2,482 matches
-
Foarte receptiv se arată și la scrisul lui Bacovia, „un poet unic în literatura română și chiar în cadre mai largi decât ale literaturii noastre”. Exprimând „căderea din uman în mineral”, volumele Plumb și Scântei galbene conțin „o poezie de scoică bolnavă”, cum o definește comentatorul într-o inspirată metaforă. De o apreciere înaltă se bucură și Lucian Blaga, la care admiră miracolul ca izvor al poeziei, căutat în epoca miturilor și a legendelor creștine. După opinia și formula foarte personală
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
dar sentimentul amenințării se potențează, iar subiectivitatea eului poetic pare stimulată în acest context învălmășit. Macabrul, ciudatul se înscriu în aceeași manieră a unui simbolism ambiguu, rar explicitat, dar cu siguranță - în intenția autorului - conotat social: „Urechile îmi hăuie ca scoicile marine./ Vreau să dorm. Fără voi, fără mine./ Și perna vrăjmașă, de piatră,/ Cavernă cu monștri întruna mă latră // [...] Întreaga cornuta vedenie slută/ A țării-n robie căzută”. Se intensifică starea de revoltă, nevoia de răzbunare, ce se conturează clar
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
bronz, iscălit de un sculptor olandez: Waagen. Are Înălțimea, cred, 50/40 cm. A doua piesă, este un vas ornamental În porțelan colorat, cam 30/40. Se crede că aparține epocii napoleoniene - Ludovic XV. Reprezintă un vas În formă de scoică cu ornamente „În rocail” În scoică stilizată, și stă pe spinarea unui vultur (l’aigle). Vulturul e În zbor și se sprijină pe un piedestal. Culoarea e În violet - cu galben. La marginea scoicii este o dantelă În porțelan tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Waagen. Are Înălțimea, cred, 50/40 cm. A doua piesă, este un vas ornamental În porțelan colorat, cam 30/40. Se crede că aparține epocii napoleoniene - Ludovic XV. Reprezintă un vas În formă de scoică cu ornamente „În rocail” În scoică stilizată, și stă pe spinarea unui vultur (l’aigle). Vulturul e În zbor și se sprijină pe un piedestal. Culoarea e În violet - cu galben. La marginea scoicii este o dantelă În porțelan tot În stil Ludovic XV. Aceste 2
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Reprezintă un vas În formă de scoică cu ornamente „În rocail” În scoică stilizată, și stă pe spinarea unui vultur (l’aigle). Vulturul e În zbor și se sprijină pe un piedestal. Culoarea e În violet - cu galben. La marginea scoicii este o dantelă În porțelan tot În stil Ludovic XV. Aceste 2 piese le-am prezentat de mult Muzeului principal din București cu ofertă, cerând și plată. Au aprobat, Însă cu plata În al doilea an, deoarece anul În curs
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
evocau vara altui timp și altor timpuri. Nu era imposibil de imaginat zumzetul convorbirilor amicale ale turiștilor de altădată, pe veranda acestor bizare cabane, glumele, bârfele, flirtul, parada modei estivale, veselia copiilor În jurul castelelor baroce de nisip, vânzătorii pitorești de scoici și fructe și dulciuri pe care Îi contemplase Aschenbach. Eram deja mai În vârstă decât eroul lui Thomas Mann, nu atinsesem celebritatea sa, nici titlul de „von”... Complicitatea noastră melancolică, trăită Încă la vârsta juneții, apoi În anii maturității și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Poezii, București, 1972; Friedrich Wolf, Basme pentru copii mari și mici, București, 1973; Evgheni Evtușenko, Poezii, București, 1974 (în colaborare cu Ioan Covaci); Gottfried Keller, Poezii, București, 1975; Zâna Onda. Basme clasice germane, București, 1975; Benno Pludra, Lüt Matten și scoica albă, București, 1977; Theodor Storm, Poezii, București, 1979. Repere bibliografice: Ov. Râureanu, „600 de milioane de oameni liberi”, VR, 1955, 2; Leonard Gavriliu, În căutarea emoției estetice, O, 1957, 3; Alec Chelaru, Ceva despre poezia de dragoste, LCF, 1961, 4
