5,503 matches
-
o marfă pentru a-și asigura pătrunderea, menținerea și întărirea poziției pe o anumită piață, într-un climat de concurență din partea altor produse asemănătoare.”<footnote G. Marin, A. Puiu (coord.), Dicționar de relații economice internaționale, Editura Enciclopedică, București, 2000. footnote> Sintetizând cele două definiții prezentate mai sus, vom spune că, în general, prin competitivitate se înțelege abilitatea unei entități economice de a depăși „partenerii de întrecere”, într-un anumit orizont de timp, în ceea ce privește obiectivele comune. În 1994, Paul Krugman<footnote P.
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
datorită accentuării concurenței la nivel internațional, rolul jucat de economiile naționale devine din ce în ce mai important, competitivitatea însemnând capacitatea unei economii de a produce bunuri și de a furniza servicii care să răspundă concurenței internaționale, în condițiile creșterii reale a venitului intern. Sintetizând cele spuse mai sus, observăm că, în general, „competitivitatea implică mai multe elemente: productivitate, eficiență, profitabilitate, dar ea nu trebuie privită ca un obiectiv, ca un corp în sine. La nivel global, prin creșterea productivității, în contextul specializării industriale, competitivitatea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
alte servicii). Referitor la dimensiunea firmei, ponderile cele mai mici se înregistrează în cazul întreprinderilor mari. Aproximativ o treime (34,05%) dintre cei chestionați declară că firmele românești recurg foarte rar la inovare, apelând la imitație. 3.7. Concluziile studiului Sintetizând rezultatele obținute în urma chestionării eșantionu lui exhaustiv (n = 649 întreprinderi), putem concluziona următoarele: cei mai mulți dintre subiecții chestionați declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient, foarte puțini considerând că acesta este foarte eficien;. aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
Administrarea chestionarului: s-a realizat în cadrul unităților economice din Regiunea Vest, în lunile februarie și martie 2011, iar centrali zarea și interpretarea rezultatelor s-au încheiat în a doua jumătate a lunii aprilie 2011, când s-au redactat concluziile studiului. Sintetizând rezultatele obținute în urma chestionării eșantionului exhaustiv (n = 649 întreprinderi), putem concluziona următoarele: majoritatea subiecților chestionați declară că mediul instituțional din România este extrem de ineficient; aproape trei sferturi dintre persoanele intervievate consideră că infrastructura din țara noastră este insuficient dezvoltată, atât
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
definită ca „totalitatea condițiilor de ordin economic, social, ecologic, spiritual etc., care asigură integritatea și echilibrul vieții biologice, dezvoltarea continuă și durabilă a personalității umane.”<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 20. footnote> Prin urmare, element esențial al calității vieții, consumul sintetizează raporturile complexe stabilite în procesul satisfacerii nevoilor societății în ansamblu, ale unităților economice și socialculturale, precum și ale fiecărui individ în parte, fiind un proces care face legătura nu numai între producător și consumator, dar și între activitatea economică și cea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
definită ca „totalitatea condițiilor de ordin economic, social, ecologic, spiritual etc., care asigură integritatea și echilibrul vieții biologice, dezvoltarea continuă și durabilă a personalității umane.”<footnote Adrian Tănase, op. cit., p. 20. footnote> Prin urmare, element esențial al calității vieții, consumul sintetizează raporturile complexe stabilite în procesul satisfacerii nevoilor societății în ansamblu, ale unităților economice și socialculturale, precum și ale fiecărui individ în parte, fiind un proces care face legătura nu numai între producător și consumator, dar și între activitatea economică și cea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
concurențiale cu mecanisme ale planificării administrative în proporții diferite, în funcție de tipul și forma de proprietate dominantă, de faza ciclului economic pe care o parcurge economia, de modul de gestiune a riscurilor și incertitudinilor - implicațiile asupra stabilității și echilibrului macroeconomic sunt sintetizate într-o formă deosebit de instructivă și atractivă de prof. Anghel Rugină prin formularea teoremei imposibilităților și a teoremei posibilităților. Elementele spontane sunt preponderente în programele și strategiile de inspirație FMI, destinate statelor foste socialiste din Europa, dar și altora nesocialiste
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
obiectiv necesare. Toate aceste etape, care vizea ză ansamblul componentelor transformărilor necesare, trebuie să aibă însă un fir călăuzitor, o idee esențială care să le ghideze desfășurarea și să le armonizeze sub aspectul obiectivelor și instrumentelor. Această idee poate fi sintetizată doar într-o teorie generală a tranziției, care să surprindă ceea ce este comun și peren stadiilor de referință (din țară și străinătate) despre multiplele componente ale tranziției<footnote Sub acest aspect, s-ar putea face, credem, o paralelă între necesitatea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
