112,413 matches
-
poetică și referință bibliografică obligatorie, înseamnă că un cerc al (recepției) literaturii s-a închis și se deschide un altul, pe un segment diferit al spiralei. Încremenirea în provocare nu poate dura. Istoria demitizării, capitol bine ilustrat de-a lungul secolului trecut - de la vechii dadaiști la proaspeții milenariști -, numără în dreptul unor generații intermediare pagini de un alb semnificativ. Căci "șaizeciștii" și apoi "șaptezeciștii" așază din nou tablourile la locurile lor, șterg de praf busturile de bronz și le ridică, într-un
Poemele luminii by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11767_a_13092]
-
unanimă în a considera romanul Singur în fața dragostei drept scrierea cea mai reprezentativă a lui Aureliu Busuioc, nu numai pentru sine însuși ca scriitor, devreme ce figurează printre cele mai importante șapte titluri într-o antologie a romanului basarabean din secolul XX, propusă de Mihai Cimpoi în 2004 la Editura Știința-Arc, Chișinău. Singur în fața dragostei, un roman de o sută de pagini, are o narațiune simplă, lineară, fluentă. Fondul îl constituie atmosfera dintr-o școală de sat basarabean: relațiile dintre intelectualii
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
despre ele la modul serios. În mod evident cartea se adresează unui public românesc (cine din străinătate ar avea ocazia să-i citească pe autorii citați?) și, de aceea, unele dintre considerațiile ei (cele privind cadrul literaturii române de la începutul secolului al XIX-lea sau cele legate de rolul Junimii în modernizarea literaturii române) sînt perfect inutile, ele devenind de multă vreme locuri comune chiar la nivelul unor elevi mediocri de liceu). Cu siguranță, astfel de considerente ar fi fost utile
Biblioteca roz a literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11761_a_13086]
-
piesă ce sondează natura relației dintre Wallis Simpson și Edward al VIII-lea, după abdicarea acestuia de pe tronul Angliei) sau Sabina (inițial scenariu de film, transformat în piesă pentru Bush Theatre din Londra, prezentând povestea celor doi mari gânditori ai secolului al XX-lea, Sigmund Freud și Carl Jung, și relația furtunoasă a amândurora cu frumoasa și talentata psihiatră evreică Sabina Spielrein). Snoo Wilson și-a încercat mâna și în roman, propunând publicului Spaceache (Durerea Spațială, 1983), Inside Babel (În Babel
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
ne încurcă anumite variante fonetice, unele datorate transcrierii din chirilice, dar vocabularul, morfologia și sintaxa limbii române sunt, într-o proporție copleșitoare, identice cu cele de azi. Dacă înlăturăm anumite fonetisme vechi, nu s-ar zice că ne despart trei secole și ceva de momentul apariției Bibliei de la 1688. Nu e de ignorat nici presupunerea că traducerea de atunci a creat o tradiție care s-a impus peste secole cu autoritatea uzanței de liturghie (în părțile din Noul Testament). Dar mai ales
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
înlăturăm anumite fonetisme vechi, nu s-ar zice că ne despart trei secole și ceva de momentul apariției Bibliei de la 1688. Nu e de ignorat nici presupunerea că traducerea de atunci a creat o tradiție care s-a impus peste secole cu autoritatea uzanței de liturghie (în părțile din Noul Testament). Dar mai ales a contat circulația Bibliei în toate zonele românești. Pe această răspândire, influență și putere de unificare a mizat domnitorul Șerban Cantacuzino când a finanțat prima traducere integrală a
Biblia 1688 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11769_a_13094]
-
pe drum, mereu suspendați între două activități și ocupați pe cât se poate. Ca să nu mă limitez la atât, să afirm și că filmul scoate la iveală o nouă paradigmă amoroasă. E cvasi-imposibil să ți-o imaginezi pe Anna Karenina în secolul XXI. Cine se mai poate lăsa absorbit complet de iubire în această eră pentru care definitorie e lipsa de timp și în care să cunoști un partener prin simpla socializare e o particularitate a periferiei, în centru prosperând agențiile matrimoniale
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
este simțul onoarei, spiritul cavaleresc. Nu mă refer aici la "duelul judiciar" (iudicium duelli), o acțiune cu caracter ordalic, care face apel la instanța divină. Acest tip de "judecată divină" a fost practicat mai ales în Europa catolică, începînd cu secolul al XII-lea. În Transilvania iudicium duelli este atestat pînă în secolul al XVII-lea, cu toate că în 1486 a fost interzis temporar de Matei Corvin (care îl permitea doar între militari) și în 1492 de Vladislav II. Instanța (laică, nu
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
