19,447 matches
-
este moartea. De aceea Barnes o contemplă cu teamă și neliniște, deconstruind toate consolările tradiționale, dincolo chiar de "frământarea fetișistă" proprie meseriei de scriitor. Rămânem însă pe marginea abisului zâmbind, pentru că tocmai am citit una dintre anecdotele barnesiene, în care simțul umorului îl învinge pe cel al morții. În fapt, lectura acestei meditații asupra sfârșitului se transformă într-o întoarcere către viață, către memorie ca identitate: "ceea ce îți amintești definește exact cine ești". Scriitorul, artistul în general, are menirea de a
Julian Barnes - Nimicul de temut by Mihai MOROIU () [Corola-journal/Journalistic/6937_a_8262]
-
nici nu cedează, dar nici nu se retrag. Chapeau! Otrava presei literare În ancheta găzduită de revista Acolada (Satu Mare, iunie 2009) pe tema relației dintre scris și lectură, Livius Ciocârlie și Liviu Ioan Stoiciu dau răspunsuri inspirate. Amîndoi au acel simț al realității care le împrumută o luciditate dezarmantă. Începutul lui Livius Ciocîrlie e în nota modestiei autoflagelante cu care ne-a obișnuit: "Poate că mi-aș exprima și mai adecvat sentimentul dacă n-aș răspunde, fiindcă nu prea găsesc ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6941_a_8266]
-
de unele despletiri romantice ce probează inocența unei voci în căutarea identității, pe un foarte ambițios scenariu mitico-existențial. Atras de story, fascinat de mit, îndrăgostit peste poate de cuvinte, George Mocanu are gustul înălțimilor, și, în mod sigur, un apăsat simț al riscului, atunci când se angajează într-o adevărată călătorie inițiatică, având ca plan de referință literatura și nu realitatea, ca la postmoderni. în cazul de față, aluziile și reperele culturale sunt mai degrabă convenționale, neconstituind substanța poemului ca la optzeciști
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
propagandistul nr.1 al "literaturii de partid", credincios fanatic al cunoscutei și catastrofalei directive leniniste. în jurnal, mai precis în contra-jurnal, Nina Cassian, o poetă și compozitoare talentată, și nu mai puțin inteligentă, exprimă idei foarte importante și de bun simț; când scrie ca să publice, este, nu ne mirăm, de un conformism regretabil. Cât privește tumultoasa ei viață erotică, ce să mai spunem după mai vechile calificări: "stahanovismul erotic" (Tania Radu), citată și de C. Coroiu, sau denumirea, parcă și mai
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
whisky-ul burghez de rigoare, merg de minune cuvintele încrucișate și lecturile din Chamfort. Are oroare de moda punk, de actele "casvidemonice" ale hippioților, de graffiti, și este încântat de lumea engleză, unde ordinea și libertatea, bunele maniere și bunul simț se completează într-un echilibru perfect, într-o raționalitate calmă și zâmbitoare. Văzând în Germania cum copiii și tinerii poartă tricouri cu logo-ul Esprit, se bucură nespus. Vede în aceasta o dovadă a creștinismului "îmbibant" al Europei contemporane. Când
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
cu care dialogheaza fertil, dovedind-o din plin. Ca în tragedie sau în teatrul clasic, Reygadas reduce intriga la un strict necesar, economie care prezideaza fiecare "act" al filmului. Un bărbat căsătorit se îndrăgostește de o altă femeie, dar un simț al onoarei și un cod moral strict la care adera îl determină să-i mărturisească soției acest sentiment care-l înstrăinează de ea. Nu întîmplător, Reygadas a ales mediul prin excelență conservator, de un calm aproape sacerdotal al comunității menonite
Lumina tăcută a lui Carlos Reygadas by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8151_a_9476]
-
altceva decât configurații ontologice. Critica în care pare a crede acest comentator sedus de dogme și totuși nedogmatic este, totuși, una clar (de)limitată. E critica placată pe particular. "Nu pretindea el șT. S. Eliotț, vorbind despre funcția criticii, un simț foarte dezvoltat al faptului concret?" (130) Ca urmare, mefientă la abstract și general, la idei, critica își fixează, într-un sens conservator, dar deschis, chiar și o limitare filosofică. Ideea revizuirii, ca sintaxă periodic transformată a istoriei, este atrasă tot
Între crize și profeții by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8163_a_9488]
-
un moralism pururi chemat în ajutor. Un moralism sceptic, dar mai cu seamă jubilant. Avînd oroare de convențiile uzate, de toate formalismele, de pedanterie (Goethe socotea că pedanteria e "în fond un diletantism"!), Al. Paleologu se pronunță în numele unui "bun simț" intratabil care e naturalețea spiritului. Dispunînd de o solidă formație și informație culturală, nu ezită a veșteji "gustul" teoretizării, atît de curent, "al inventării de teorii și de simboluri și de structuri ritualice", ce îi apare "arbitrar" în extinderea sa
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
