2,502 matches
-
Dunărea de Jos, dezvoltată pe elementele de origine romană”, definită, în cele din urmă, a fi o „civilizație a poporului român deja format”. Prin urmare, comunitățile familiale ce vor evolua cu timpul spre satele medievale de mai târziu, își trag seva și obârșia din locuitorii care au ocupat vetrele ce au aparținut ariei de civilizație de la Dunărea de Jos, habitaturi în care rolul primordial, privind crearea și întemeierea de sate, l-au avut oamenii locului, băștinașii, ei fiind producătorii de valori
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vociferează, nu oferă imaginea unei elite umane, ci, dimpotrivă, un revers al ei. Incipitul Povestirilor din Canterbury ne introduce într-o lume aparte: este un moment de reviriment al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
personajelor nu sunt doar simbolice, ci și antitetice. Mai este tinerețea în floare, prospețimea, plenitudinea, gingășia, exuberanța, frumusețea, căldura, viața, voioșia, dinamismul, luna mai fiind o lună a dragostei și a voluptății 895, pe când Ianuarie ni se prezintă secătuit de seve, de vitalitate, de inteligență, simbolizează răceala, frigul, înghețul simțurilor, atitudinea statică, ramolirea, drumul spre moarte. Lunile ar indica și vârsta personajelor: „De mult timp a fost stabilit că numele Ianuarie și Mai simbolizează vârstele incompatibile ale celor două personaje, prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la îndeletniciri mai vechi, cum ar fi apicultura și creșterea cailor - aliați credincioși și de nădejde în toate activitățile din gospodăria țărănească. Toți fiii satului deprind de la părinții lor spiritul dragostei față de locurile natale, față de rădăcinile de unde își trag seva. Copiii merg de mici la câmp alături de părinți și chiar dacă pe parcursul vieții pleacă prin alte locuri, alegându-și alte meserii, mulți dintre ei se întorc și-și ajută părinții fără rușine, ba din contra, cu plăcere și cu mândrie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vociferează, nu oferă imaginea unei elite umane, ci, dimpotrivă, un revers al ei. Incipitul Povestirilor din Canterbury ne introduce într-o lume aparte: este un moment de reviriment al întregii naturi, ca o promisiune anticipatoare de bucurie, viață și plenitudine. Sevele din natură pătrund și în oamenii entuziasmați de dorul și nevoia expansiunii, a evadării, căci: „De-atât fior li-i inima năucă/ Atuncea prind hagii dor de ducă,/ Iar pălmierii află-ndemn să cate/ Altare pe meleaguri depărtate”249. Călătoria
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
personajelor nu sunt doar simbolice, ci și antitetice. Mai este tinerețea în floare, prospețimea, plenitudinea, gingășia, exuberanța, frumusețea, căldura, viața, voioșia, dinamismul, luna mai fiind o lună a dragostei și a voluptății 895, pe când Ianuarie ni se prezintă secătuit de seve, de vitalitate, de inteligență, simbolizează răceala, frigul, înghețul simțurilor, atitudinea statică, ramolirea, drumul spre moarte. Lunile ar indica și vârsta personajelor: „De mult timp a fost stabilit că numele Ianuarie și Mai simbolizează vârstele incompatibile ale celor două personaje, prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
specialiști: medici și farmaciști Ceai de turiță mare, o lingură la o cană. Se beau 3-4 căni pe zi. Ceai din frunze și flori de cinci degete, o lingură la o cană. Se beau 4-5 căni pe zi. Oțet din sevă de mesteacăn, preparat astfel: primăvara, când seva se urcă În ramuri, se face o gaură adâncă de 3-4 cm, cu un sfredel, În trunchiul unui mesteacăn, se pune În gaură o țeavă, prin care va curge seva. Aceasta are un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mare, o lingură la o cană. Se beau 3-4 căni pe zi. Ceai din frunze și flori de cinci degete, o lingură la o cană. Se beau 4-5 căni pe zi. Oțet din sevă de mesteacăn, preparat astfel: primăvara, când seva se urcă În ramuri, se face o gaură adâncă de 3-4 cm, cu un sfredel, În trunchiul unui mesteacăn, se pune În gaură o țeavă, prin care va curge seva. Aceasta are un gust dulce, din care se face oțet
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zi. Oțet din sevă de mesteacăn, preparat astfel: primăvara, când seva se urcă În ramuri, se face o gaură adâncă de 3-4 cm, cu un sfredel, În trunchiul unui mesteacăn, se pune În gaură o țeavă, prin care va curge seva. Aceasta are un gust dulce, din care se face oțet. Se consumă 2-3 linguri Într-o cană cu apă, de 2-3 ori pe zi. Sucul de mesteacăn se poate consuma și ca atare, 4-6 lingurițe pe zi, Înainte de mesele principale
