2,599 matches
-
de evidente, încât orice discuție asupra lor poate părea, la prima vedere, inutilă. Moduri curente de exprimare sugerează că senzațiile, sentimentele și gândurile noastre stau într-un fel de „spațiu interior“, la care posesorul lor are un acces 282 GÂNDITORUL SINGURATIC direct, iar semenii lui doar unul mijlocit și imperfect. Faptul că o anumită stare mintală este conștientă ar implica deja că subiectul are despre ea o cunoaștere certă și completă, care contrastează cu acea cunoaștere doar ipotetică, bazată pe conjecturi
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
limbajului privat“. Este vorba de un presupus limbaj pe care Wittgenstein îl prezintă astfel, în § 243 al Cercetărilor, referindu-se la o situație în care activitatea oamenilor ar fi însoțită de monologuri, de o convorbire cu ei înșiși: 284 GÂNDITORUL SINGURATIC „Dar ne-am putea închipui și un alt limbaj în care cineva și ar putea nota sau ar putea exprima experiențele sale lăuntrice - sentimentele, stările sufletești etc. - pentru propria sa folosință? - Ei bine, nu putem noi oare să facem asta
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
sau infirmate prin raportare la fapte care sunt accesibile examenului public. Orice descriere va putea fi greșită și va putea fi corectată. Cum am putea însă greși exprimând ceea ce simțim? Afirmația „Mă doare capul, dar poate mă înșel.“ 286 GÂNDITORUL SINGURATIC este un nonsens evident. Despre expresiile privitoare la ceea ce simțim se poate spune că sunt „adevărate“ sau „false“ doar în sensul că cel care le rostește este sincer sau minte. Aceasta este însă o folosire diferită a cuvintelor „adevărat“ și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
la ceea ce simțim, dar aceasta nu înseamnă că exprimăm prin ele pretenții de cunoaștere, așa cum o facem prin expresiile descriptive ale limbajului. Wittgenstein crede că este important să nu pierdem din vedere că experiențele subiective sunt proprii anumitor 288 GÂNDITORUL SINGURATIC ființe cum sunt ființele omenești. Existența experiențelor subiective, caracteristice ființelor omenești, este inseparabilă de existența unor manifestări verbale și nonverbale ale acestor experiențe. „«Dar ceea ce spui tu nu revine la faptul că nu există, de exemplu, durere fără comportarea caracteristică
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Wittgenstein sunt îndreptate împotriva reprezentării că distincția dintre durere și expresiile ei este distincția dintre o realitate lăuntrică, la care are acces doar subiectul, și una exterioară, publică. Această reprezentare se bazează între altele, pe observația că putem 290 GÂNDITORUL SINGURATIC ascunde adeseori ceea ce simțim sau îi putem convinge pe alții că simțim ceea ce nu simțim de fapt. Este o reprezentare care va putea fi zdruncinată doar prin raportare la acele jocuri de limbaj care ne indică cum folosim aceste expresii
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
a propriilor noastre trăiri, nu a faptelor, este imposibilă, și anume imposibilă din punct de vedere conceptual. Este ceea ce Wittgenstein ne face să „vedem“ prin situațiile imaginare pe care le descrie, cum ar fi aceea în care pretindem 292 GÂNDITORUL SINGURATIC că un lucru care poate fi văzut de o singură persoană (cărăbușul din cutia noastră) poate să primească un nume și poate să fie descris. Prin punerea în evidență a acestei distincții gramaticale, devine clar cât de greșită este și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
luptă cu limba.“ 4. Admirat, nu și urmat Dezvoltările de mai sus și-au propus să înfățișeze o practică filozofică cu totul singulară. Wittgenstein a bănuit că acea orientare pe care s-a străduit să o dea cercetării 294 GÂNDITORUL SINGURATIC filozofice are puține șanse să fie bine înțeleasă, și cu atât mai puțin urmată, cu deosebire de profesioniștii domeniului. Astăzi, la mai mult de o jumătate de secol de la dispariția autorului Cercetărilor, se poate spune că această bănuială a fost
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se înțeleagă că vederile lui ar putea fi criticate în același fel în care este criticată o teză teoretică sau alta. Astfel, într-o prezentare recentă a teoriilor semnificației se spune că pentru Wittgenstein folosirea cuvintelor este „corectă“ 296 GÂNDITORUL SINGURATIC sau „incorectă“ în funcție de faptul dacă este în acord cu practicile unei comunități lingvistice. Autorul califică asemenea considerații ca reprezentând o „soluție“ și afirmă că aceasta „ridică în mod evident multe interogații“49. Nu puțini dintre autorii care au devenit cunoscuți
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
