17,843 matches
-
Teodor Vârgolici. Redacția pentru clasici avea buni profesioniști: Elisabeta Brâncuș, Aurelia Rusu, Margareta Feraru, Daciana Vlădoiu, Constantin Mohanu, Ioan Șerb și alții. Z. Ornea (director în 1992-1998, după Dumitru Micu) conducea în anii '80 redacția de istorie literară, cu colecții serioase, ca "Universitas", "Confluențe", "Momente și sinteze", "Introducere în opera lui...", "Documente literare", "Memorialistică", iar din acest sector făceau parte redactori specializați: Tiberiu Avramescu, Gabriela Omăt, Iordan Datcu, Rodica Rotaru, Maria Simionescu. Din tot acest colectiv, mai activează la Editura FNSA
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
propunerea unui mercenariat: "numai de la Fondul Literar revine, în acești ani, în medie, de fiecare scriior, suma de 9 000 lei, în afară de drepturile sale de autor și de alte venituri, în afară de faptul că statul plătește la fiecare carte o cotă serioasă, care nu intră în prețul de vînzare al cărții". 9 000 lei proveniți doar de la Fondul Literar, remarcă dl Cassian Maria Spiridon, constituiau, în timpul respectiv, o sumă fabuloasă. Un director de școală nu primea nici 300 de lei pe lună
Un peisaj de moloz și bălării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9836_a_11161]
-
igienică precedată de primele poezii) și chiar - deja - în antologii de autor. Fără a fi cumva susceptibil de grafomanie, Marius Ianuș scrie abundent și editează proteic. Este motivul pentru care orice privire serială asupra poeziei sale ar constitui o destul de serioasă eroare de lectură. Criteriul șirului, al succesiunii sau al severelor ierarhii valorice din aproape în aproape se invalidează imediat. Dacă ținem seama de vechea deprindere a cititorului de a-i da întotdeauna crezare lui Ianuș, atunci un volum cum e
Controlul tehnic al calităţii by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9864_a_11189]
-
murdăria - a devenit arma predilectă de atac. Comploturile, diversiunile, manevrele scabroase, atacurile sub centură, scoaterea la bătaie a haitelor de năimiți din presa scrisă și televiziuni au fost activate și îndreptate contra personajului care a dat prima lovitură de secure serioasă unui sistem bolnav de moarte. În spaima disperată a pierderii privilegiilor, politicienii au aruncat pe piață două așa-zise argumente. Primul ar fi dispersarea voturilor, al doilea, pătrunderea în Parlament a unor personaje lipsite de consistență. Să le luăm pe
Fitness la urna cu bile trucate by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9874_a_11199]
-
senzualului, a pasiunilor, pe lângă faptul că e în căutare de adevăr și substanțial: Platitudinea în literatura românească modernă joacă mai mult pe cartea cinismului decât pe a sentimentului. (...)... în romanul francez inteligența, sau mai bine spus simțul critic, a făcut serioase ravagii. El este factorul preponderent al acestui roman, dar probabil, în același timp, și cauza sa de sterilitate". Mihail Sebastian va amenda luciditatea specifică romanului francez care aduce o zonă de "răceală" între autor și erou, desolidarizându-l pe romancier
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
în sat.// Doar șeful de post colindă/ Și un ins cu un ciomag,/ Somnoroși și plini de-arțag/ Pe la porți, cu gînd să prindă/ Drag cu drag!" în același sens al comportamentului benign, parodistul se lasă deseori furat de tonalitatea "serioasă", sentimenta-lizantă ori meditativă a paradigmei pe care o continuă cu nota simpatetică proprie. Exemplu: Odaia bunicului, prilej de incursiune în lirica lui Ion Pillat: "Pe Argeș în sus nimic nu s-a clintit și iată/ Casa bătrînească în care-a
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
care ne-a ajutat să comunicăm la început a fost aplombul nostru de provinciali, el de la Tohanu Vechi, eu de la Medgidia. În anii optzeci, Gheorghe apărea din cînd în cînd la "Junimea", la cenaclu. Venea de la Brașov cu trenul, om serios, chiar grav, spre deosebire de cei mai mulți dintre noi. Pînă să înceapă cenaclul, făcea o ședință în doi, cu Nedelciu, iar dacă se nimerea și Iova: puneau toți trei la cale soarta textualismului românesc. Pe atunci Gheorghe era profesor de țară, la Tohani
Mulţumesc, Gheorghe! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9906_a_11231]
-
personajului său acea doză de ambiguitate necesară unui șef care manevrează între Poliție și FBI, înzestrat cu un respect pentru tradiție și valorile americane la care apelează atunci cînd face conversație cu mafia chineză sau japoneză, dar și cu lecturi serioase din clasici, de pildă James Joyce. Un anumit paternalism alunecos dublat de o prezență de spirit care nu exclude posibiliatea unui filocid, un simț al umorului deloc neglijabil, fac din acesta un interlocutor interesant, preocupat să mențină un anumit standard
Băieţi buni, băieţi răi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9904_a_11229]
-
Simona Vasilache Oameni angajați, și serioși, criticii pot fi fermecători cînd iau o pauză. Cînd își permit, plecînd de la te miri ce, de la lucruri mărunte care strigă după condei și hîrtie, să însăileze tablete. O gazetărie beletristică, făcută din elitre colorate, ca flecuștețele atît de semnificative
En spectateur by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9952_a_11277]
-