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
În gură și se fac clătiri, de mai multe ori pe zi, ultima seara, la culcare, fără a se clăti apoi cu apă, pe timpul nopții. AFECȚIUNILE OFTALMOLOGICE TRATAMENTE POPULARE Un panaceu În ceea ce privește afecțiunile oftalmologice, este considerat "apa de viță", respectiv seva care se scurge primăvara din corzile viței de vie, când se fac "tăierile"specifice. Este folosită atât pentru "curățarea vederii" cât și pentru inflamațiile oculare de orice fel (ale mucoasei conjunctivale și ale corneii, etc), precum și În caz de "orbeală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceaiul acționează și ca dezinfectant al stomacului și al Întregului tract intestinal, activând totodată vezica biliară. Ceai de țintaură sau de isop, o linguriță la cană. Se beau 2 căni pe zi. Sevă din coajă de ulm. Se folosește și extern, sub formă de cataplasme aplicate pe stomac. Fiertură din frunze, flori sau planta floriferă, În vin alb sau lapte dulce, care se pune pe buric, cu un tampon gros de vată. Balonările
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bujori, foi de ceapă uscată, coada racului, drăgaică, lăsnicior, lumânărică, rădăcină de nufăr alb, odolean, sânzâiene albe, coajă de stejar, cu sudoarea calului. Oblojeli cu oțet și cărbuni stinși și pisați, cu hoștină de la stupi și tărâțe de grâu, cu sevă de mesteacăn. Fumigații cu coji de ouă, ceapă, oțet, secărică și zahăr, puse pe jar. Tratamentele cel mai des folosite În scurgerile vaginale de orice natură: Băi de șezut cu macerat din frunze și flori de coada șoricelului, 2 mâini
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cu gaz În care s-au pus castane pisate; cu fiere de porc sau de vacă, plămădită cu gaz sau spirt; cu spirt sau oțet În care au stat ace sau lame de ras, timp de 3 4 zile; cu sevă de nuc pusă În spirt sau ulei; cu gaz În care s-au macerat frunze de oleandru; cu benzină În care s-au plămădit rădăcini de mătrăgună. Băi cu fierturi de mărul lupului (iarba fiarelor), slăbănog, lingura vântului, mătura vântului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ceapă. Tinctură din hrean pisat, macerat timp de 15 zile, la cald, În oțet sau rachiu de tescovină, cu care se ung rănile și se pun comprese. Vindecă rănile mai vechi. Pentru vindecarea rănilor de tot felul se mai floseau: sevă vâscoasă de tei, extrasă de sub coajă, zeamă de lămâie, miere de albine, utilizată ca atare sau amestecată cu hrean ras, În proporție de 10%; tinctură din sunătoare (o lingură de flori la 100 ml de alcool), cataplasme cu fiertură din
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
a 3 crenguțe, cu smoală sau cu rășină rezultată prin arderea unei crenguțe de corn, al cărui tăciune se freacă pe zona afectată, cu zeamă din crenguțe de nuc sau cu alifie din tulpină de trandafir pârlită În foc, cu sevă de alior. Legători cu praf de bășica porcului, cu fiertură din rădăcină de brusture, cu zeamă de bureți de gunoi, sevă de calapăr, cu fiertură din rădăcina de ceapa ciorii, din semințe de cornut alb, de gălbenele, laptele câinelui, frunze
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zona afectată, cu zeamă din crenguțe de nuc sau cu alifie din tulpină de trandafir pârlită În foc, cu sevă de alior. Legători cu praf de bășica porcului, cu fiertură din rădăcină de brusture, cu zeamă de bureți de gunoi, sevă de calapăr, cu fiertură din rădăcina de ceapa ciorii, din semințe de cornut alb, de gălbenele, laptele câinelui, frunze de mușcate pisate și amestecate cu untură de porc, cu coji verzi de nuci, cu orez rumenit În untdelemn, cu suc
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
untură de porc, cu coji verzi de nuci, cu orez rumenit În untdelemn, cu suc de păpădie, buruieni de pecingine (pecingeriță), cu zeamă de pelin, de piciorul cocostârcului, cu tulpini, frunze și flori de sunătoare, cu zeamă de rostopască, cu sevă extrasă din ramuri de alun. Ungeri cu usturoi pisat, amestecat cu praf de pușcă și miere; cu argint viu amestecat cu unt proaspăt, nesărat sau cu lapte scurs din planta laptele câinelui, cu suc din coajă de nucă verde, după ce
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