iudicium duelli), o acțiune cu caracter ordalic, care face apel la instanța divină. Acest tip de "judecată divină" a fost practicat mai ales în Europa catolică, începînd cu secolul al XII-lea. În Transilvania iudicium duelli este atestat pînă în secolul al XVII-lea, cu toate că în 1486 a fost interzis temporar de Matei Corvin (care îl permitea doar între militari) și în 1492 de Vladislav II. Instanța (laică, nu ecleziastică) hotăra data și locul duelului prin al cărui rezultat se exprima
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
luptă, că-i mai dreaptă!". Dimitrie Cantemir Într-un capitol din Descriptio Moldaviae, cel privind "năravurile moldovenilor", Dimitrie Cantemir spunea că "vorba duel încă nu le este cunoscută". Deci, nu numai practica duelului nu era cunoscută în Moldova începutului de secol XVIII, dar nici măcar termenul care o desemna. Cantemir încearcă să explice situația: "Trufia și semeția sînt muma și sora lor. Dacă moldoveanul are un cal de soi bun și arme mai bune, atunci el gîndește că nimeni nu-l întrece
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
o pușcă cu două țevi, de Damasc", adusă "de la }arigrad".4 Exista, deci, printre boierii și boiernașii români plăcerea de a poseda arme de calitate, ca și aceea de a se întrece la "tragerea la semn". În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, de pildă, domnitorul Grigore II Ghica ieșea cu suita la iarbă verde la întreceri de tir cu arcul și cu sîneața (flinta). Evenimentul se transforma într-o adevărată serbare cîmpenească, boierii fiind însoțiți de "mulți pehlivani și
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Românească "din vremea lui Caragea" (1812-1818), Ion Ghica era convins că spiritul marțial al epocii și frisonul vitejesc al fiilor de boieri erau dictate de evenimentele militare care aveau loc în spațiul românesc și împrejurul lui, în primele decenii ale secolului al XIX-lea. Ghica uita, însă, să amintească tocmai de războiul franco-rus care a marcat profund der zeitgeist. "Tulburările de pe-mprejurul țării, precum răscularea lui Caragheorghe și a lui Pasvantoglu, incursiunile cărjaliilor ș= tîlharilor înarmațiț, Eteria grecească și revoluția de la
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
se urmau unul după altul, ducînd la locașul cel vecinic pe doi din tinerii cei mai eleganți și mai frumoși ai Bucureștilor".9 Bonjuriști și duelgii Ca termen și chiar ca practică, duelul pătrunde în spațiul cultural românesc pe la începutul secolului al XIX-lea, atunci cînd apar unele fisuri în stilul de viață fanariot. Duelul vine pe valul revoluției franceze, adus de refugiații în }ările Române, de ofițeri din armata țaristă, de tinerii români cu studii la Paris, Viena sau Berlin
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
15 ani. În urma unui duel în Franța el a rămas cu o rană la picior, motiv pentru care a umblat toată viața ajutîndu-se de un baston.10 De fapt, una dintre poreclele depreciative date tinerilor "moderniști" din prima jumătate a secolului al XIX-lea era aceea de duelgii. "Boierii cei mai tineri - își amintește Ion Creangă -, crescuți de mici în străinătate numai cu franțuzească și nemțească," erau numiți de boierii "ișlicari" astfel: "bonjuriști, duelgii, pantalonari, oameni smintiți la minte și ciocoi
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
cultura franceză se înfruntau, dar și coabitau, cu limba și cultura turcă. Vasile Alecsandri a remarcat și el "denumirea cam turcită de duelgii ", dar percepția lui era favorabilă la adresa acestor "eroi civilizatori" ai societății moldovenești. În anii '30-'40 ai secolului al XIX-lea, "tinerii francezi și nemți, bonjuriști și duelgii - scria poetul în 1862 - erau chemați a începe și a urma fără descurageare solia lor civilizatoare". Aceste deosebite porecle erau date de către boierii reacționari studenților din Francia și Germania, și
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Fugi ș...ț, de n-ai poftă să intri în criminal! Fugi peste graniță!". O farsă similară se produce și la al doilea duel din piesă, cel cu săbii.12 Nimic din spiritul romantic al duelului din prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe care îl practica de pildă Pușkin, cu care tînărul Negruzzi se împrietenise la Chișinău în anii 1822-1823. Costache Negruzzi prozator Pistolul apare și într-o nuvelă a lui Costache Negruzzi, Au mai pățit-o și alții
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
o împuște doar pe soția adulteră. Sau măcar să o expună oprobriului public, alungînd-o din casă cu lăutari care să-i cînte "Curvă ai fost, curvă să fii, / La mine să nu mai vii!", cum se obișnuia în Bucureștii de la începutul secolului al XIX-lea.14 În fine, poate că postelnicul Andronache - cu pistolul încărcat în mînă - se gîndea la sinucidere. "Să-și tragă-un glonț? Păzească sfîntul! / Nici gînd să-ncerce așa pas", spunea Pușkin despre Evgheni Oneghin. Dar personajul lui
