5,139 matches
-
elementel or care o compun ar depăși cu mult spațiul pe care îl putem aloca subiectului, de aceea reținem princ ipalele zone de atenție pentru descoperirea culturii: zona stărilor mentale, ce reflectă diferențele culturale prin diferențele de manipulare a registrului senzorial (unii suntem mai sensibili la culoare, alții, la sunete, alții, la mirosuri etc.; pe unii frigul îi omoară, pe alții abia îi provoacă); zona comportamentelor cotidiene: obiceiurile, ritualurile de fiecare zi, gesturile „mici” sunt primele indicii folosite pentru „caracterizarea” culturală
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
poți primi în această zonă, mirosurile care te întâmpină la intrare îți pot spune foarte clar unde te afli. Evoluția NTI a depășit însă mai toate previziunile secolului trecut. A ajuns suficient de departe pentru a ne influența preferi nțele senzoriale (câte ore petrecem în fața calculatorului?), pentru a schimba comportamentele cotidiene (care este raportul dintre numărul saluturilor prin strângere a mâinilor și numărul saluturilor pe monitor?), pentru a transforma asimilarea de noi tehnologii într-o provocare aproape perpetuă. Zona „produselor” și
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
obiecte materiale (produse comercializate pe o piață, posturi de radio, țările lumii), persoane (elevii care alcătuiesc o clasă, candidații la președinția țării, scriitorii prezenți într-un spațiu publicistic), acțiuni (anumite servicii, diferite luări de poziție politice, emisiuni de televiziune), percepții senzoriale (gust, miros, aspect), obiecte intelectuale (sloganuri, idei, ideologii) și așa mai departe. Practic, aproape tot ceea ce există și se întâmplă în spațiul social este supus unor judecăți de evaluare prin comparare. Scalarea multidimensională face posibilă reprezentarea acestor obiecte într-un
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
materiale(produse comercializate pe o piață, posturi de radio, țările lumii, partide), persoane (elevii care alcătuiesc o clasă, candidații la președinția țării, scriitorii prezenți într-un spațiu publicistic), acțiuni (anumite servicii, diferite luări de poziție politice, emisiuni de televiziune), percepții senzoriale (gust, miros, aspect), obiecte intelectuale (sloganuri, idei, ideologii) etc. Scalarea multidimensională face posibilă reprezentarea acestor obiecte într-un spațiu perceptual (subiectiv), constituit pe baza judecăților despre obiecte pe care le fac subiecții. Cel mai important lucru în alegerea mulțimii de
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
denumirea de dorsiflexie. 2. Coordonarea mișcărilortc "2. Coordonarea mișcărilor" Coordonarea evidențiază capacitatea de organizare și reglare a mișcării, pusă în valoare prin economia gestului, ceea ce favorizează precizia și siguranța în execuție a actuluimotric. Combinarea permanentă a factorilor motori cu cei senzoriali conduce la apariția mișcărilor voluntare, la baza cărora se află trei sisteme: sistemul informațional, reprezentat de aferențele senzitivo-senzoriale care intervin în elaborarea deciziei și a schemei de mișcare; sistemul reglator spinal și supraspinal, de legătură cu al treilea sistem, cel
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cazuri, poate citi și vorbi, dar nu-și aude propria voce (Weihs, 1998). Sintetizând problematica afaziei, în funcție de ariile corticale implicate în funcția limbajului, mai precis în raport cu înțelegerea cuvintelor sau formularea unor răspunsuri, s-au evidențiat trei forme de afazie: motorie, senzorială și mixtă. Afazia motorie include tulburările de tip expresiv, în care dificultatea sau imposibilitatea de a da un răspuns este de ordin motor, atât pentru limbajul oral, cât și pentru cel scris (agrafia). Afazia senzorială are la origine surditatea pentru
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
trei forme de afazie: motorie, senzorială și mixtă. Afazia motorie include tulburările de tip expresiv, în care dificultatea sau imposibilitatea de a da un răspuns este de ordin motor, atât pentru limbajul oral, cât și pentru cel scris (agrafia). Afazia senzorială are la origine surditatea pentru înțelesul cuvintelor pe care le aude, la fel ca și pentru cele scrise, pe care le vede, dar nu le înțelege sensul. Afazia mixtă este o combinație între cele două forme de afazie prezentate mai
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
praxicetc "5. Tulburări gnozice și praxice" Agnozia este considerată, alături de afazie, una dintre manifestările clinice dereferință ce caracterizează frecvent traumatismele cranio-cerebrale. Prin acest termen se înțelege imposibilitatea recunoașterii persoanelor sau obiectelor (după formă, culoare, masă, temperatură), deși se păstrează funcțiile senzoriale elementare (Waxman, 1988). Cunoașterea de către KT a formelor de manifestare a agnoziei îi asigură posibilitatea de a acționa pe mai multe planuri, pentru a realiza un proces de recuperare direcționat, atât pe plan motric, cât și psihic. Se impune ca
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
cu care trebuie să fie înzestrată orice persoană, pentru a reuși să se insereze în realitatea vieții sociale. Deși, în general, funcțiile elementare senzitivo-senzoriale prin care se exercită agnozia și funcțiile intelectuale nu sunt afectate, transmiterea mesajului dintre aria corticală senzorială și ariile parasenzoriale fiind parazitată, rezultă o serie de tulburări de percepție și cunoaștere ce merită a fi cunoscute. Astfel, sunt descrise următoarele forme de agnozie: - auditivă: pentru anumite sunete sau zgomote; - verbală: aude sunetele, dar nu recunoaște cuvintele vorbite
