KorAP: Find »[drukola/base=sistolic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...68 69 70 ...73 >

1,822 matches

Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427

minerale, care contribuie la reducerea distensibilității arteriale (11). Creșterea RA face ca unda pulsului să fie reflectată din periferie mai rapid, astfel încât unda reflectată se întoarce către cord înaintea închiderii valvei aortice. Rezultatul va fi o creștere tardivă a presiunii sistolice centrale și creșterea tensiunii arteriale (TA) sistolice. Odată cu reducerea distensibilității se produce și scăderea TA diastolice și, în consecință și scăderea fluxului coronarian. Adaptarea la efort este redusă la vârstnici. Modificarea răspunsului cardiovascular la efort este determinată de creșterea RA

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
11). Creșterea RA face ca unda pulsului să fie reflectată din periferie mai rapid, astfel încât unda reflectată se întoarce către cord înaintea închiderii valvei aortice. Rezultatul va fi o creștere tardivă a presiunii sistolice centrale și creșterea tensiunii arteriale (TA) sistolice. Odată cu reducerea distensibilității se produce și scăderea TA diastolice și, în consecință și scăderea fluxului coronarian. Adaptarea la efort este redusă la vârstnici. Modificarea răspunsului cardiovascular la efort este determinată de creșterea RA și de reducerea sensibilității la stimularea simpatică

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
deși nu există dovezi din trialuri mari care să ateste eficacitatea hipolipemiantelor în prevenția primară a evenimentelor coronariene. Evidențele disponibile demonstrează beneficiul în prevenția recurențelor și în scăderea mortalității la cei care au avut deja un eveniment cardiovascular (17). Hipertensiunea sistolică izolată, forma dominantă de HTA la vârstnici, prin creșterea marcată a presiunii pulsului, se asociază cu un risc cardiovascular semnificativ crescut, în special pentru infarct miocardic. Pacienții foarte vârstnici sunt slab reprezentați în trialurile clinice care demonstrează beneficiul terapiei antihipertensive

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
creșterea marcată a presiunii pulsului, se asociază cu un risc cardiovascular semnificativ crescut, în special pentru infarct miocardic. Pacienții foarte vârstnici sunt slab reprezentați în trialurile clinice care demonstrează beneficiul terapiei antihipertensive, dar din punctul de vedere al tratamentului HTA sistolice izolate există un beneficiu clar atât pentru boala coronariană, cât și pentru accidentul vascular cerebral (AVC) (18). Modificările electrocardiografice de tipul hipertrofie ventriculară stângă, tulburări de conducere intraventriculare, modificări nespecifice de repolarizare la pacienții vârstnici semnifică cel mai adesea afectarea

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208

și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un hematom mai mult sau mai puțin voluminos care la examenul clinic prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera cât și vena. În aceste cazuri se pot forma comunicări arterio-venoase cu apariția fenomenului de șuntare circulatorie (vezi anevrismul arterio-venos). În condițiile plăgii arteriale laterale fără hematom compresiv fluxul

Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
hemoragie mică. În aceste situații hematomul se organizează, se formează un perete fibros ce se individualizează progresiv de planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se însoțește cu semne de ischemie, uneori cu evoluție rapidă sau gangrenă. 3. Plăgile arteriale: Caracteristica clinică a acestor leziuni este dată de prezența hemoragiei externe cu sânge roșu, sub formă de jet ritmat de puls

Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
evidentă cu cât este mai superficială. Palparea atestă prezența unei formațiuni de consistență moale, parțial reductibilă care-și modifică volumul la fiecare sistolă, constituind semnul clinic cel mai caracteristic expansiunea. Uneori se constată tril. La ascultație se percepe un suflu sistolic aspru, localizat la nivelul comunicării cu artera și care dispare în momentul comprimării vasului deasupra acesteia. Diagnosticul se bazează pe semnele clinice descrise. Este necesară întotdeauna o arteriografie care va preciza poziția exactă a anevrismului. De asemenea examenul CT, ECHO

Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
condițiile unor plăgi laterale simultane, vecine sau tardiv după un interval de timp variabil, ca urmare a lărgirii și organizării progresive a comunicării arterio-venoase. Simptomele clinice sunt polimorfe și explicate de fiziopatologie. Ceea ce domină sunt semnele locale: trilul și suflul sistolic. Trilul este un freamăt care se percepe atât palpatoriu cât și auditiv. A fost comparat cu zgomotul produs de o pisică care toarce sau cu zumzetul de albine. Este un zgomot continuu cu accentuare sistolică cu maximum de intensitate la

Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
semnele locale: trilul și suflul sistolic. Trilul este un freamăt care se percepe atât palpatoriu cât și auditiv. A fost comparat cu zgomotul produs de o pisică care toarce sau cu zumzetul de albine. Este un zgomot continuu cu accentuare sistolică cu maximum de intensitate la nivelul comunicării și se propagă atât distal cât și proximal. Suflul este continuu, intens, cu accentuare sistolică, aspru, care se propagă ca și trilul. Ambele zgomote dispar în momentul compresiunii pe fistulă (semnul Terrier). În

Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
zgomotul produs de o pisică care toarce sau cu zumzetul de albine. Este un zgomot continuu cu accentuare sistolică cu maximum de intensitate la nivelul comunicării și se propagă atât distal cât și proximal. Suflul este continuu, intens, cu accentuare sistolică, aspru, care se propagă ca și trilul. Ambele zgomote dispar în momentul compresiunii pe fistulă (semnul Terrier). În aval de leziune apar semne de ischemie și stază, țesuturile sunt infiltrate, pielea este cianotică iar la efort apare durerea. Venele sunt

Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa (2008) [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
Corola-website/Law/211220_a_212549

-49[] []54-Mobilitate []56-Conjunc- -57[] timpanică []50-Corpi -51[] globi oculari tivite []46-Căi auditive străini []55-Pupile []58-Midriaza -59[] externe []52-Hemotimpan-53[] []60-Mioza -61[] []47-Pavilionul Alte: []62-Nistagmus-63[] urechii []64-Deviere -65[] Alte: globi oculari APARAT CARDIOVASCULAR []73-Puls neregulat []78-Jugulare turgesc []83-Suflu NORMAL []74-Puls perif. []79-Suflu sistolic carotidian []70-Ritm cardiac filiform []80-Suflu diastolic stg. []71-Puls periferic []75-Deficit de puls []81-Suflu aortic []84-Suflu []72-Auscultația []76-Zgomote aritmice []82-Puls absent carotidian cordului []77-Zgomote asurzite la art. ──── dr []85-Frecatură Observatii: []86-Galop ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TORACE/APARAT RESPIRATOR NORMAL Stg. Dr Stg []90-Aspectul toracelui []94-Murmur

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/211220_a_212549]
Corola-website/Law/211221_a_212550

-49[] []54-Mobilitate []56-Conjunc- -57[] timpanică []50-Corpi -51[] globi oculari tivite []46-Căi auditive străini []55-Pupile []58-Midriaza -59[] externe []52-Hemotimpan-53[] []60-Mioza -61[] []47-Pavilionul Alte: []62-Nistagmus-63[] urechii []64-Deviere -65[] Alte: globi oculari APARAT CARDIOVASCULAR []73-Puls neregulat []78-Jugulare turgesc []83-Suflu NORMAL []74-Puls perif. []79-Suflu sistolic carotidian []70-Ritm cardiac filiform []80-Suflu diastolic stg. []71-Puls periferic []75-Deficit de puls []81-Suflu aortic []84-Suflu []72-Auscultația []76-Zgomote aritmice []82-Puls absent carotidian cordului []77-Zgomote asurzite la art. ──── dr []85-Frecatură Observatii: []86-Galop ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TORACE/APARAT RESPIRATOR NORMAL Stg. Dr Stg []90-Aspectul toracelui []94-Murmur

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/211221_a_212550]
Corola-website/Law/229964_a_231293