urmare, întotdeauna la un fundament - acesta poate fi credința oarbă, încrederea oarbă -, iar acest ultim fundament este acțiunea.“54 Schulte afirmă că Wittgenstein ar fi elaborat „o concepție organică“ asupra limbajului, al cărei „concept suprem“ (Oberbegriff) ar fi 298 GÂNDITORUL SINGURATIC jocul de limbaj.55 Mai mult, Schulte lasă să se înțeleagă că ar trebui să distingem între fondul gândirii lui Wittgenstein și modul cum a fost exprimat acesta în însemnările sale. Gândirea lui Wittgenstein ar avea, de fapt, o structură
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
filozofică și acele paragrafe din Cercetări care au inspirat-o nu este ușor de caracterizat într-un mod care să nu lase loc pentru interpretări nedorite. Exprimările sale în această privință, în „Prefața“ și „Introducerea“ cărții sale, sunt 300 GÂNDITORUL SINGURATIC precaute și ezitante. Mai întâi, Kripke își exprimă îndoiala că „poziția evazivă“ a lui Wittgenstein ar putea fi prinsă printr-un argument clar. Există bune motive pentru a crede că el percepe această particularitate a însemnărilor lui Wittgenstein drept o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
însemnările lui căutând un fir roșu care să permită prezentarea lor drept elaborări ce susțin sau critică anumite poziții filozofice. Într-un studiu, publicat pentru prima dată deja în 1954, Peter Strawson aprecia că elementele fundamentale ale gândirii 302 GÂNDITORUL SINGURATIC lui Wittgenstein ar putea fi redate prin câteva din formulările sale ce privesc relația limbajelor cu formele de viață, a semnificației expresiilor cu contextul în care apar ele și a „proceselor lăuntrice“ cu criteriile lor externe.64 Iar David Pears
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în evidență cum se întâmplă că expresiile limbajului nostru capătă, în contexte determinate un rol, o funcție și, prin urmare, sens. El a căutat înțelegerea filozofică în corelații ce se impun atenției noastre în situațiile cele mai simple, 304 GÂNDITORUL SINGURATIC mai elementare de folosire a expresiilor limbajului, opunându-se tradiției care încearcă să o obțină prin pătrunderea a ceva ascuns de aparențe. „Greșeala noastră este de a căuta explicații acolo unde ar trebui să vedem faptele ca «fenomene originare». Adică
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care o aduce cu sine recunoașterea lipsei de sens a unor asemenea întreprinderi și a confruntărilor pe care le prilejuiesc ele. Practica filozofică a lui Wittgenstein va putea fi privită și drept expresia unei atitudini față de viață care 306 GÂNDITORUL SINGURATIC este puțin probabil să fie mai pe larg împărtășită.66 În sistemul instituționalizat al filozofiei academice, cei care manifestă înțelegere pentru această practică riscă să fie văzuți drept persoane care și-au trădat vocația. Iată mărturisirea semnificativă a unui asemenea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
problemă? Pe modern nu-l interesează. El vorbește numai despre ce se poate vorbi (Wittgenstein) și tace despre rest.“ „Care sunt zeii lor: Wittgenstein și Gödel. Negativitatea însăși - dar una care nici nu sperie (ca antinomiile lui Kant), 308 GÂNDITORUL SINGURATIC nici nu duce mai departe (ca antiteza lui Hegel!).“ (C. Noica, Jurnal de idei, Humanitas, București, 1990, pp. 132 și 268.) 4 Wittgenstein’s Lectures 1932-1935, Alice Ambrose (ed.), Amhest, New York, Prometheus Books, 1979, p. 77. 5 A. Ambrose, „Ludwig
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
băgată în ea!» - Răspunsul la aceasta nu va fi oare: «Vrei mătura? Și de ce te exprimi așa de ciudat?» Va înțelege el, așadar, mai bine propoziția care este mai departe analizată?“ 22 L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 41. 310 GÂNDITORUL SINGURATIC 23 Vezi, în această privință, Marie McGinn, Wittgenstein and the Philosophical Investigations, Routledge, London and New York, 1997. Autoarea avertizează: „Această reorientare a gândirii noastre de la abstracții și generalizări spre examinarea grijulie a ceea ce stă în fața ochilor noștri, în practica noastră
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
explică cuiva cum învață un copil folosirea cuvântului «durere» în felul următor: Când copilul se comportă într-un anumit fel, în anumite împrejurări, eu cred că el simte ceea ce simt eu în asemenea cazuri; iar dacă este așa, 312 GÂNDITORUL SINGURATIC copilul asociază cuvântul cu senzația și folosește cuvântul când senzația reapare. - Ce explică această explicație? Întreabă-te: Ce fel de ignoranță înlătură ea? - A fi siguri că altul are dureri, a ne îndoi că le are ș.a.m.d. sunt
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cu «condiții de asertare» induce în eroare prin sugestia că se oferă o teorie alternativă a semnificației. În timp ce miza este că noțiunea de semnificație și relația ei cu adevărul și falsitatea nu trebuie clarificată în termenii unei teorii 314 GÂNDITORUL SINGURATIC generale.“ (P. Whinch, Trying to Make Sense, Blackwell, Oxford, 1987, p. 46.) 63 Vezi, în acest sens, N. Malcolm, Wittgenstein. Nothing is Hidden, pp. 154 și urm. „Prin urmare, este o greșeală să se spună că noi suntem de acord
