50,569 matches
-
avut, cu toții, pregătire filosofica sau literară, nu lingvistică. Nici Caracostea, care s-a ocupat de expresivitate, nu era lingvist. Iar Ovid Densusianu, deși era, inaugurează în istoriile noastre literare (cu Literatura română modernă din 1921) critică de idei și de sentimente, fără urmă de considerații verbale. Dogmatismul dragomirescian ignoră limba că și estetismul lui Vladimir Streinu sau impresionismul lui Perpessicius. Nici macar cei mai subtili critici contemporani de poezie (Negoitescu, Cistelecan, Grigurcu) nu scriu critică verbală, desi ei înșiși ne ispitesc, uneori
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
dobândește că apărătoare a acestei religii un maximum de intensitate. Neliniștitul fenomenolog desfășoară metodic, ca într-un război de poziții, o redutabila argumentație anti-Nietzsche, descoperind polemic sensul superior al conceptelor "denunțate". Șase sunt cauzele identificate de Scheler pentru geneză resentimentului: sentimentul și impulsul răzbunării, ura, răutatea, invidia, pizma și perfidia. Absența exteriorizării acestora din diverse motive conduce adesea - uneori prea adesea, și prea fatal - la cangrenarea personalității unui individ ori a percepțiilor unei clase sociale. Nu voi incerca sa contrag în
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
astfel de moment major - și anume comunismul. Ar fi poate interesant de observat mai îndeaproape, în completarea ideilor scheleriene, dinamica raportului invidie-resentiment. Dacă ultimul funcționează atât la scară unui singur individ, cât și la cea a unei clase, cel dintâi sentiment (cauza a resentimentului) pare a staționa că forma cristalizata îndeosebi la primul nivel. Cu alte cuvinte, transformarea invidiei în resentiment corespunde în bună măsură unei treceri de la individ la colectivitate și de la o condiție benigna și reversibila la una malignă
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
vorbi, cu egală îndreptățire, de o extensie, de o proiecție a subiectului asupra fantasmelor sale care ajung să trăiască în locul său, "reprezentativ", si de o "dezumanizare" a lui în contul acestora, în sensul în care sînt eliminate registrele "naturale" ale sentimentului (Ortega y Grasset: "Plăcerea estetică a artistului modern decurge tocmai din acest triumf asupra umanului"; Paul Valéry: travaliul estetic are "ceva inuman"). Viziunea poetului nostru este una a amestecului de identități sub semnul unei violente liniștite, vitale: "deocamdată lumină se
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
nerecunoscut oficial, dar cu atît mai decisivă forță magnetică, alunecam toți, sucombam, probabil, în trogloditism. Cine ar putea uita îndelungată bătălie purtată pentru a se retipări Istoria literaturii, busola unanimă, cu tot obrocul prelungit. Participanții la campanie erau mînați de sentimentul ferm că, în confruntare, se angaja propria soarta spirituală. Iar cineva, de curînd, om de cultură, susținea, stupefiant, ca monumentalul op ar fi degradat scară națională de valori, la voia capriciului detestabil. Cînd se emit astfel de afirmații hazardate, ce-
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
în volum, în 1861. E o recuperare prețioasă (reluată, acum, în ediția din 1998) care e totdeauna prestigiul unui editor. Cu unele reale calități, O cantatrită de ulița reînvie, înfiorat, dragostea naratorului pentru o cîntăreață de locanta. Cînd îi mărturisește sentimentele, cîntăreața îl refuză. E readusa în scenă la Livorno, unde se îmbarca pe un vapor pentru a pleca în America. Aici, i se destăinuie naratorului că nu era demnă de iubirea lui datorită trecutului ei tulbure. Mateo Cipriani e, și
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
sensul distrugerii valorilor statului național burghez, în cea de a doua fază se încearcă recîștigarea încrederii majorității naționale prin demonstrații agresive în favoarea identității și mîndriei naționale a majorității, lezate de aceiași "păpușari" în primă fază. În ambele situații șunt alimentate sentimente primare între care cel mai periculos este acela al superiorității prin diferențierea înnăscuta nu dobîndită. În cazul Iugoslaviei, ca și în cazul fostei Uniuni Sovietice, poporul delegat la reprezentare care erau teoretic sîrbii și respectiv rușii, a fost intoxicat zeci
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
în masă, a celor mai nevinovate șușoteli). Apoi semnificativă și, încă o dată, de un mare interes documentar pentru cunoașterea epocii e lumea mediilor frecventate de autor. Și nu neglijez a relata, mai întîi, cum se cuvine, întîlnirile cu Blaga și sentimentele încercate, atunci, de marele poet și filosof. Prin 1954-1955 Blaga era măgulit că i s-a încredințat traducerea Faust, semn că autoritățile comuniste îl iau în seamă, acordîndu-i atenție ("totuși au nevoie de mine", spunea el satisfăcut). În mai 1955
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
