23,580 matches
-
să intri într-o pasă proastă, Mortăciune l-a pus pe urmele tale pe Picioruș de Ghips, care abia aștepta să-ți plătească polițele din trecut. Așa se explică că te a urmărit șontîc-șontîc așa cum un prădător își urmărește victima sigură, așteptînd să clachezi. Asta mă indispune cel mai tare, bălăcăreala la care ai recurs cînd ai fost pus în fața situației-limită, nu pentru că ai fi putut să schimbi ceva în cursul evenimentelor, ci pur și simplu pentru că ai acționat în așa
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
din țara asta. Toți sînt vînduți rușilor, n-a fost domnul Președinte colegul lui Gorbaciov? N-au fost Regizorul, Picioruș și Potăiță cei mai buni prieteni la Academia de Marină din Constanța? Ce dovezi mai clare ne trebuie ca să fim siguri că toți sînt făcuți din același aluat? Așa că fără nici o remușcare poți continua să asculți pe la toate ușile în dosul cărora scîrnăviile astea își pun la cale comploturile. — Ce mai individ cu două fețe, zice domnul Președinte. A-nceput el
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și părăsise valvîrtej apartamentul fără să-i dea nici o explicație. Să stea liniștită că n-o să i se întîmple nimic, în cel mult două-trei ore va trece pe acasă, o s-o ia cu mașina ca să o ducă undeva la adăpost sigur. Unde? încă se mai gîndește, dar acum nu mai poate sta la discuții pentru că mai are de dat o mulțime de telefoane, și timpul îl presează. Mortăciune, în așteptarea loviturii pe care o visase o viață de om, și-a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
luni de zile noapte de noapte simțind că sînt la un pas să-mi pierd mințile, dar n-am cedat, m-am gîndit tot timpul că prin atitudinea mea puteam să le dau o mînă de ajutor și altora. Sînteți sigură că vreți să-mi spuneți mie despre toate astea? zise Poștașul. — Altfel n-aș mai fi deschis subiectul, zise Angelina stăpînă pe sine. — Știu și eu? Mă gîndeam că una e să încredințezi cuiva un secret sigilat într-un plic
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cuiva un secret sigilat într-un plic care trebuie depus simplu la o anumită destinație, și alta e ca cineva să-ți facă oral o destăinuire intimă pe care n-ai voie s-o transmiți mai departe, spuse Poștașul. — Eram sigură că am pe cine să mă bazez, spuse Angelina punîndu-i o mînă pe umăr, acum știm amîndoi că vorbim despre același lucru, adăugă. Poștașul se strecură atent printre șirurile de mese. Chiar dacă toate scaunele erau strînse deasupra pentru curățenie, și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
văd nici un motiv pentu care unuia dintre noi ar trebui să-i pară rău. — Vai de mine, spuse Poștașul, nici prin cap nu mi-a trecut așa ceva, din partea mea să știți că totul rămîne la fel, de asta puteți fi sigură. M-aș simți ca naiba să știu că o să-mi porți de-acum înainte pică din nu știu ce cauză, spuse Angelina. — Nu e cazul, o asigură încă o dată Poștașul, pregătindu-se să iasă, unde e scrisoarea pe care o aveți pregătită
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
spune. Cele două uși trosnesc din nou, se aud și pașii Părințelului care se desprinde ca o fantomă de grupul celorlalți care se calcă pe picioare fără să-și dea seama. Să nu vă-nchipuiți că ăsta e un adăpost sigur, spune Curistul. Oricine ne-a văzut intrînd aici s-ar putea năpusti asupra noastră să ne măcelărească. Am putea fi foarte ușor confundați cu teroriștii bine plătiți puși în slujba Piticului. Mai ales că sîntem cu toții înarmați, adaugă, pipăindu-și
