1,780 matches
-
cealaltă parte iar Pancho decide că acum poate acționa fără să-și păteze onoarea și dispare sus, pe acoperiș. Mergem în grădina din spatele casei și dăm de câteva țarcuri unde suntem studiate de câteva lame, doi ponei negri, mititei și sfioși, o căprioară cu ochi mari și urechi alerte și, într-un țarc noroiat, către ieșire, doi pecari murdari (bine că măcar ăștia sunt înțărcuiți!). Maria îmi spune că am timp să văd restul a doua zi, îmi arată bucătăria și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
și bucuroși că au putut juca în mijlocul horei. Elena a intrat în cercul horei lângă tânărul de lângă care plecase, iar Costache a trebuit săși caute altă pereche. Privește printre dansatorii din față la cei de pe margine și zărește o fată sfioasă, dar de o frumusețe rară. Era îmbrăcată cu o cămașă albă de bumbac, bine lucrată, brodată cu floricele pe mâneci și pe piept, care se potrivea de minune pe corpul ei frumos; pe cap purta o năframă de borangic și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și Maria ascultaseră vorbele bătrânilor, bucuroși că aceștia îi răsplăteau pentru grija cu care îi înconjurau dar, temându-se în sinea lor că dania părintească va stârni și mai puternic ura și invidia celor două surori. Maria, cu vocea ei sfioasă, le mulțumi cu recunoștință că s-au gândit și la ea, făcându-i parte, și-i trecu prin minte cum se vor strofoca cumnatele ei, care o batjocoreau fără să contenească, numind-o „venetica și țiganca de la Cursești”. Ca să nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
următori a fost folosit la muncile din gospodărie. În septembrie 1923, la 7 ani și jumătate, iată-mă școlar în clasa I a școlii din Priponeștii de Sus, alături de băieții și fetele de seama mea. Pentru prima dată am pășit sfios pragul școlii, aflându-mă într-o mare de copii de vârste diferite. Învățătoarea mea, El. Basocescu, originară din Bârlad, ne-a primit cu zâmbet pe figura ei luminoasă ca o a doua mamă. Parcă o văd și acum, cu o
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
neașteptatului meu succes a făcut rapid ocolul satului natal și al celor din jur. Vacanță fericită pentru mine cu speranțe ce trebuia să ducă în final la împlinirea visului meu de a ajunge învățător. Am fost prin firea mea un sfios și un timid și așa am rămas până în momentul de față. Nu m-am împăunat cu acest succes, dimpotrivă, am continuat să muncesc cu râvnă și mai multă bucurie alături de ai mei, conștient fiind că toți ai casei munceau pentru
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
locuri de un pitoresc și farmec nemaiîntâlnit până acum, obiceiuri altfel decât la noi, costume românești ce veneau de la străbunii noștri și o primire ce mi-au făcut gazdele mele și chiar satul întreg!... Ce se întâmplase? Băiețelul acela blond, sfios și cu priviri agere, inteligente, povestise tuturor că-l ajutasem și-l ocrotisem. Familia, rudele apropiate, învățătorii și preotul satului și cât mai mulți prieteni și apropiați știau că: „Un domn de la Moldova l-a ajutat mult pe Nicu al
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
trecem lin și poposim la Nisa, la un hotel pe țărmul Mediteranei. Niciodată nu mi-am putut măcar închipui că voi ajunge aici! Am fost și am rămas modest, încât nici să visez o asemenea posibilitate n-am îndrăznit. Calc sfios și emoționat prin sălile hotelului, ne ospătăm cu mâncăruri specifice locului și ne odihnim spre a căpăta noi forțe pentru drumul lung ce ne aștepta. Nu mă săturam să admir vegetația mediteraneană, mai ales în lumina unei dimineți însorite de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ar trebui să zboare acolo. Am descoperit de asemenea foarte curând că un „lepidist“‚ care Își vede liniștit de treaba lui, este predispus să producă reacții ciudate altor făpturi. De nenumărate ori, când se organiza un picnic și eu Încercam sfios să-mi introduc neobservat modestele mele ustensile În căruța cu bănci mirosind a smoală din cauza unei substanțe folosite pentru a ocroti caii de muște sau În Opelul decapotabil mirosind a ceai (așa mirosea benzina acum patruzeci de ani) vreun văr
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