ediția a doua revăzută și adăugită, Editura Uranus, București, 2002, p.91. footnote>. Alți specialiști în economie încearcă abordarea pieței din perspectiva unor discipline precum: teoria economică clasică, teoria economică a organizației industriale, marketingul, supravegherea concurenței, sociologia și politicile publice. Sintetizând ideile exprimate de aceștia, putem afirma că pentru piață sunt caracteristice următoarele: a) este delimitată atât în dimensiunea sa, de cantități de produse și servicii, cât și geografic, pe cele două componente, respectiv cerere și ofertă, fiecare supunându-se unei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
majorității statelor dezvoltate au la bază sistemul de economie mixtă. Sintagma „economie mixtă” desemna, inițial, acele situații în care se asociau colectivitățile publice și producătorii privați pentru realizarea unor cooperări între stat și interesele private. În sens modern, economia mixtă sintetizează sistemul social din numeroase țări occidentale în care piața este un element de reglare a economiei, printre altele. Acest sistem se bazează pe două axiome: a) în numele eficienței și libertății este recunoscut și păstrat rolul reglator al pieței în alocarea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
înscrie pe ele; g) atitudinea forurilor, instituțiilor și organismelor internaționale sau mondiale care exercită cea mai puternică influență asupra mersului omenirii contemporane<footnote Aurel Negucioiu, op. cit., pp. 24-28. footnote>. Opțiunile diverse aflate la dispoziția României în perioada tranziției pot fi sintetizate astfel: a) de a prelua un model elaborat și aplicat cu succes într-una dintre țările lumii, având în vedere eventualele similitudini ale dezvoltării istorice, ale structurilor de ramură, ale resurselor naturale etc.; b) de a încerca să conceapă o
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
marcată de un dialog viu cu filozofia contemporană. Traiectoria operei sale nu încearcă decât să răspundă aceleiași întrebări capitale: „Cine ziceți voi că sunt?”1. Cu siguranță, dacă există un raport simetric între proiectul teologic al Părintelui Stăniloae și cel sintetizat în epoca patristică, acesta nu poate fi identificat la nivelul limbajului. Cea mai dificilă excepție pe care limbajul teologiei lui Stăniloae o face de la norma conceptuală și de la viziunea metodologică a Părinților intră sub rubrica de „personalism”. Fără a încerca
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
se concretizează în idei și reprezentări politice, sistematizări filosofice și ideologice, reconstrucții de ordin empiric ale faptelor și fenomenelor politice, exprimate în discipline de științe politice, cum ar fi: sociologie politică, filosofie politică, antropologie, relații internaționale, politici publice. Politologii au sintetizat observațiile empirice și au dedus linii directoare care au dus la formarea marilor teorii ale gândirii politice axate pe modele, concepții și reflecții teoretice referitoare la politică 10. Diferențele dintre politică și politic au fost larg dezbătute în literatura de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
o dezbatere parlamentară a tratatului. Dar Mendès France, cu diplomația care îl caracteriza, a rămas pe pozițiile de respingere a tratatului, existând deja o alternativă de cooperare cu partea britanică. Acesta a fost eșecul conferinței. Filosoful francez Pierre Gerbet a sintetizat cel mai bine etapa în care au fost propuse cele mai îndăznețe idei pentru construcția europeană, inclusiv pentru inițierea unui proces de apărare europeană: "Odată cu Planul Schuman (n.n. care dăduse naștere la C.E.C.O.), construcția europeană părea să primească un
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
abordate și a exigențelor impuse celui care se angajează la un astfel de demers științific, a devenit o constantă în managementul sistemelor, dependentă atât de experiența și pregătirea profesională a decidentului, cât și de intuiția acestuia, de capacitatea de a sintetiza și generaliza situații paradigmatice specifice procesului de luare a deciziilor. Etapele-cadru ale ADS cuprind următoarele faze procedurale: formularea problemei prin proceduri de analiză și diagnoză; identificarea, proiectarea și listarea alternativelor posibile; prognoza contextului (mediului) viitor și a stărilor viitoare ale
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
esențială în ADS, nu doar pentru identificarea obiectivelor sale, ci și a restricțiilor. Formularea inițială a problemei nu poate fi completă, iar procesul de comunicare, prin caracterul său continuu, tinde să conveargă spre o completitudine așteptată. Fazele ADS pot fi sintetizate în trei componente: formularea problemei pe baza analizei și diagnozei sistemului existent; cercetarea, respectiv generarea, investigarea și listarea alternativelor, predicția contextelor (mediilor) și consecințelor; formularea și prezentarea soluției pe baza comparării documentate a alternativelor semnificative reținute în ADS. Evident că
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
să fie familiarizați cu limbajul metodologiei analizei de sistem. Metoda interviului este folosită pentru compararea modelului conceptual elaborat cu dorințele și cu cerințele exprimate de manageri, utilizatori și responsabilii de activități. A doua metodă, bazată pe chestionar, poate să fie sintetizată prin prezentarea rezultatelor obținute sub forma unui tabel care conține, printre altele: lista activităților incluse în modelul conceptual, dacă activitatea există sau nu în realitate, criteriile de evaluare a performanțelor, schimbările propuse și cele acceptate pentru îmbunătățirea performanțelor, evidențierea avantajelor