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să-i răzbată la cel mult zece, douăzeci de metri în față, încearcă să și dea seama ce se întîmplă acolo folosindu-și imaginația, m-ați tîrît după voi într-o văgună, nemernicilor, le-o spune în față, dar fiți siguri că la prima ocazie care o să se ivească, pa și pusi, v-am salutat. — îmi vine să mă prăpădesc de rîs cînd mă gîndesc că ne făceam probleme cum o să încapă atîta mulțime în piață, spune Roja. — Numărul nu a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Milițică și Părințelul nu și-au dat seama de lucrul ăsta, n-au înțeles că de atunci încoace pentru ele viața de familie n-a însemnat altceva decît o lungă așteptare. Să fi sosit oare momentul? Cum puteau să fie sigure că nu se pripesc? N-ar fi oare mai cuminte să stea și să judece mai bine? Pe de altă parte, timpul a nceput să le preseze, făcuseră și așa destule concesii, speraseră că lucrurile se vor aranja singure, dar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ușor? Da, numai că pentru asta trebuie ca una dintre părți să facă primul pas, iar cealaltă să înțeleagă că în situații de felul ăsta e nevoie de dialog, zise Tușica. Dacă n-ar fi făcut-o ea, putea fi sigură că lucrurile tot s-ar fi schimbat într-un fel sau altul. Și Angelina se gîndise de nenumărate ori la asta în ultimul timp, și n-ar mai fi lăsat să treacă mult pînă să acționeze. La început se speriase
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-o. Poartă pe ea doar o cămașă de noapte diafană cumpărată de la magazinul Mătasea, îi șade bine, o face să arate mai plinuță decît este în realitate, să știi că nici eu nu știu prea bine ce caut, sînt însă sigură că o să găsesc ceva care o să-mi confirme bănuielile, se impacientează și mai tare, pe mine nu m-au înșelat niciodată instinctele, de asta poți fi sigur, îl amenință lăsîndu-se pe vine și începînd să arunce cu rufăria în toate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să știi că nici eu nu știu prea bine ce caut, sînt însă sigură că o să găsesc ceva care o să-mi confirme bănuielile, se impacientează și mai tare, pe mine nu m-au înșelat niciodată instinctele, de asta poți fi sigur, îl amenință lăsîndu-se pe vine și începînd să arunce cu rufăria în toate direcțiile ca o apucată. Chiloți, ciorăpei, pantaloni, cămășuțe, ce păcat că nu mai lucrez eu acuma la Tricotajul, norocosule, i-o trîntește în față, atunci să te
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
rolul femeii pe care nu l-ai înțeles tu bine, să-ți deschidă ochii, să te lămurească să îmbuci din fructul oprit, ce să-i faci, nu te puteai opune, zice Roja. Mi-a zis că avea ea niște surse sigure de informații și că revoluția se apropia cît de curînd, bineînțeles Părințele, noi doi parcă ne-am fi cunoscut dintr-o altă viață, ți-o spun pe bune, mi s-a părut mie ceva suspect atunci, dar eram prea bulversat
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
începe să se prăbușească bucățică cu bucățică sub ochii săi, fără ca el să mai aibă putere să împiedice dezastrul. Începu s-o suspecteze și pe Delfina că se implicase și ea prea mult în jocul ăsta periculos, că prea era sigură pe ea că pînă la urmă totul o să iasă bine, că se va cerne nisipul, și în final cenaclul va ajunge să fie frecventat doar de cei interesați de menirea sa adevărată. O să se sature ei, o să se ducă dracului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Metodele mele sînt metodele mele sînt metodele mele. Mă doare-n cur. Mă ridic și mă duc la fereastră. Ăștia care se adună sînt nori de viscol. 000000000000000000000000000000000000000000000Erai În al nouălea cer Bruce, dar o parte din tine nu era sigură dacă nu cumva Îți Întindea o capcană și n-o să ai parte de aceeași ridiculizare și umilire care Îți fuseseră hărăzite Încă de cînd te știai. Dar te-ai dus. Hormonii sînt o forță puternică, și mai și În Bruce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
dat ceva care-mi lipsise până când te-am Întâlnit: mila și responsabilitatea. De când citesc din nou ziare, mă simt mai În siguranță, cerșesc mai demn, nu mă mai simt un nenorocit fără conștiință și parcă și pașii mei sunt mai siguri. Nu mai condamn oamenii care nu mă observă. Îi privesc cu mai multă atenție și Îmi este și mie milă de cei cărora le e milă de mine. Și amintirile frumoase Îmi vin mai des În minte și Îmi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