-49[] []54-Mobilitate []56-Conjunc- -57[] timpanică []50-Corpi -51[] globi oculari tivite []46-Căi auditive străini []55-Pupile []58-Midriaza -59[] externe []52-Hemotimpan-53[] []60-Mioza -61[] []47-Pavilionul Alte: []62-Nistagmus-63[] urechii []64-Deviere -65[] Alte: globi oculari APARAT CARDIOVASCULAR []73-Puls neregulat []78-Jugulare turgesc []83-Suflu NORMAL []74-Puls perif. []79-Suflu sistolic carotidian []70-Ritm cardiac filiform []80-Suflu diastolic stg. []71-Puls periferic []75-Deficit de puls []81-Suflu aortic []84-Suflu []72-Auscultația []76-Zgomote aritmice []82-Puls absent carotidian cordului []77-Zgomote asurzite la art. ──── dr []85-Frecatură Observatii: []86-Galop ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── TORACE/APARAT RESPIRATOR NORMAL Stg. Dr Stg []90-Aspectul toracelui []94-Murmur

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/229964_a_231293]
Corola-website/Law/230371_a_231700

oferi informații privind localizarea și severitatea bolii arteriale. Pot fi ușor repetate în timp pentru urmărirea progresiei bolii. Date vitale sunt obținute prin coroborarea datelor testelor neinvazive cu cele imagistice. Principalele teste neinvazive sunt: 1. Indicele gleznă-braț. 2. Presiunea segmentală sistolică la diferite nivele. 3. Pletismografia segmentală sau înregistrarea puls-volum. 4. Indexul deget-braț. 5. Analizarea curbelor de velocitate Doppler. Indicele glezna- brat Diagnosticul de boala arterială periferică poate fi stabilit pe baza examenului clinic și a indicelui -gleznă -braț. Indicele gleznă

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
puls-volum. 4. Indexul deget-braț. 5. Analizarea curbelor de velocitate Doppler. Indicele glezna- brat Diagnosticul de boala arterială periferică poate fi stabilit pe baza examenului clinic și a indicelui -gleznă -braț. Indicele gleznă braț se definește ca raportul dintre tensiunea arterială sistolică la nivelul gleznei și cea la nivel brahial. Se poate realiza utilizând un sfingomanometru și un instrument Doppler. Se calculează împărțind presiunea de la nivelul gleznei la cea mai mare presiune sistolică de la nivel brahial (stânga sau dreapta). O valoare mai

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
gleznă braț se definește ca raportul dintre tensiunea arterială sistolică la nivelul gleznei și cea la nivel brahial. Se poate realiza utilizând un sfingomanometru și un instrument Doppler. Se calculează împărțind presiunea de la nivelul gleznei la cea mai mare presiune sistolică de la nivel brahial (stânga sau dreapta). O valoare mai mica de 0,9 este considerată anormală. Pacienții cu o valoare mai mare de 1,4 pot avea artere calcificate și necesită examinări suplimentare (de exemplu indicele deget-braț). Dacă indicele gleznă-braț

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
efort: inițial e măsurat în repaus după care pacientul e pus să meargă pe covorul rulant până ce apare claudicația și se repetă măsurătoarea după efort. O scădere a indicelui de 15-20% indică boala arterială periferică. Determinarea indicelui gleznă-braț Măsurarea presiunii sistolice segmentare la diferite nivele Măsurarea presiunii sistolice la diferite nivele la nivelul membrelor este utilizată pe scară largă pentru detectarea și localizarea segmentală a leziunilor semnificative hemodinamic la nivelul marelor vase. Spre deosebire de indicele gleznă- braț, măsurarea presiunii segmentare poate deteremina

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
care pacientul e pus să meargă pe covorul rulant până ce apare claudicația și se repetă măsurătoarea după efort. O scădere a indicelui de 15-20% indică boala arterială periferică. Determinarea indicelui gleznă-braț Măsurarea presiunii sistolice segmentare la diferite nivele Măsurarea presiunii sistolice la diferite nivele la nivelul membrelor este utilizată pe scară largă pentru detectarea și localizarea segmentală a leziunilor semnificative hemodinamic la nivelul marelor vase. Spre deosebire de indicele gleznă- braț, măsurarea presiunii segmentare poate deteremina localizarea leziunii. Metoda se realizează astfel: manșeta

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
semnificative hemodinamic la nivelul marelor vase. Spre deosebire de indicele gleznă- braț, măsurarea presiunii segmentare poate deteremina localizarea leziunii. Metoda se realizează astfel: manșeta unui sfingomanometru este plasată la diverse nivele și se utilizează un receptor Doppler distal, măsurându-se astfel presiunea sistolică la nivelul arterelor mari. Localizarea leziunii este determinată în funcție de apariția gradientului de presiune. Un gradient mai mare de 20 mmHg între două segmente adiacente indică o stenoză subiacentă. Gradientul între coapsă inferior și gambă superior indică leziune de arteră femurală