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
fost desemnat "ministru al Dreptății" (al Justiției). Este, deci, posibil ca însuși ministrul Dreptății (care interzicea practicarea duelului) să fi participat la dueluri. Paris - Petersburg - Chișinău - Iași - București Vorbind despre frisonul vitejesc al tinerilor boieri munteni în primele decenii ale secolului al XIX-lea, Ion Ghica conchidea: "Numai venirea muscalilor la 1828 a pus capăt acestei vieți zvăpăiate a tinerilor cuconași. La 1831 cei mai mulți au încins sabia, scriindu-se în miliția națională".17 Aparent paradoxal, intrarea în rîndurile armatei i-ar
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
liniștit pe fiii de boieri. De fapt, gîlcevile cu arma în mînă n-au încetat, ci s-au "disciplinat". Spiritul cazon și mai ales influența ofițerilor ruși a dat duelului un impuls în }ările Române. Știm că, de-a lungul secolului al XVIII-lea, Rusia a beneficiat de o substanțială influență franceză. În 1839, fiind la Petersburg, marchizul de Custine scria următoarele: "În Rusia, duelul este un lucru grav, cu atît mai grav cu cît în loc să se potrivească, ca la noi
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
literatura noastră, aceasta e forma cea mai veche, căci toți diariștii autohtoni de la Milescu se trag. Interesant este că, o dată cu trecerea timpului, se observă o vizibilă culturalizare a formei. Pe la 1930, Eliade mai putea să descopere fascinat, aidoma călătorilor din secolul romantic (Golescu, Alecsandri, Filimon & Co.), mirajul unei culturi străine. Nu și autorii contemporani: mai ales în a doua jumătate a secolului (la Eugen Simion sau Gabriela Melinescu, de pildă), obiectul jurnalului de călătorie încetează să mai fie confruntarea dintre culturi
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
timpului, se observă o vizibilă culturalizare a formei. Pe la 1930, Eliade mai putea să descopere fascinat, aidoma călătorilor din secolul romantic (Golescu, Alecsandri, Filimon & Co.), mirajul unei culturi străine. Nu și autorii contemporani: mai ales în a doua jumătate a secolului (la Eugen Simion sau Gabriela Melinescu, de pildă), obiectul jurnalului de călătorie încetează să mai fie confruntarea dintre culturi, ci aceea dintre imaginile prefabricate ale diaristului și realitățile trăite. Turistul contemporan nu se mai întreabă, asemenea lui Aurel Vlaicu, câți
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
de mare actualitate: abia când instituția care a fost "brațul înarmat al partidului" își va fi dezvăluit toate secretele, când vor fi cunoscute în toată complexitatea și istoria lor raporturile ei cu factorul politic, conducerea PCR, când consecințele jumătății de secol de stăpânire comunistă se vor fi stins în România, abia atunci problema va deveni o simplă chestiune de istorie. Suntem însă încă foate departe de așa ceva: modul în care s-a realizat predarea unei părți a arhivei aflate la SRI
Absurdul și grotescul unui sistem by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11783_a_13108]
-
filmului, Sally Potter declară că nu se consideră feministă. Povestea e cronologic inteligibilă: un tânăr (Orlando) devine, netam nesam, nemuritor. Parcurge astfel mare parte din istoria Angliei, din epoca elizabetană până la cea contemporană. Își schimbă și sexul, devenind femeie în secolul XVIII și se naște în prezent. Tilda Swinton, actrița preferată a lui Greenaway, interpretează rolul principal și când Orlando e bărbat, fără a face vreun efort (de genul barbă falsă) pentru a-și masca feminitatea. Cum era și de așteptat
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
menționat fugitiv într-un monolog interior, ceea ce aproape determină cititorul să treacă cu vederea unicul succes al personajului. Care e "privat" și de Potter: în lungmetraj, lui Orlando doar i se acceptă de către un editor manuscrisul la care lucra de secole. Digresiune: înmulțindu-i erorile, Potter creează o breșă între spectator și personaj, temperând astfel identificarea. Fiecare dintre segmentele filmului se încheie cu nereușita protagonistului/protagonistei: eșuează în a păstra lângă el femeia pe care o iubește, în a scrie poezie
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]
-
filmul nu are un sfârșit definit, nu are "închidere" narativă. Al doilea scop urmărit de Woolf prin scriitura nelineară era de a-și bate joc de distincțiile tradițional rigide ale istoricilor (inspirat de Spengler și de Hegel), care privesc fiecare secol ca pe o entitate distinctă, asigurată de o iluzie de coerență și de sechele cauzale, totul evoluând către telos. Cu toate acestea, Potter a fost obligată să simplifice narațiunea și să excludă anumite episoade, ca cel despre voiajul lui Orlando
Orlando, peliculă feministă (I) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11774_a_13099]