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
definesc gesturile și mișcările care contribuie la alcătuirea unor acțiuni voluntare complexe, prin intermediul cărora se ajunge la îndeplinirea unui scop. Apraxia, în schimb, reprezintă incapacitatea executării acelor gesturi și mișcări voluntare, care nu realizează scopul propus, deși funcțiile musculare și senzoriale sunt conservate. Apraxiile, la fel ca și agnoziile, au o gamă extrem de largă de manifestare, clasificându-se în: globale și parțiale (specifice unor anumite funcții). Apartenența lor la hemiplegie este majoritară. Apraxiile globale se diferențiază în: - ideo-motrică (unisau bilaterală) - se
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
acest lucru ar putea conduce nu numai la creșterea duratei de tratament, dar chiar la rezultate negative. Capitolul Vtc "Capitolul V" Durerea în kinetoterapietc "Durerea în kinetoterapie" Asociația Internațională pentru Studiul Durerii a elaborat următoarea definiție a durerii: „O experiență senzorială neplăcută, ce este legată fie de o leziune tisulară adevărată sau potențială, fie descrisă în termeni ce se referă la o astfel de leziune”. Din punctul de vedere al fiziologiei, durerea este un fenomen perceptiv complex, polimorf și multidimensional, ce
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
bolnavilor un suport psihic deosebit de important, crescând toleranța la durere (Judd, 1983). 1. Formele clinice de manifestare a durerii tc "1. Formele clinice de manifestare a durerii " Sub aspectul modului de exprimare a durerii, KT poate întâlni două forme: manifestare senzorială sau alterare a sensibilității dureroase. Ca manifestare senzorială, durerea este întâlnită ca simptom al unor leziuni cedetermină impotențe funcționale, indiferent de apartenența sa (aparat locomotor sau viscerală), influențând nefavorabil eventualele intervenții terapeutice (Zimmermann, 1985). Ca expresie a unor manifestări anormale
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
la durere (Judd, 1983). 1. Formele clinice de manifestare a durerii tc "1. Formele clinice de manifestare a durerii " Sub aspectul modului de exprimare a durerii, KT poate întâlni două forme: manifestare senzorială sau alterare a sensibilității dureroase. Ca manifestare senzorială, durerea este întâlnită ca simptom al unor leziuni cedetermină impotențe funcționale, indiferent de apartenența sa (aparat locomotor sau viscerală), influențând nefavorabil eventualele intervenții terapeutice (Zimmermann, 1985). Ca expresie a unor manifestări anormale de sensibilitate, între care paresteziile ocupă o gamă
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
decât a aerului, apa îi permite kinetoterapeutului să o utilizeze ca ajutor, ca suport sau ca mijloc de creștere a rezistenței. Folosirea exercițiilor terapeutice în apă oferă condiții optime de a influența:percepția poziției corpului; drenajul circulator și respirator; stimulările senzoriale; în mod deosebit decontractarea; prin inhibare, reflexele de încordare ale antagoniștilor. Posturarea pacientului în apă caldă nu exclude unele măsuri preventive care au în vedere asigurarea condițiilor pentru a evita căderile, urmărirea atentă a reacțiilor pacientului în scopul evitării unor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
sau nu reversibile (Hăulică, 2002). În cadrul deficitelor morfologice poate fi evidențiată o gamă variată de leziuni, deformații și anchiloze, a căror șansă de recuperare prin mijloacele maso-kineto-fizico-balneoterapiei sunt nule. La aspectele prezentate mai sus se pot asocia și unele deficite senzoriale, care ar putea fi în măsură să modifice și ele valorile obținute prin aplicarea testelor obișnuite de mobilitate și forță musculară. În acest context, testarea sensibilității superficiale și profunde se constituie într-o obligație pe care KT trebuie să o
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
vitezei de execuție a mobilizărilor conduce la efecte diferențiate: - la mobilizările aplicate lent se obțin reacții cu caracter tonic; - la mobilizările aplicate rapid reacțiile vor avea o participare fazică. b) Comunicarea și transmiterea comenzilor. Comenzile se constituie într-o relație senzorială dintre KT și pacient. În aceste condiții, comenzile trebuie să fie clare, ferme, scurte și precis adresate. Prin aceste comenzi se urmărește ca pacientul să-și mobilizeze toate resursele psihice și fizice, reziduale, care-i stau la dispoziție. Enunțarea lor
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
computaționale amplifică și lărgesc spectrul perceptiv al omului. Noile dispozitive tehnologice virtualizează și mixează simțurile, adăugând interacțiuni senzorial-motrice, inedite precum teletactilitatea sau atingerea la distanță. Sistemele de realitate virtuală mijlocesc integrarea dinamică a diverselor modalități perceptive până la interfațarea unei experiențe senzoriale de a fi altcineva sau altceva. Astfel, virtualizarea nu poate fi redusă la procesele de dematerializare, de descarnare sau de amputare subiectivă ale subiectului uman. Dimpotrivă, încarnând și materializând identitatea în dimensiuni variate și multistratificate, virtualizarea poate asigura intensificarea, expansiunea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