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Scutier la umbra clipei (1982), meditația devine mai gravă, tulburătoare întrebări sunt puse cu o luciditate resemnată, răspunsurile au „poleiul îndoielii”, tăcerile semnificative iau locul credinței orgolioase în puterile omului (Etcetera, Minune). Poetul este obsedat de vulnerabilitatea ființei umane („Duce scoica vremii-n sine/răzbunatul univers/luna trudnică revine/cu profil în aur șters// Joc de doi, fără-ncetare/drum prea vesel, drum prea trist/răpind ochiul din izvoare/din sclipiri de ametist// ... mai exist? nu mai exist?” - Răpind ochiul din
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
I. a urmat școala primară în orașul natal, apoi în București, unde familia se mutase, a absolvit Seminarul Pedagogic Universitar. Avea paisprezece ani când i-a apărut o poezie în „Dumineca” (1907). A scris sub diferite pseudonime în revistele umoristice „Scoica” (1909-1910) și „Nodul” (1909). Adevăratul său debut datează însă din 1911 în „Flacăra” (unde avea să publice până la sfârșitul vieții), urmat de pezența, în 1912, în revista simbolistă „Insula”. Timid, retras, a colaborat cu versuri, scurte proze, traduceri și la
IACOBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287477_a_288806]
-
Petre Dinu Marcel, Nel nome d’un fiore, Palermo, 1989; Federigo Tozzi, Ferma. Cu ochii închiși. Inocenții, Cluj-Napoca, 1989 (în colaborare), Într-o seară lângă Tibru, Craiova, 1991; Bruno Rombi, Dincolo de memorie, 1991; Michele Prisco, Oglinda oarbă, Timișoara, 1992, Zilele scoicii, Timișoara, 1993; Lucio Zinna, Rugăciune pentru eliberatori, Craiova, 1992; Poesia ligure contemporanea - Poezia ligură contemporană, ed. bilingvă, Craiova, 1994 (în colaborare cu Bruno Rombi); Mimmo Morina, Democraticon, pref. Aurel Rău, București, 1995 (în colaborare cu Aurel Rău); Italo Rossi, Fuga
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
proprietate comună. Limbajul neutru este chemat la expresivitate, tot astfel cum elementele cotidianului se convertesc în imagini elocvente, iar intelectualismul apare într-o postură vădit afectuoasă. Simbolurile aparțin teritoriilor din care poezia a preluat dintotdeauna: zoologicul (melcul, oul, pasărea, peștele, scoica, șarpele), vegetalul (arborele, frunza, iarba, sămânța), mineralul (nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
în palmă, se rotunjesc și se ung cu lapte, apoi se dau prin nucă măcinată, amestecată cu zahăr. Se pun în tavă, iar deasupra se pune o stafidă și se apasă puțin. La final, se coc la foc potrivit. FURSECURI SCOICI 4 gălbenușuri, 600 g făină, 200 g smântână, 50 g apă, o lingură untură, sare, coajă de lămâie Se face un aluat care se împarte în 5 părți egale, apoi fiecare parte se întinde cu sucitorul și se unge cu
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
pune deasupra o cremă din Finetti, unt sau frișcă sau orice fel de cremă. Peste cremă, se pune o foaie lica, napolitană sau altfel de foaie, după care, la urmă, se pune deasupra o glazură făcută din ciocolată și cocos. SCOICI 4 gălbenușuri, 200 g smântână, 50 ml de apă, o lingură de untură, 500-600 g făină, sare și 1 pachet de margarină, pentru uns. Se face un aluat potrivit, care se împarte în cinci părți egale. Fiecare parte se întinde
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se taie sub formă de pătrate, ca la colțunași. Pe mijlocul pătratului, se pune câte o linguriță de bezea și o bucățică de nucă sau un cubuleț de rahat. Se unesc colțurile laterale și se dă forma unei bărcuțe sau scoici. PRĂJITURĂ SFĂRÂMICIOASĂ Foaia - 250 g zahăr, 150 g nucă măcinată și 5 albușuri. Albușurile se bat spumă, se adaugă zahărul, iar la urmă, nucile măcinate, coaja de lămâie, o lingură de pesmet și o lingură de făină albă. Se unge