ceva putred cu sistemul militar românesc, dar exemplele stupefiante nu conving pe nimeni. Alcătuită, la vârf, chiar și azi, în ianuarie 2007, din mulți oameni construiți pe calapodul onoarei ghipsuite a lui Victor Atanasie Stănculescu, comportamentul Armatei române îmi ridică serioase semne de întrebare. Cele trei salve de pușcă trase în cinstea unuia din vinovații de dezastrul țării nu sunt doar semnul unei mentalități învechite. Acel colonel Nițu, șeful comenduirii Garnizoanei București, nu e decât un șurub în marele mecanism al
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
vă asigur. Ce poate fi mai plăcut decât să vorbești despre literatură? Profesorul Setlacec, pe care - o spun cu un anume orgoliu - îl cunosc și eu, a publicat câteva cărți pe care le pot citi și nespecialiștii. Are preocupări foarte serioase de istorie. Mă gândesc acum că prin cele două excelente cărți de istoria medicinii pe care le-a scris, Istoria medicinii românești până în 1914 și Istoria chirurgiei românești între 1916 - 1940, a parcurs același drum ca dumneavoastră cu Întoarcere în
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
alt profesor adevărat, de data asta de chirurgie: Hans-Günther Beger, unul din marii chirurgi germani, pionier în domeniul chirurgiei pancreatice. Este o plăcere și o onoare să colaborez și astăzi cu Domnia Sa în proiecte de cercetare chirurgicală. Îmi trebuie motive serioase ca să investesc timp într-o carte Cât și cum citește un chirurg ? Este, la lectură "bisturiul critic" (cum spun uneori criticii literari) la fel de precis ca la operație ? În general chirurgul citește puțin. Chiar medicină citește prea puțin, mai puțin decât
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
text, mă reped la judecăți ferme și simple, că mă despart poate prea repede de câte o carte în care nu am găsit de la bun început semnele clare ale adevărului artistic. Probabil că pierd. Ce să fac, îmi trebuie motive serioase ca să investesc timp într-o carte, cine-și permite să citească la întâmplare? Și pe urmă, există cărți care te conving de la bun început. Luați, bunăoară, Întâmplări în irealitatea imediată, romanul lui Blecher. Eu unul cred că puține lucruri din
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
pasiunii: profesorul de liceu dintr-un orășel de provincie, micul funcționar al unei firme, pensionarul sau elevul pentru care cititul înseamnă aproape totul, într-o lume cenușie, care altminteri trece pe lângă ei, oamenii pentru care o carte bună înseamnă o serioasă rațiune de a aștepta și ziua de mâine. Nu e nici un fel de exagerare aici, nu încerc, Doamne ferește, să fac ficțiune. Am în minte cazuri reale, e vorba de oameni pe care-i cunosc. Ei nu sunt probabil, mulți, par
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
minte pe Alex Ștefănescu. Și nu neapărat pentru a-i solicita autografe. Un fenomen care a luat proporții în societatea românească de azi, pe care toată lumea îl observă și îl discută pe la colțuri, dar nimeni nu îl analizează la modul serios, este cel al personalităților care își promovează amantele în funcții. Alex Ștefănescu are chiar curajul să-și arate simpatia pentru o declarație a lui Ludovic Orban, potrivit căreia există femei care fac fulminante cariere politice trecând prin patul unor lideri
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
de grave, autorul are un ton foarte jovial, iar prima tentație este aceea de a nu-l lua pe deplin în serios. Probabil că acesta este temperamentul său real. Altminteri, dincolo de interfața umoristică se întrezăresc idei cât se poate de serioase, despre care s-ar putea vorbi multă vreme, chiar și în contradictoriu. Iată doar una dintre ele: "Literatura însăși este un domeniu al excesului. Mi se par caraghioși autorii care cred în moderație. Mi se înfățișează asemenea acelor americani care
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
mintea. Noi perle de tranziție. Eroii au rămas cam aceiași, semn că gusturile publicului de la noi nu s-au schimbat, iar panseurile lor nu dezamăgesc nici de această dată. Citindu-le (N.B. - într-o carte publicată de o editură foarte serioasă precum Humanitas) îți vine să râzi și nu prea. Este incredibil la ce bombardamente de imbecililtate și tâmpenie patentată este supusă, seară de seară, populația României de către mass-media. Verba volant, scripta manent. Privite retrospectiv, toate aceste "reflecții" peste care toată lumea
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
Cimpoeșu"; "Prozatori vrânceni"; "Ioan Neșu - un Marin Preda de la Slobozia"; "Aspecte ale noului ortodoxism - Ion Barbu și Nicolae Radu de la Râmnicu Vâlcea, Ion Vicol de la Galați". Pot fi aceste titluri evidențiate în sumar, într-o istorie a literaturii cu adevărat serioasă? Evident că precizarea locului este justificată atunci când e vorba de literatura română din Basarabia sau din Bucovina, iar Ion Rotaru face o spectaculoasă recuperare, într-o sinteză generală, a literaturii din aceste provincii. E de remarcat aici extinderea panoramică spre
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
lucrurile au rămas oarecum la fel. Între polul neotradiționalist și cel sincronist, continuă să se manifeste, egală cu sine, arta de echilibru; polimorfă, confortabilă, frumoasă, decorativă și sigură. Acea artă capabilă să le ofere tuturor celor alertați peste măsură, garanții serioase că putem intra, fără tulburări prea mari, și în mileniul următor. Care, vorba răstălmăcită a lui Malraux, va fi unul al globalizării sau nu va fi deloc!