brăileancă, de brusture, cu busioc, captalan, cătină, cățușnică, de frunze de cânepă, coada calului, cosița fetei, crucea pământului, curpeni de pădure, duminicuță, foi de dafin, stroh de fân, iarbă mare, iederă, măr dulce (frunze și flori), coajă de mesteacăn pletos, sevă de mesteacăn, frunze de nalbă, de nuc și coji de nuci verzi, din crengi de nucă și sare, paie de ovăz, frunze și coajă de paltin, de pelin, frunze de plop, planta Poala Sântămării, mătase de porumb, frunze de podbal
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
câmp, ciuboțica cucului, coada mânzului, coada șoricelului, coada vacii, rădăcină de frăsinel, de hamei, de iov, iarba gâștii, lămâiță, levănțică, lojniță și de lumânărică. Ceai din coji și semințe de mac, flori de măceș, măselar, mătase de porumb, mătrăgună, mentă, sevă de molid, nalbă, orbănțică, paie de ovăz, pana zburătorului, podbal, potroacă, secărică de câmp, floare de soc, șovârf, floare de tei, sulfină albă, troscot, urzică moartă, coajă de ulm și vâsc. Amestecuri pentru infuzii: cimbru de casă cu rădăcină de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
intimitate. S-a vorbit adeseori despre o „incoerență a intimului”10, care l-ar obliga pe individ, asemeni unei forțe supratextuale, să se replieze asupra propriului sine. Prin urmare, intimitatea e o stare ce exclude participarea elementelor exteriorității, trăgându-și seva din pura subiectivitate și din izolarea artificială În pagina de hârtie. Dar, În același timp, jurnalul e „intimul perceput În banalitatea sa cotidiană”11. O contradicție? În nici un caz! Pentru că, notat zi de zi, orice eveniment Își pierde aura de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dacă nu chiar imitații explicite), pe care le narează la modul umoristic și/ sau satiric, iar rezultatul trece, nu rareori, dincolo de verosimil, fie în sfera fantastică, fie în cea fabulistică. Prezența limbii populare și a motivelor literare care își trag seva din literatura de acest gen sunt extrem de importante: pentru că umaniștii, erudiți prin formație, le-au preluat, uneori programatic, alteori polemic și, pe alocuri, chiar fără a-și fi dat seama, au creat ceea ce mai târziu se va numi parodie serioasă
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
capul de blesteme greu, cum te-ntorceai cu nara-n vânt Secat de un nor ori de-un cuvânt... Adânc ca moartea unui zeu frumosul meu, sufletul meu...” Pentru bărbatul...) Asemenea versuri împodobesc și întrețin serii le u mane și sevele vieții. Eternitatea din ele își cheamă și astăzi cititorii. Oare câți din tinerii de la Piatra - Neamț mai știu ori caută ceea ce a lăsat în versurile ei această superbă fată și autoare care, candidă, ieșind în lumea brândușelor primăver ii, se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
șuier merităm. ALBANY: O, Goneril, Nu meriți praful pe care-asprul vînt Ți-l suflă-n față. -A ta pornire-o tem: Ființa-avînd dispreț de-al său izvor Nu poate-n sine-ndiguită-a fi. Cea care se separă și dezramă De hrănitoarea seva, se-ofilește Și-n folosință morții-ajunge. GONERIL: -Oprește! E-un text nerod. ALBANI: Înțelepciunea Și bunătatea, rele par la rău; Putoarea-și place sieși. Ce-ați făcut? Tigri, nu fiice, ce ați făptuit? 20 5 A father, and a gracious
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
și unanim acceptată de Biserică. Universalitatea literaturii patristice o garantează universalitatea Sfintei Scripturi, căci această literatură este parte componentă a Sfintei Tradiții. Mărturia patristică este conformă cu Scriptura și Scriptura confirmă ortodoxia acestei mărturii care se inspiră și își trage seva din Scriptură și o tălmăcește pe aceasta într-un mod greu de egalat. „Deci dacă Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție au caracter universal, valabilitate universală pentru Biserică, implicit și învățăturile patristice care sunt parte componentă a Sfintei Tradiții au caracter
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
spunea că avea peste cinci sute de ani, cine să-l mai știe. Toată lumea știa că este foarte bătrân și în mod curios, nu avea nici o scorbură. Sunt copaci care cresc foarte greu, unii poate sunt de când lumea, strâng seva tuturor arborilor din jur și rămân apoi singuri, cum a fost acesta în jurul căruia până la peste treizeci de metri nu creștea nimic. El era Singuraticul, santinele acestei păduri mici de șes. Fără un gând anume am întrebat răstit: „Dar omul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]