Moliere, numai cu Don Juan )". Întrucît în vederile lui Noica n-ar intra în raza ultraprivilegiată a speculației filosofice decît ceea ce depășește "simplul", ceea ce ar putea fi problematizat. Unui astfel de reducționism "inuman", Al. Paleologu îi opunea cu fermitate "bunul simț", "simțul comun", ale cărui potențe cognitive și creatoare sunt stimulate de acele "variate experiențe de viață" pe care le absoarbe ca un burete. În plus, "Bunul-simț face posibilă acea înțelegere aproape miraculoasă între oameni care aparțin unor formații culturale atît
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
numai cu Don Juan )". Întrucît în vederile lui Noica n-ar intra în raza ultraprivilegiată a speculației filosofice decît ceea ce depășește "simplul", ceea ce ar putea fi problematizat. Unui astfel de reducționism "inuman", Al. Paleologu îi opunea cu fermitate "bunul simț", "simțul comun", ale cărui potențe cognitive și creatoare sunt stimulate de acele "variate experiențe de viață" pe care le absoarbe ca un burete. În plus, "Bunul-simț face posibilă acea înțelegere aproape miraculoasă între oameni care aparțin unor formații culturale atît de
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
autorul Interlocuțiunilor își revelă încă o trăsătură a mentalității sale tradiționale (Monsieur Homais era un adept al stîngii atee) și anume religiozitatea. Credința e, în ochii săi, un dar nativ, a cărui absență divulgă o infirmitate: "Așa cum unora le lipsește simțul sublimului sau al comicului, altora le lipsește simțul divinului". O preconcepție obstinată disociază spiritul religios de funcția inteligenței, împingîndu-l la periferia intereselor intelectualului modern: "Este aproape unanimă ideea că nu merg împreună credința și frica lui Dumnezeu cu inteligența lucidă
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
mentalității sale tradiționale (Monsieur Homais era un adept al stîngii atee) și anume religiozitatea. Credința e, în ochii săi, un dar nativ, a cărui absență divulgă o infirmitate: "Așa cum unora le lipsește simțul sublimului sau al comicului, altora le lipsește simțul divinului". O preconcepție obstinată disociază spiritul religios de funcția inteligenței, împingîndu-l la periferia intereselor intelectualului modern: "Este aproape unanimă ideea că nu merg împreună credința și frica lui Dumnezeu cu inteligența lucidă și cultura. Deși, de un secol și jumătate
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
intelectualii subțiri și cultivați (subliniez că aceste ultime trei cuvinte, plus conjuncția, nu au nici cea mai firavă intenție ironică) sunt agnostici, indiferenți sau chiar înțelegători". Avem a face, în cazul unor personalități de seamă, cu o zonă în care "simțul divinului", neafișat, se poate manifesta pe căi ocolitoare, putînd fi atribuit unora "neduși la biserică", precum E.Lovinescu, apăsat de imaginea "labilității universale", sau Jean-Francois Revel ce se declara un mecreant, sau Paul Zarifopol, "necredincios" ce mergea "foarte departe cu
Recitindu-l pe Alexandru Paleologu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7039_a_8364]
-
prezenta Cioran. Frumos era că-l iubea pe Cioran tachinându-l oarecum la tot pasul, alintându-l cu povestirea unor scene care-l priveau, pe care le asculta amuzat, dar din care el, Cioran, nu ieșea întotdeauna glorios. Avea un simț al umorului care-l egala pe cel al lui Cioran și, uneori, ascultându-le schimburile de replici, aveai senzația unui adevărat recital de finețe și bun-gust. Am cinat de mai multe ori împreună. Când am rugat-o, în 1994, să
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
Cioran o degaja în viața de zi cu zi? Bucuria lui de a râde și de a-i face și pe alții să râdă... S.B. Există nu puțini oameni care spun că în scrisul lui Cioran este ceva tonic, că simțul umorului stă acolo la pândă la tot pasul. Adevărul e că umorile lui erau extrem de schimbătoare. Putea fi într-o dispoziție masacrantă, iar cinci minute mai târziu să-l faci să râdă. G.L. Vă amintiți cumva când a luat hotărârea
Interviu inedit cu Simone Boué „Nu cred deloc că-i scăpa frumusețea lumii“ by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/7043_a_8368]
-
ei amestecând dexter organele sexuale și funcțiile lor, limbajul ia turnuri excentrice, iar dintre toți Dani este maestrul celor mai complicate combinații, iar ceilalți se fac ecoul lui. Este vorba despre "alterarea conștiinței", Rimbaud ar fi spus "dereglarea sistematică a simțurilor", sau despre teoria philetonilor desprinsă dintr-o carte S.F., particule minuscule care produc o rețea emaptică permițând dizolvarea unuia în celălalt până la indistincție, o frumoasă definiție dată prieteniei. Ca și cum n-ar fi de ajuns, cei patru organizează mici scenarii, un
Călătorii într-o curte interioară by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7047_a_8372]
-
închegarea unei parabole politice nu foarte ample, romancierul preferând să respire frust drama unei incompatibilități funciare dintre formalismul sufocant al ideologiei și aptitudinea excepțională a personajelor de a trăi. "Clocotul" senzorial al personajului narator se realizează printr-o kinestezie a simțurilor aflate într-o alertă inoculată de proximitatea bolii/ideologiei, în "cazarma" unei realități/unui patriotism fad și pauper. Apariția romanului Sfârșitul bahic consemnează o receptare sinuoasă și o problematică semnificativă a romanului satiric și popular. Tezele din iulie 1971 și