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
larg interes, pe care le discuta cu mult nerv și simț al umorului. (Ceea ce explică de ce lui Russell i s-a putut decerna și Premiul Nobel pentru literatură.) Scriitor cu mare audiență și mare succes, Russell a fost, 318 GÂNDITORUL SINGURATIC totodată, până la adânci bătrânețe un susținător activ al cauzei celor nefericiți și neîndreptățiți. Albert Einstein era probabil singurul dintre contemporanii lui Russell care s-a bucurat de o reputație asemănătoare. I-a apropiat aspirația spre libertate, modul nonconformist în care
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
perioade: o primă perioadă, foarte scurtă, în care Wittgenstein a fost discipolul și colaboratorul logicianului Russell, precum și prietenul său apropiat, o a doua perioadă, în care producerea manuscrisului Tractatus-ului și reacția lui Russell față de acest manuscris vor conduce 320 GÂNDITORUL SINGURATIC la o delimitare clară a pozițiilor, și a treia perioadă, perioada ce urmează întâlnirilor lor din 1919 și 1922, în care înstrăinarea reciprocă, pe toate planurile, se adâncește tot mai mult. 1. Apropiere și despărțire Atunci când tânărul Wittgenstein sosește la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
tot așa cum matematica a furnizat metodele de cercetare ale fizicii moderne 6. Modul în care fizica și-a restrâns domeniul cercetărilor la acele probleme care pot fi abordate și soluționate cu metode ce conduc la rezultate care întrunesc 322 GÂNDITORUL SINGURATIC consensul arată calea pe care devine posibil progresul și în filozofie. Este o concluzie ce va putea apărea dezamăgitoare celor care nu se pot împăca cu ideea că puterile de cunoaștere ale minții omenești sunt totuși limitate, dar se va
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în reacția lui Frege, atunci când cel dintâi i-a comunicat un paradox care ruina rezultatele cercetărilor sale asupra fundamentelor aritmeticii. Iată câteva rânduri din răspunsul lui Frege la scrisoarea lui Russell: „Descoperirea de către dumneavoastră a contradicției m-a 324 GÂNDITORUL SINGURATIC surprins extrem de mult și, trebuie să spun, m-a lăsat înmărmurit deoarece a zguduit terenul pe care am crezut că pot construi aritmetica. [Ă] Este unul dintre lucrurile cele mai serioase deoarece prăbușirea axiomei V pare să submineze nu numai
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lui Russell. Chiar și mediul intelectual rafinat de la Cambridge, unde Russell se simțea bine, a început în curând să fie perceput de Wittgenstein drept un loc al deșertăciunii și al pierzaniei. Tot mai convins că gânduri importante nu 326 GÂNDITORUL SINGURATIC pot răsări decât în mintea unor oameni ale căror relații cu sine și cu alții sunt libere de orice ambiguitate și compromis, Wittgenstein a decis în toamna anului 1913 să părăsească Cambridge pentru a trăi și a lucra într-un
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
susținea bunăoară că lumea reală este obiectul de studiu al logicii în aceeași măsură ca și obiectul de studiu al biologiei, chiar dacă în primul caz este vorba despre trăsăturile cele mai abstracte și mai generale ale acestei lumi. 328 GÂNDITORUL SINGURATIC În contrast cu punctul de vedere că cercetarea logică este cercetarea esenței limbajului, punct de vedere susținut în Tractatus, Russell afirma acum că analiza logică și analiza limbajului sunt îndreptate în direcții opuse, prima spre forme abstracte, a doua spre dezvăluirea unor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
-o o perioadă de timp. Cei doi prieteni s-au întâlnit în decembrie 1919, la Haga, consacrând șapte zile unei discuții intense asupra temelor abordate în manuscrisul lui Wittgenstein. Pe fundalul așteptărilor fiecăruia, impresiile lor finale au fost 330 GÂNDITORUL SINGURATIC în mare măsură diferite. Russell a crezut că a ajuns la o mai bună înțelegere a unor pasaje și a apreciat mai mult ceea ce a realizat Wittgenstein, ajungând la concluzia că lucrarea lui este o „carte mare“. Pe de altă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
definitiv“. Nu ne este greu să înțelegem cât de afectat trebuie să fi fost Wittgenstein de modul în care a înțeles Russell această precizare atunci când scria, în partea finală a „Introducerii“ sale: „Ca unul cu o îndelungată experiență 332 GÂNDITORUL SINGURATIC a dificultăților din logică și a caracterului înșelător al teoriilor care par irefutabile, mă simt incapabil să fiu sigur de corectitudinea unei teorii doar pe temeiul că nu pot vedea nici un punct în care ea este greșită.“17 Probabil că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]