Cinci decenii de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8949_a_10274]
-
lor, realizînd metafore în lanț: de exemplu, expresia a-și mobila mansarda e chiar mai coerentă decît a-și mobila mintea (acumulînd cunoștințe); de aceea nu e de mirare că o găsim în articole de presă și în comentarii destul de serioase: "Întâi trebuie să-și mobileze mansarda și apoi trebuie să se apuce de jurnalism" (Săptămâna financiară, 30.07.2007); "autopersiflarea e semn de "mansardă mobilată" (radiodada.ro). Expresia a avea păsărele la mansardă (înregistrată de 123urban.ro) e destul de răspîndită
"Lilieci la mansardă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8964_a_10289]
-
este decupată partea de jos a feței, bărbia și gura, devine una din vocile filmului cum erau toate celelalte venite de la distanță de mai bine de 2000 de km pe cale undelor, traversînd Cortina de Fier. Avem, ca în orice documentar serios, informații elementare, cînd a luat ființă postul de radio Europa Liberă, de unde emite, care erau principalii săi colaboratori, în ce fel a devenit o țintă serioasă pentru Securitate, care-i sunt supraviețuitorii și care sunt "supraviețuitorii" celeilalte tabere, a securiștilor
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
2000 de km pe cale undelor, traversînd Cortina de Fier. Avem, ca în orice documentar serios, informații elementare, cînd a luat ființă postul de radio Europa Liberă, de unde emite, care erau principalii săi colaboratori, în ce fel a devenit o țintă serioasă pentru Securitate, care-i sunt supraviețuitorii și care sunt "supraviețuitorii" celeilalte tabere, a securiștilor și activiștilor. Avem mai puține documente de arhivă, cît mai ales documentele vii pentru o istorie orală, iar regizorul și-a alcătuit filmul pe trei niveluri
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
asumat-antiamericană, argumentul lui Doiaru din California dreamin' (Nesfîrșit) al lui Cristian Nemescu: "americanii ne-au vîndut rușilor". Dincolo de cinismul corifeilor regimului, cinism surprins în avîntul său inept se adaugă aportul adus de o parte din intelectualii care au făcut servicii serioase Securității, cum este "sursa Laurențiu", om de mare respirație academică astăzi, "un rahat în ciorapi de mătase", pentru a utiliza expresia cu care Napoleon l-a încondeiat pe versatilul maestru al combinațiilor, Talleyrand. Intrînd pe poarta unei prietenii și a
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
a primului Fiu al }ării avîndu-i printre pupincuriștii la scară vezuviană pe Eugen Barbu și Corneliu Vadim Tudor. Într-un fel, regizorul contrapune ceea ce trebuia să fie un exercițiu de propagandă american și a devenit chiar și împotriva comanditarului un serios exercițiu de libertate, de descarcerare a românilor din cușca comunistă, și anume activitatea celor de la Europa Liberă și discursul propagandei oficiale a partidului, Ceaușescu utilizînd în beneficiul lui catastrofa din 4 martie 1977, cînd, paradoxal, postul Europa Liberă va funcționa
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
vieții, el este încă un amestec de prezență retrasă și de absență protectoare. Deși este invocat, din cînd în cînd, ca o figură tutelară, dacă nu chiar ca una de-a dreptul legendară, nu s-a întrebat nimeni în mod serios, în afara lui însuși de nenumărate ori, asupra locului pe care opera sa îl ocupă într-o posibilă geografie culturală. Este el un pictor răsăritean sau unul de factură occidentală? Faptul că nu a avut contacte directe cu arta europeană decît
Corneliu Baba și lumea central-europeană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8973_a_10298]