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
la capacitatea de adaptare, i-a adus eticheta de „concept-burete”(Thomas, 2008). Alte voci critice, așa cum remarca Șerban Ionescu (2010, p. 292), subliniază amestecul conceptului de reziliență peste tot, cu pierderea specificității lui sau acuză sărăcia lui, numindu-l o „scoică vidă”. Cu referire la reziliența familiei, J.M. Patterson (2002) evidențiază faptul că cercetarea utilizează conceptul cu alte note distincte decât o fac practicienii. ̨ n vreme ce practicienii utilizează conceptul ca fiind sinonim cu „forțele”familiei, cercetătorii îl văd din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la mi citta fosse caduta in tale stato di abbandono" (p. 36). 212 "Ero veramente Nessuno come avevo fatto credere a Polifemo?" 213 "Io sempre vedo Ulise che mi accompagna come un'ombra" (p. 42). 214 Ulise asculta într-o scoică, nu vocea mării, ci pe aceea a Penelopei, "la voce di Penelope amata che mi parla da Itaca lontana. Io chiudo gli occhi e sento la sua voce e quella di Telemaco bambino" (p. 57), ceea ce o surprinde pe Penelopa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
adesea este rezervat și față de puținii parteneri de joacă. Este implicat volitiv când intenționează să facă ceva și ur mează modul propriu de a acționa chiar dacă ceilalți copii au alte alegeri. Este mai puțin deschis spre opiniile altora. Colecționează ilustrate, scoici, are o nevoie imperioasă de ordonare, de sistematizare în plan cognitiv. Îi place să construias că ascunzători, colibe, e un mic Robinson Crusoe. Este foarte serios, rareori râde sau se amuză la jocurile copii lor, nu-l captivează discuțiile libere
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
cipriote. Mărginită în lateral de stânci, plaja are o deschidere minunată spre mare - porțiuni acoperite cu nisip fin, strălucitor, alternând cu altele presărate cu pietre de toate culorile, rotunjite de zbuciumul valurilor care se sparg pe mal și unde cochiliile scoicilor oferă un adevărat spectacol de formă și culoare. Am înțeles imediat opțiunea Mădălinei și am subscris preferinței ei pentru acest colț de rai din care nu ne venea să plecăm. Am servit cafeaua pe terasa unui restaurant cochet amplasat pe
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
îndemînă, prin acea alegra, fin-cinică dezicere de sine, care pune în cumpănă lutoasa apăsare a realului. Cele mici dau seama, fără a avea aerul, de cele mari: "acum la început de septembrie/ marea trebuie să fie un semn/ într-o scoică.// O să treacă fluviul printre urechile acului" (Cheile anului). Cîteodată nervura persiflatoare se-ngroasă cum o vină prin care sîngele satiric pulsează abundent: "vei triumfă, gloria e pe cale/ spre tine, a fost expediata cu toate formele// primi-vei buchetul ei de mărgean
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
de mărgean/ a făcut un drum de treizeci de ani" (Meditație). Îndeobște însă, ea se exprimă printr-o subtilitate retractila, resignata, în cheia părelnic minoră a imaginii transparente, visător aurite: "o coloană nu tocmai dreapta/ în jurul ei rotitoare și mantia scoicii/ cu dungi de tigru călin. Oră de soare.// Pe o masă de lucru carafa cu vin/ libertatea de a mai fi puțin în/ visul de aur al unei parole" (Meditație). Sau: "Puțină, albă răbdare și vei auzi cum cîntă/ lebădă
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
intra în impact cu realul ostil, cu adversitatea ontica însăși, pe care n-o mai conjura prin mijlocirea eufemismelor, acceptînd a o desemna cel mult la modul grav al personificărilor: "Și bate vîntul, bate, cu nesinceritate/ se desprind de pe mine scoicile/ algele" (ibidem). Ajunsă la suprasaturație, ironia "pleznește" precum "ceasul amiezii" mai înainte menționat. Prin urmare dezamăgirea poetului stăpînit de nostalgia posturii de "copil iubit" nu merge prea departe pe drumul anihilant al ironiei, ai cărei acizi rod fără milă tot