afiliați transumanismului, privilegiază puterea minții în dauna prezervării trupului în definirea identității postumane. Vom analiza această tendință sub umbrela conceptului de neocartezianism, în special în direcția perspectivei mecanologice care, reducând ființa la proprietățile intelectului și ale rațiunii, exclude posibilitatea manifestării senzoriale, perceptive și afective a umanului. Neocartezianismul din științele cognitive, înclinat ideologic spre legitimarea inteligenței artificale, se dovedește o opțiune la fel de limitativă precum neodarwinismul din științele tehnobiologice, tendință manifestată în domeniul vieții artificiale. Pe de altă parte, există voci, în special
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
răstălmăcită și contorsionată în imaginea cyborgului, entitate mijlocită grație încorporării umanului de către știința ciberneticii. Abandonarea de către cibernetică deopotrivă a determinismului organic și a mașinismului mecanic a prilejuit relaționarea dintre biologic și mașinic până la interferență și feedback: umanul a intrat mintal, senzorial și corporal în procesul medierii, aducând un aport organic elementului mașinal, iar ordinatorul a dobândit un rol de intermediar tehnologic sau de interfață în cadrul acestui sistem circuitar, reglând prin retroacțiune simbioza și interacțiunea. Însuși părintele ciberneticii (vezi Wiener, 1954Ă nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
caracteristici negându-se caracterul fizic și trăirea vie specifice trupului, dar și substanțialitatea concretă a lumii și preferându-se simularea corpului și dezrădăcinarea subiectivității în cadrul realității virtuale. Teoreticiana pune în opoziție subiectul realității fizice (material și concret situat în lume, senzorial și corporală și subiectul virtualității (dispersat, destrupat, descentrată, însă această viziune maniheistă nu face decât să perpetueze un discurs conservator și apărător al valorilor „esențiale”. Autoarea (Sobchack 1995Ă nu ia însă în seamă statutul virtualității ca materialitate (vezi în schimb
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
spațiul virtual creat de tehologiile informațional-comunicaționale. Apelativul destrupării aplicat lumii online ignoră realitățile concrete ale evenimentelor derulate în Internet, diversele studii etnografice dezvăluind manierele în care utilizatorii se raportează cyberspațiului și/sau realității virtuale în termeni corporali, chiar viscerali. Interacțiunea senzorială, perceptivă, inclusiv cea erotică a umanului cu tehnologiile ordinatorului indică dorința relucrării corporalității umane în diverse ritmuri, vibrații și intensități. Aceste corporealități sunt trecute cu vederea în discursurile care reduc identitatea umană virtuală (avataruri sau persoane onlineă la aspecte și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
deliciile perisabile și pericolele „încarnării”, cu toate că, în principiu, „esența” sa este cea unui „zeu”, omnipotent și nemuritor. Prin fuziunea codurilor de date și a simțurilor trupului, interconexiunile subiective online generează un spațiu bioinformatic și biosocial atât din punct de vedere senzorial, cât și actanțial. Astfel, cyberspațiul nu este lipsit de utopii sociale, de la cele care proclamă libertatea absolută a alegerii trupului până la cele care fac parada unui bal mascat al identităților împrumutate. De la identitatea transformată în context online până la prefigurațiile unei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ecran, tastatură, mouse, joystick, creion optic, costum de date, microfoane, cască și ochelari de realitate virtuală etc.Ă și ca program sau limbaj informatic. Într-o viziune apropiată de viața artificială, interfața poate fi considerată ca având un rol organic, senzorial în procesul de simbioză om-mașină (sau în parafrază deleuzo-guattariană, procesul de devenire-mașină a omuluiă, intermediind între două sisteme până la fuziunea lor și mijlocind noi percepții și senzații corporale (vizuale, auditive, tactile, motriceă în spații ale realității virtuale sau/și ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de a negocia relația trupului și a conștiinței cu spațiul. Procesul de interfațare tehnologică a identității nu este străin de problematicile redefinirii și repracticării naturii umane în contexte mediate de tehnologiile virtualului: de la percepția dislocării corpului prin emergența unor „organe” senzoriale mașinice la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea senzațiilor de fragmentare corporală, de ubicuitate sau de teleportare și se întinde până la posibilitatea de recombinare a simțurilor în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este străin de problematicile redefinirii și repracticării naturii umane în contexte mediate de tehnologiile virtualului: de la percepția dislocării corpului prin emergența unor „organe” senzoriale mașinice la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea senzațiilor de fragmentare corporală, de ubicuitate sau de teleportare și se întinde până la posibilitatea de recombinare a simțurilor în cadrele flexibile ale unor noi tipuri de visceralitate (inclusiv sexualeă. Interfațarea poate conduce la obținerea unei concordanțe
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]