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
prin recurgerea la astfel de fapte și din relațiile angajat angajator, atunci când primii consideră că nu sunt remunerați suficient În raport cu efortul depus (Gallet, 2010, pp. 139-140ă. În ceea ce privește opotunitățile, factorii care le generează și care conduc la comiterea fraudei pot fi sintetizați În șase mari categorii: deficiențe ale sistemului de control intern În ceea ce privește prevenirea și detectarea actelor frauduloase; inexistența unui sistem adecvat de evaluare a performanței angajaților; inexistența sau aplicarea ineficientă a unui cadru normativ care să pedepsească persoanele care comit frauda
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
indica prezența sau absența fraudei. În cazul unor misiuni de audit dedicate În exclusivitate detectării fraudei financiare, sub forma auditului de fraudă, Vona (2008, pp. 21-36ă și Gallet (2010, pp. 101-118ă propun un Întreg demers, structurat În etape bine definite. Sintetizate sub forma unui program antifraudă, aceste etape au În vedere: reunirea echipei de proiect, stabilirea unei politici antifraudă, identificarea și evaluarea riscurilor (țintele care pot fi supuse fraudelor, eventualele amenințări, propunerea de scenarii privind apariția fraudelor, testarea scenariilor și evaluarea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
cele mai multe cazuri, pentru realizarea fraudelor se utilizează scheme din ce În ce mai complexe și sofisticate, menținerea riscului de nedetectare la un nivel minim reprezintă o problemă curentă În cadrul misiunilor de audit financiar (ACFE, 2011, p. 1.223ă. Pornind de la factorii determinanți ai fraudei sintetizați În Triunghiul fraudei, propus de Donald Cressey (1953ă, ISA 240 (Responsabilitatea audi torului privind frauda În cadrul unui audit al situațiilor financiareă prezintă o serie de factori de risc ce conduc la o raportare financiară frauduloasă sau deturnarea activelor, În cadrul firmei
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
și a indicatorilor-semnal asociați, experienței, intuiției, raționamentului și scepticismului profesional, auditorul poate ajunge la detectarea fraudelor (ACFE, 2011, p. 1.223ă. În funcție de tipologia fraudei, ISA 240 prezintă factorii de risc aferenți raportării financiare frauduloase (RFFĂ sau furtului de active (FAĂ, sintetizați În tabelele A.4.1 și A.4.2 din Anexe. Nu În ultimul rând, pentru detectarea fraudelor financiare și evaluarea riscului de fraudă, pe baza principalelor scheme și indicatori-semnal, auditorii trebuie să țină cont și de anumiți factori de
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
financiare (Clayton et al., 2006, p. 385ă. Observarea constă În urmărirea unui proces, a unei tranzacții sau proceduri care este efectuată de altă persoană, la nivelul firmei-client. În funcție de cerințele impuse pentru respectarea criteriului de credibilitate, În tabelul 5.1 sunt sintetizate caracteristicile probelor de audit obținute pa baza celor șapte proceduri de audit. Procedurile sau tehnicile de obținere a probelor pot fi aplicate În mod individual sau pot fi coroborate, pentru a se putea observa anumite corelații sau inconsecvențe la nivelul
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
utilizarea comparațiilor și a relațiilor dintre principalele elemente financiare care descriu poziția și performanța firmei. Pe baza informațiilor rezultate din aplicarea procedurilor analitice sub forma comparațiilor, auditorul poate obține o privire de ansamblu asupra mediului firmei și determina dacă informațiile sintetizate În situațiile financiare sunt rezonabile sub cele mai semnificative aspecte, identificând totodată evenimente sau tranzacții neobișnuite, modificări bilanțiere sau tranzacții nejustificate, fluctuații aleatorii sau eventuale denaturări contabile (Bragg, 2010, pp. 176-189ă. Scopul principal al procedurilor analitice Îl reprezintă, astfel, realizarea
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
pot fi explicate ca urmare a modificărilor Înregistrate În activitatea de exploatare a firmei, există suspiciunea apariției fraudei financiare (Kenyon și Tilton, 2006, p. 149ă. Principalii indicatori economico-financiari care corespund obținerii de probe de audit pe baza diagnosticului financiar sunt sintetizați În tabelul A.5.1 (din Anexeă. Unul dintre principalii indicatorii urmăriți de auditorul financiar pentru aprecierea capacității de a rambursa datoriile pe termen scurt este lichiditatea sau solvabilitatea pe termen scurt. Auditorul financiar analizează gradul În care firma auditată
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
nivelul companiilor americane cotate la NYSE. Utilitatea ratelor financiare În semnalarea riscului de fraudă este susținută și de Kaminski et al. (2004, pp. 15-28ă, aceștia propunând un număr de 21 de rate pe baza cărora se pot detecta eventualele fraude, sintetizate În tabelul 5.2. Studiul urmărește testarea existenței unor diferențe semnificative Între valorile ratelor propuse, aferente firmelor fraudate și nefraudate, În trei perioade distincte: pe parcursul a trei exerciții financiare Înaintea apariției fraudei, În exercițiul aferent producerii fraudei și pe parcursul a
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]