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
nivel iliac care determină gradient de repaus redus sau chiar nul, presiuni crescute fals la pacienții cu diabet și artere calcificate, incompresibile, imposibilitatea de a face diferența pe baza acestei metode între stenoză și ocluzie. Exemplu de măsurare a presiunii sistolice segmentare Pletismografia segmentară sau determinarea puls-volum: În vederea efectuării acestui test manșeta este plasată la un anumit nivel al membrului inferior și se conectează la un pletismograf pentru a determina modificările de volum. Manșeta se umflă până la 60-65 mmHg, o presiune

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
segmentară reprezintă o tehnică utilă atât în diagnosticul pacientilor cu boala arterial periferica cat și în urmarirea după revascularizare a pacientilor. Aceasta metoda poate prezice riscul de ischemie critica și de amputare. Comparativ cu angiografia, pletismografia segmentală și determinarea presiunii sistolice la diferite nivele au o acuratețe de 85% în determinarea și localizarea unei leziuni semnificative. Utilizate în combinație acuratețea lor atinge 95%. Măsurarea presiunii la nivelul degetului și indicele braț-deget Pacienții cu diabet în evoluție îndelungată, insuficiență renală sau alte

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
unei leziuni semnificative. Utilizate în combinație acuratețea lor atinge 95%. Măsurarea presiunii la nivelul degetului și indicele braț-deget Pacienții cu diabet în evoluție îndelungată, insuficiență renală sau alte afecțiuni ce determină calcificări vasculare pot avea artere tibiale incompresibile, determinând presiuni sistolice fals crescute. Măsurarea presiunii la nivelul unor artere incompresibile se definește ca o presiune la nivelul gleznei mai mare de 250 mmHg sau un indice gleznă-braț mai mare de 1.4. În aceste situații este recomandată măsurarea presiunii la nivelul

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
Examinarea din punct de vedere vascular a piciorului cu palparea pulsului proximal, graftului și vaselor outflow. ● Măsurărea periodică a indicelui gleznă braț de repaus și dacă e posibil de efort. ● Examenul Doppler a întregului graft venos cu calculul maximului velocității sistolice și raportului velocităților la nivelul leziunilor identificate. ● Programul de urmărire trebuie efectuat imediat postoperator și apoi la intervale regulate timp de 2 ani. By-pass-urile venoase femuro-poplitee sau femuro-tibiale trebuie urmărite la 3,6,12 luni și ulterior anual. AFECTAREA ARTEREI

EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/230371_a_231700]
Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430

grad de variabilitate mai înalt din cauza prezenței mult mai frecvente a comorbidităților. Semnele stimulării sistemului nervos simpatic (anxietate, tegumente palide, transpirații profuze) sunt prezente și la pacienții vârstnici. Ritmul cardiac este tahicardic, comparabil cu al tânărului, dar tensiunea arterială (TA) sistolică crește semnificativ statistic cu vârsta. Semnele de insuficiență cardiacă Killip III sunt mai frecvente, scorul GRACE fiind direct proporțional cu vârsta (14-16). Ascultația cordului obiectivează zgomotul 1 frecvent diminuat, expresie a disfuncției sistolice globale. Zgomotele 3 și 4 apar mai

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]
cu al tânărului, dar tensiunea arterială (TA) sistolică crește semnificativ statistic cu vârsta. Semnele de insuficiență cardiacă Killip III sunt mai frecvente, scorul GRACE fiind direct proporțional cu vârsta (14-16). Ascultația cordului obiectivează zgomotul 1 frecvent diminuat, expresie a disfuncției sistolice globale. Zgomotele 3 și 4 apar mai frecvent, consecința disfuncției ventriculare stângi preexistente sau instalate acut. Prezența unui suflu sistolic sau a frecăturii pericardice, expresia complicațiilor infarctului de miocard, se obiectivează cu o frecvență asemănătoare la vârstnic față de pacientul tânăr

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Arsenescu Georgescu, Liviu Macovei (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91935_a_92430]