anii optzeci, dar din când În când mai vizita domeniul câte un elan. Un micuț frasin și un și mai micuț plop de munte se cocoțaseră pe un bolovan pitoresc, ținându-se parcă de mână ca doi copii neîndemânatici și sfioși. Alți intruși, mai greu de prins - oameni străini veniți să mănânce la iarbă verde sau săteni veseli - Îl scoteau din minți pe venerabilul nostru pădurar Ivan, scrijelind cuvinte obscene pe bănci și porți. Procesul de dezintegrare continuă Încă, Într-un
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a strecurat cu agerime receptaculul dolofan al unei garoafe roșii În butoniera unui bărbat acostat de ea În timp ce acesta se plimba agale și a cărui falncă și-a accentuat cuta regală când și-a coborât privirea Într-o parte, spre sfioasa inserare a florii. Multicolorii fluturi Oak Eggars care căutau hrană printre tufișuri erau total deosebiți de ai noștri (care oricum nu prăseau pe stejari) și aici specia Speckled Woods nu mișuna prin pădure, ci prin gardurile vii și avea pete
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o scrisoare de la Tamara. Priveam abrupții munți Iaila, acoperiți până la culmile stâncoase cu pini taurini Întunecați ca o blană de karakul; priveam fâșia de vegetație perenă, de maquis, dintre munte și mare; priveam cerul roz translucid, pe care strălucea un sfios crai nou, alături de care era o singură stea jilavă; și toată această scenă artificială mi s-a părut desprinsă dintr-o ediție frumos ilustrată, dar din păcate prescurtată, a Celor o mie și una de nopți. Dintr-odată am simțit
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
senzația de ușurare animalică de a fi scăpat de călăii băștinași și necesitatea de a recunoaște că Își datorează izbăvirea unor invadatori străini - și pe deasupra germani. Aceștia pierdeau Însă războiul În vest și veneau la Ialta În vârful picioarelor, zâmbind sfioși, o armată de fantome cenușii pe care un patriot o putea ignora cu ușurință, și ignorată era, cu excepția chicotelilor provocate de apariția timidelor plăcuțe cu „Nu călcați pe iarbă“ de pe peluzele parcurilor. Două luni mai târziu, după ce au reparat frumușel
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Tiberiu Utan mi-a rămas în amintire inundat de lumina zâmbetului său. Așa a înțeles el să întâmpine un debutant. Fără nici un fel de morgă oficială, ca un prieten mai mare, cu o totală încredere acordată „în alb”. Deși tânărul sfios din fața lui era, cum se spune, un „nimeni”. De abia dacă scrisesem până atunci vreo 15-20 de articolașe și recenzioare. Mai înainte însă de a-mi decide soarta - am devenit critic, în mare măsură datorită lui Tiberiu Utan -, ca și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un amalgam lutos, rece, pământ rudimentar, pietros, nici ei nu mai există. Nici în amintiri nu-i mai putem vedea; ni-i imaginăm doar, și, desigur, cu totul altfel de cum au fost. * Cineva, un intelectual, ros vădit de alcool, bate sfios la ușă, cerând parcă să-i acompaniez insomnia. Privind cu interes la vechea mașinărie de înduioșat suflete, îmi propune s-o restabilească; "e ușor, sunt... am fost", corectează, specialist în mecanică fină. "Și ce să facem cu ea?" îl întreb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
aruncat cu pietre în apă, apucat de ciudă. * Alte după-amieze le-am petrecut sus, la Repedea, de unde se vede panorama albastră a Iașului, unde am aprins și focul. Acolo miroase a pelin, se aude din vale, dinspre Vișan, un clopot sfios, stâncile sunt pline de mici fosile, scoici de milioane de ani, împletite în istoria de milioane de ani, care erau vii pe vremea când era, aici, Marea Sarmatică. Ne-am umplut buzunarele cu astfel de scoici care, ascultate, spun povești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
mind... ce nu este la TV și on-line nu există. Ba mai mult, puținii bani dați acolo de guvernul american au o țintă incredibil de copilărească: educația penru fidelitate și abstinență sexuală. Și armatele de orfani în degringoladă se supun sfios... Odată cu sfârșitul războiului rece lumea pare să fi înmormântat problema dreptății sociale alminteri decât în lozinci, înlocuind-o într-o bună tradiție conservatoare și populistă cu cea a carității. Eu nu afirm că a dispărut stânga, ci că aceasta pare
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Liutoranena, Marș, marș, Zghenerala naș... Orele de desen le ținea Gheorghe Șaru, un pictor mereu citat în presă pentru portretul lui Ilie Pintilie care-l înfățișa pe celebrul ilegalist într-o postură dârză care mai degrabă părea speriată. Mic și sfios ca o fecioară, Șaru nu rezistă impertinențelor cu care școlarii îl încercau pe fiecare profesor de cum apărea întâia oară în clasă. Pleca în timpul orelor, zicând că merge după director; de fapt aștepta pe hol să sune clopoțelul. Științele naturi erau