la un fel de înțelegere pașnică, pe care însă o vor sabota cu orice prilej. Evident, românul lui Sînger are un filon foarte actual astăzi pentru că problematizează ură etnică, vrăjmășia între oameni care împart același teritoriu, si care, treptat, din sentiment oarecum motivat (voința de expansiune sau dorința de răzbunare) devine sminteala pură, violența oarbă în care nimeni nu mai știe exact de ce e atît de important să îi ia viața celuilalt. Craiul cîmpiilor are structura unei distopii cutremurătoare: tot ceea ce
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
viol, incest, sinucidere în masă, ritualuri satanice, pentru că Sînger descrie o umanitate fără conștiința, incapabilă să iși perceapă propriile suferințe, necum pe cele ale semenilor. Însă în același timp această umanitate brutalizata și abrutizata e zguduită de pofte, frisonată de sentimente pe care nu le înțelege, dar în virtutea cărora acționează impulsiv, cu riscul de a-și găsi astfel pieirea. Cu greu s-ar putea concepe o viață mai sumbră și mai înspăimîntătoare; ea aduce însă cu lumea medievală, bîntuita la rîndu-i
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
Alexandru Ștefan Orizontul de așteptare creat de cea de-a patra coperta a cărții de față e cu totul impresionant și chiar timorant, un sentiment de jenă cuprinzîndu-mă pentru necuviința de a nu cunoaște numele acestui autor. Nicholas Catanoy, ex-Nicolae Cătănoiu, este traducător, prozator, critic literar, membru al numeroase asociații, printre care și ASPRO, cărțile sale, scrise în română, franceza, engleză, germană, ajungînd la amețitoarea
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
una temporală și o alta spațială: prezent/ trecut și aici (țară de adopție)/ acolo (țară de origine). Nostalgia va constitui în acest cadru cea mai importantă piedică în constituirea noii identități, în anularea alterității, condiție a reușitei integrării psihice. Același sentiment va ornamenta rapid locul natal cu varii mitologii și simboluri sacre. Pentru Dan Damiano nu mai există România, ci Dacia Felix, sub puterea lui Zamolxis. Situarea retractila a țării de origine într-o vîrstă precreștina, cu o soliditate simbolică greu
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
piață" clandestina, care migra de la un capăt la altul al străzii, în funcție de vigilenta sau coruptibilitatea "organului". Cu "cartușele" de Vikend sub braț, urcăm fericit în birou și confecționam cu abilitate pachete pe care le depuneam la poștă cu un înălțător sentiment al datoriei împlinite. Între timp, faima îmi crescuse și începusem să "export" masiv și la Oradea, furnalelor Cistelecan și Podoaba! Nu stiam ca, în felul acesta, deveneam premergătorul unei ocupații care, peste ani, avea să se transforme într-un adevărat
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
simfonic concertante. Fapt rar întâmplat în viața noastră de concert, la distanță de doar câteva luni, pianistul Csiky Boldizsàr jr. reia Concertul în fă diez minor de Alexandr Scriabin, mai întâi la Radio, apoi la Filarmonica bucureșteana; o face conciliind sentimentul romantic al comunicării cu introspecția calmă, revelatoare a unor nebănuite zone de muzică, de spiritualitate. Referindu-mă la oaspeții sosiți de peste hotare, nu exagerez afirmând că evoluția pianistului Andrei Vieru se înscrie în zona interesului major pe care-l reprezintă
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
cumva un mic miracol, ori o enigmă de neînțeles, pe care nu îți rămîne decît să o contempli, la care te uiți cu maximă mirare, dar și cu secretă admirație și încîntare totodată. În engleză există un cuvînt pentru acest sentiment care califica întîlnirea dintre cele două lumi, care nu știu sigur în ce măsură se regăsește în alte limbi, în spaniolă sau română: awe (admirație stupefiata). Mi se pare un cuvînt foarte nimerit pentru postura romanesca a eroilor lui Mariaș, și totodată
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
e mai curînd șoptita de fiecare în parte. Iar cîțiva dintre adolescenții aflați în jurul meu doar dădeau din cap, fără să deschidă gură. Această interiorizare, pe care am observat-o și la persoanele vîrstnice, e cu siguranță un semn că sentimentul religios e mai puternic decît cel al corului care are și el importantă lui. Nevoia de a-ți face auzită vocea într-un unison spune ceva despre încrederea pe care o ai în cei care te înconjoară și eventual despre
Slujba de Înviere by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17977_a_19302]
-
a parcurs Cioran. S-a rupt realmente, a devenit altul, a scris în altă limbă și pînă la urmă n-a făcut decît să se curețe de ce fusese neromânesc - nietzschean - sau prost românesc (extremist) în el. A regăsit România în sentimentul inutilității. A ajuns la ideea că ceea ce în Occident este produs istoric de decadenta - toleranță, fatalismul - e natural la noi și de aceea nouă ne revine să-l exprimăm. Nouă, prin el, pentru că s-a desprins. Pentru că a schimbat instrumentul