se abăteau de la regula asta drastică: cei care terminau facultatea cu note maxime și erau opriți ca asistenți sau ca șefi de lucrări. Era, binânțeles o șansă pentru el. Nu trebuia de-acum Înainte decât să-și construiască un viitor sigur, fără peripeții aiuristice, și fără sincope sociale, mai ales că situția materială era una constant foarte bună. Femeile nu-l interesaseră În timpul facultății; era curtat, dar nu se crampona, decât În relații foarte scurte, fără promisiuni și drame și, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care aminteau de Balcic, de lumina de-acolo, de albul orbitor al după-amiezilor Încremenite, unde marea ce udă tot timpul stânci calcaroase și ierburi aride. Devenisem străvezie, forța culorilor lui se reflecta În mine, Își făcuse un drum ușor și sigur. Câteodată picta animale exotice, deschisese chiar o expoziție care-l făcuse celebru la Paris. Lucra tor timpul, cu o voință și dăruire pe care nu le mai văzusem la altcineva. Într-una din zile m-a chemat să-mi arate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
disperare pe față. —... Este vorba de a fi îndrăgostită într-un mod profund și disperat. Poate ar fi trebuit să-ți spunem mai demult, numai că totul a fost atât de incredibil, o dragoste atât de totală. Dar acum suntem siguri. Oare nu sunteți amândoi cam prea în vârstă pentru jocul ăsta? am întrebat. Dă-o-ncolo de treabă! Antonia se uită la mine, privirea i se înăsprise un pic și ea deveni brusc mai trează și mai prezentă. Apoi zâmbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
să pricepi acum cum stau lucrurile. Îmi dau seama că te-am șocat îngrozitor. Dar, te rog, încearcă. Sunt cât se poate de amărâtă că trebuie să te îndurerez în felul ăsta. Te rog, ajută-mă, înțelegându-mă. Sunt foarte sigură și foarte hotărâtă. Dacă nu eram, nici nu-ți spuneam nimic. M-am uitat la ea. Mai avea puțin și izbucnea în plâns, avea fața secătuită și uscată, ca un obiect ce a stat mult timp în bătaia vântului; dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
timp să-mi facă pe plac, asta aș fi făcut de dimineață până seara. Pe de altă parte, imaginea lui Georgie, animată de o putere a sa proprie, era vie în mine și își croia, printre gândurile mele, un drum sigur și chiar autoritar. Într-acolo mă simțeam atras. Firea veselă a lui Georgie, bunul-simț care o caracteriza, duritatea ei lucidă erau probabil exact ceea ce îmi trebuia pentru a mă scoate din lumea imaginară în care mă cufundam tot mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
care să-i facă plăcere. Și atunci am spus brusc: — Georgie, vreau să mergi cu mine în Hereford Square. Georgie s-a ridicat în capul oaselor și și-a pus mâinile pe umerii mei. M-a studiat, atentă, gravă. Sunt sigură că nu e o hotărâre înțeleaptă. — Dacă te gândești la Antonia să știi că e plecată la țară cu Palmer. Nu există nici cea mai mică șansă să treacă pe acolo. Nu e vorba neapărat de asta, spuse Georgie. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Georgie nu răspunse. Am ridicat ochii spre ea. Mă privea ciudat, fața ei, purtând încă urme de lacrimi, parcă suspendată în aer și misterioasă, era mai matură, purta o frumusețe nouă. Nu vrei să spunem tuturor? am întrebat. — Nu sunt sigură, mi-a răspuns. — Vrei să fii soția mea, Georgie? S-a întors și a inspirat adânc, scoțând un sunet ca un scâncet. După o clipă mi-a răspuns: — Cred că nu vorbești serios, Martin. Ai mintea tulburată și ești gelos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
nu, am răspuns. Dar tu unde ai fost plecată? Până atunci nu-mi pusesem această întrebare. Nu mă gândisem nici o clipă la Antonia. — M-am dus să o văd pe mama, nu s-a simțit prea bine, spuse Antonia. Sunt sigură că ți-am spus. Aș fi vrut să vină și Anderson cu mine, dar a trebuit să se ducă la Cambridge să-și mai aducă niște lucruri. — Și de ce m-ai întrebat dacă s-a întâmplat ceva neobișnuit? — Păi, ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
Știusem, firește, că se va ajunge aici, știusem că-i voi revedea. Poate că această certitudine, lucrând tainic în imaginația mea, fusese cea care care-mi picurase în suflet un strop de speranță. Dar, relaxându-mă, devenisem mai neatent. — Ești sigură că vrei să fac eu asta și nu tu? — Da, răspunse Antonia oftând adânc. E o treabă neterminată. O să mă simt mult mai bine când o să se termine totul și o să mă pot întoarce la o viață normală. Era atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]