Un basm pentru adulti by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18133_a_19458]
-
6. Pește și produse din pește: a) pește refrigerat sau congelat; ... b) pește proaspăt și produse proaspete din pește; ... c) icre de pește; ... d) ouă embrionate de pește; ... e) fructe de mare. ... 7. Pulpe de broască, raci, melci, midii, stridii, scoici și altele 8. Pâine și produse de panificație, inclusiv materia primă pentru fabricarea acestora 9. Produse vegetale: a) fructe și legume; ... b) material săditor destinat plantării (răsaduri, puieți de pomi, bulbi, rizomi, stoloni, drajoni, cepe, butași și altele asemenea); ... c
HOTĂRÂRE nr. 1.777 din 21 octombrie 2004 (*actualizată*) privind introducerea restricţiei de circulaţie pe unele sectoare de autostrăzi şi de drumuri naţionale europene (E) pentru vehiculele rutiere, altele decât cele destinate exclusiv tranSportului de persoane, în zilele de vineri, sâmbătă, duminică şi de sărbătoare legală**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162410_a_163739]
-
conservele de cozi de raci, homari și languste, care au defecte de ermeticitate, pete de rugină, bombaje, semne de alterare etc; - crustaceele care nu se încadrează în parametrii de salubritate prevăzuți de legislația în vigoare. Articolul 9 Moluștele și gasteropodele (scoici, midii, stridii, melci) comestibile se procesează sau se comercializează ca atare, numai în stare vie. 1. Melcii care prezintă deschiderea cochiliei la bază fără mucus și cu miros de putrefacție se scot din consum. 2. Nu se admite în consum
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ din 9 noiembrie 2004 (*actualizată*) care stabileşte condiţiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit, crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor, destinate comercializării directe către consumatorul final sau procesării în alimente pentru consum uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164790_a_166119]
-
la bază fără mucus și cu miros de putrefacție se scot din consum. 2. Nu se admite în consum carnea de melc care prezintă impurități, mirosuri străine de rânced, acru, fermentat, porțiuni de cochilie sau hepatopancreasul neîndepărtat în totalitate. 3. Scoicile, midiile și stridiile ale căror valve sunt deschise și nu se închid repede sau rămân deschise la atingere se scot din consum, fiind considerate în agonie sau moarte. 4. Carnea moluștelor se poate valorifica și congelată sub formă de brichete
NORMA SANITARĂ VETERINARĂ din 9 noiembrie 2004 (*actualizată*) care stabileşte condiţiile suplimentare privind controlul sanitar veterinar al produselor din pescuit, crustaceelor, moluştelor, gasteropodelor şi batracienilor, destinate comercializării directe către consumatorul final sau procesării în alimente pentru consum uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164790_a_166119]
-
a suferi transformări fizice, chimice și biochimice și de a interacționa în mediul respectiv cu alte materii organice și anorganice ... h) probabilitatea producerii de poluanți sau probabilitatea de a genera alte modificări care reduc posibilitățile de comercializare a resurselor (pești, scoici, etc). 2.2. caracteristicile zonelor de imersie sau deversare și metodele de eliminare: a) amplasare (coordonatele zonei de imersie sau deversare, adâncimea și distanța față de coastă), amplasare față de alte zone (zone de agrement, zone de depunere a icrelor, pepiniere și
ORDIN nr. 751 din 23 noiembrie 2004 privind gestionarea deşeurilor din industria dioxidului de titan. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164364_a_165693]