Petru Popescu – istoria unei receptări by Dinu Bălan () [Corola-journal/Journalistic/7044_a_8369]
-
ochii lui strălucitori, chirurgul Dan Setlacec începea să-și vindece pacienții înainte de a-i cerceta cu bisturiul. Îi pregătea de lupta cu boala și știa să trezescă în ei dorința de viață. Avea duh de vindecător și un cald bun simț de mare umanist. Despre el se spunea că își citea bolnavii." Să adăugăm că citea cu mare pasiune și că, fapt notoriu printre colegii, discipolii și pacienții lui, n-a acceptat niciodată bani de la bolnavi. l Andrei Pleșu l-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7053_a_8378]
-
pot să garantez. Reconstitui ca un psihanalist (subl. mea), ca un arheolog, cu multă răbdare, mintea mea de atunci", se scrie cu falsă neutralitate la pagina 53. Competența, invocată parcă pasager, nu lasă loc de îndoială. Precauțiile țin de bun simț, iar profesionalismul, de credibilitate. Când un psihoterapeut ca Ion Vianu aduce în discuție recursul psihanalitic, e sigur că nu o face doar de dragul metaforei. Scenariul analitic nu dă niciodată greș. Lucrul se poate constata cu ușurință la lectură.) Merită reținut
Un epilog by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7058_a_8383]
-
poziția formulată de Karl Jaspers asupra "spiritului european": "în sensul viziunii lui Goethe: trăirea în egală măsură a contrariilor, setea de a epuiza omenescul (în sens faustic), eficiența în aprecierea și respectarea Celuilalt (adică a alterității, fie individuale, fie naționale), simțul științific al iscodirii lucrurilor, oscilația între trăirea intensă (mistică) a Creștinismului și negarea lui de pe poziția unei religii a Rațiunii"), în numele căruia se articula demersul cercului, în atmosfera căruia s-au format și nădăjduiau a-și continua scrisul membrii săi, e
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
cât și în cea vorbită. Iar marile revelații au vizat atât performanța pianistică a Luizei Borac cât și readucerea în primul plan al atenției publice a celor două sonate de pian. Nu poți să nu apreciezi în cazul Luizei acel simț acut al culorii timbrale, o veritabilă compoziție orchestrală, aspect conectat intim dinamicei stărilor de spirit ce animă momentele celei de a treia sonate în re major, spre exemplu. Apreciind tranșant, așa da și așa nu, mă opresc asupra a două
Este europeană promovarea valorilor muzicale naționale? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7068_a_8393]
-
și structura internă a narațiunii. Tot către acea dată, prozatorul se aventurează și pe terenul romanului istoric, unde eșecul stilistic devine patent. Limbajul originar, unitar și frust, se împănează treptat cu neologisme deplasate, pe care Slavici le utilizează fără acutul simț al limbii de pînă atunci. O dată cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea, tematica bucureșteană a prozei, șovăielile de limbaj și căderea în poligrafie îl îndepărtează definitiv pe Slavici de universul pe care el însuși îl crease. Ieșit din lumea
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
tradus în arta dialogului, se dovedește remarcabil. în marile scene, nu există replici de prisos, personajele vorbesc potrivit caracterului lor, identitatea verbală a fiecăruia devine pregnantă. La Slavici, replicile nici unuia dintre actorii-personaje nu pot fi confundate cu ale altora. Cu simț dramatic puțin obișnuit, prozatorul speculează ca nimeni altul și tăcerile, gesturile menite să transmită un mesaj, exprimările indirecte, mai elocvente decît cele verbale. Marile iubiri se mărturisesc sub forma subtilă a jocului privirilor și al mîinilor: "în viața ei, mai
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
diverse școli, totul parcă în ecoul existenței eminesciene. Mereu cu cîțiva pași în urma poetului a învățat de la acesta rigoarea literară, dar mai ales susținerea fermă a opiniilor, indiferent de consecințe. Dacă Eminescu i-a transmis ceva anume, acesta a fost simțul etic în relațiile sociale, principiul de a nu face nici un fel de concesii în domeniul ideilor politice. Disprețuind orice avantaj material, Slavici și-a susținut mereu idealul politic; el consta în lupta pentru drepturi egale ale românilor ardeleni, în cosmopolitismul
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
Cancer de piele, de plămân, de sân, ovarian, și acum și cel de colon. Câinii pot identifica toate aceste tumori prin simțul lor olfactiv extrem de sensibil. Cercetătorii explică acest lucru prin substanțele pe care le secretă celulele tumorale și cărora animalele le pot simți mirosul. Aceste descoperiri permit realizarea unui „nas artificial” care să depisteze cancerul. Ideea nu este de a introduce
Câinii miros şi cancerul de colon () [Corola-journal/Journalistic/70714_a_72039]