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
interpretare special, mai ales astăzi, cînd în lumea întreagă regizorii încearcă cele mai năstrușnice inovații și experimente, depărtîndu-se cu mult de viziunea wagneriana originală. Am plecat din Budapesta cu sufletul încărcat de sacralitatea muzicii lui Wagner, dar și cu un sentiment de invidie și de admirație pentru vecinii noștri care au o institutie muzicală de prestigiu, capabilă să monteze asemenea lucrări la o cotă valorica foarte ridicată. Cînd oare vom vedea și noi o operă de Wagner, chiar și mai puțin
Tetralogia de Wagner la Budapesta by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17991_a_19316]
-
fi decis într-o zi să parcurgă cu creionul în mână cele 55 de volume ale ediției de pe vremea lui Hrusciov, sunt sigur că ar fi rămas perplex. A studia înseamnă să cauți într-un text profunzimile de gand și sentiment ale unui autor. Ce să găsească însă bietul studios în astfel de texte strânse cu infinită sârguința între cotoarele aurite cum ar fi Instrucțiunile lui Lenin privind Regulamentul sanitar pentru locuitorii Kremlinului?"; "Cultul post-mortem nu s-a oprit aici. S-
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
poveste, povești paralele, adunate în jurul unui narator principal. Incursiunile în timp ale naratoarei aduc în atenție și alte voci, pe masura ce și planurile desfășurării acțiunii se schimbă. Discontinuitățile nu se remarcă doar în privința evocărilor, ci și la nivelul sintaxei, ceea ce alimentează sentimentul că totul se consumă aluziv și nu expresiv. Pe de altă parte, speculînd ideea, sugestiile, trimiterile, "coadă de pește" a unor fraze arată foarte bine o lume rămasă doar cu aspirații, iluzii spulberate o lume neîmplinita, cu un "destin amînat
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
Nu asupra problemelor de forma se concentrează scriitoarea, interesul ei se îndreaptă înspre năzuința literaturii de totdeauna: să surprindă și să transcrie "imaginile interzise", ale psihicului profund, pentru că "Limbajul artei este limbajul celeilalte lumi, al lumii adânci, lume în care sentimentele sunt altfel, pline de taină, străine, diferite." (B.T., în discursul de intrare în academia Suedeză). Pentru captarea acestor imagini, scriitorul adopta, în spirit mistic, o atitudine pasivă: "E ca si cum as asculta un vis, atunci sunt produsul faptului de a asculta
Birgitta Trotzig în româneste by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18016_a_19341]
-
persoanelor. Nu suportă reclamă, indiferent de circumstanțe. Ca să vină în ajutorul confraților confruntați cu greutățile, s-a risipit pe șine, fără să țină seama cît pierde". Tradiții fără tradiție Dacă ne luăm după cîteva cotidiane centrale, autoritățile din România ignoră sentimentele publicului și relațiile "tradiționale" de prietenie dintre România și Iugoslavia susținînd politică NATO față de regimul Milosevici. Dar nici unul dintre aceste cotidiane nu propune cititorilor săi o analiză precisă a eventualelor consecințe pentru țara noastră dacă reprezentanții puterii ar avea acum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
este dedicat marelui pictor și prieten Ion sau Alin Gheorghiu, de ale cărui tablouri vechi de o greu de estimat valoare, apartamentul în care locuiesc este plin, alcătuind un fel de muzeu. Dau tiparului pentru întîia dată acest sonet cu sentimentul că încalc o regulă nescrisa și intimă... Timpul însă și istoria mă silesc să trec peste și să public versurile mele de demult oferite lui Alin că un epitaf închinat insectei superbe încremenita în spațiu, expusă în atelierul său că
Putzul lui Babel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18028_a_19353]
-
scrisoare îndurerata că l-a pierdut făcea aluzie la Mite Kremnitz. Pentru că în august 1881 să i se confieze că îl iubește fără nici o perspectivă iar, în aceeași lună, o altă scrisoare, cu apelativul "domnul meu", să-i împărtășească aceleași sentimente ("îți scriu și-ți spun că mi-esti drag, că te doresc, c-aș vrea să te vaz măcar pe stradă, o clipă și numai o clipă"), făcînd, din nou, referire geloasa la Mite ("năsoasa de Mme Kremnitz"). La 1
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
unor instituții și moravuri alienante, impuse de regimul totaltiar ce voia să reformeze înseși temeiurile umanului, printr-o parodie a religiei pe care o refuză, silindu-se a-i lua locul. Formulă psihică a respingerii realului aberant o reprezintă acele sentimente existențiale revelatoare despre care vorbea Heidegger, precum plictiseală, anxietatea, disperarea, caracteristice pentru un univers moral asumat, un univers al obstacolelor, al frămîntărilor și decepțiilor. Astfel încît nu putem a nu-i consideră pe poeții în chestiune decît un soi de
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]