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
care se adresa, fără îndoială, publicului. — Cine e maghiar, a continuat vocea, să se ridice în picioare! În sala de spectacol s-a făcut mai întâi liniște. Nimeni nu îndrăznea să miște nici măcar un deget. Se auzeau doar câteva șoapte sfioase. Apoi lumea a prins să se foiască și chiar să se ridice în picioare. La început, cu timiditate și uitându-se în jur, să vadă dacă și alții le urmează exemplul; apoi, cu oarecare grăbire. Cei din primele rânduri s-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
poate. Atunci, dacă nu se poate vorbi de bine, măcar de rău să-i vorbești. Să nu-i taci!... Așa cum îl tace Noe Manolescu, acest bulibașa al criticii românești, pe Sorin Titel... Când un bun prieten al mortului, Livius Ciocârlie, sfios din fire, a spus la lansarea corăbiei de hârtie a lui N.M. că regretă că n-are și Sorin Titel un colțișor pe punte, Salvatorul literaturii române s-a justificat frivol ca o coafeză: „Nu am avut niciodată chef să
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
singur în tăcere, Deși stricta convenință mă silește-a fi la bal, Căci sunt leneș de natură și mă legăn cu plăcere Într-o dulce somnolență pe al visurilor val. Miron Pompiliu (1848-1897), șeful "caracudei", adică al grupului de tineri sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul și cozonacul, a redactat revista în lipsa lui I. Negruzzi, a scris poezii șterse și basme interesante, prelucrate în tonul nostalgic al lui Tieck. FILOLOGI, ISTORICI, FILOZOFI La "Junumea" veneau pentru a se distra
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mână, Un dom se profilează, și-acum văd o fântână, Spre care o caretă se-ndrumă cu alai... mănușile, nimicurile femeii, apoi susurul jocurilor de apă în parcuri, porumbeii și păunii de pe lângă casă, undirea sonoră a ceasurilor: Bate-ntîi un ceas sfios Cine știe unde, Și-n târziu auzi din jos Altul cum răspunde. Cântă liniștea, și-acum Altele rămase Se-ntîlnesc grăbite-n drum Și cad peste case. Cad, și-apoi răsună iar Subt bolți așa clare; Parc-arunci într-un pahar Cu mărgăritare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să înfrunte moartea: Privind în mine și privind departe, Din foile sortite pentr-o carte, În așteptarea orei ce-o să vie, Pornesc în larg corăbii de hârtie. Capitolul XXV INTIMIȘTII G. ROTICĂ Intimismul lui G. Rotică constă într-o erotică sfioasă de om sănătos, care profesează un romantism de interior, evocând, de pildă, rochiile femeii: La tine-n seara asta cum mă gândesc o ploaie De foșnete coboară și trista mea odaie Mi-o umple cu parfumuri, cu grații și mătasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
îmblânzite prin jertfe de matrozi. Dar cum se văd pe scânduri, stăpânitorii slăvii Devin ne-ndemânatici și înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii râzându-și de arcașiProscris pe sol, în prada prigoanei și-a minciunii, De aripile-i vaste se-mpiedică în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
copii și adulți prin modul ei de a fi. în ciuda handicapului pe care-l are, își dorește foarte mult să meargă, să se joace, să alerge, să danseze, vrea să devină balerină și să poarte rochii vaporoase; este foarte emotivă, sfioasă. Când mă duc la ea, pentru orele de curs, mă așteaptă mereu la biroul de studiu, îmbrăcată în uniformă, celebrând, prin aceasta, iubirea, frumusețea și bucuria pentru învățătură, căreia i se dedică după posibilitățile ei, așa cum a hărăzit o Dumnezeu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
vorbăreț, dar când "întorcea un zâmbet frumos ca de fată", cu mustăcioara abia mijită, emana timiditate și un farmec deosebit care stârnea admirația mamei. Inteligent, el își cunoaște bine mama, observă toate schimbările care se petrec cu dânsa și, deși sfios și supus, el îi ghicește toate gândurile. Devenirea sa ca bărbat se face o dată cu veghea din râpă a osemintelor tatălui său, când se simte înfricoșat. Desăvârșirea formării lui Gheorghiță ca bărbat se produce în scena finală, când îl lovește pe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]