19,058 matches
-
Iov Duminică, Înainte de slujbă... Mâhnirea m-a cuprins din pricina păcătoșilor, care părăsesc legea Ta Psalmul 18 Autobuzul opri scârțâind scurt, după care trânti o bufnitură venită de undeva, din spate, terminată Într-un sâsâit prelung. Cele câteva raze ale dimineții, strecurate printre perdeluțele soioase
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lovind ca o grindină tăioasă În capetele celor care, la capătul holului, seîngrămădeau să-l privească pe cel căzut lângă ea. În jurul său, oamenii În halate albe nu-și mai găseau locul și rostul. În dimineața zilei de duminică, Înainte de slujbă, o Întâmplare stranie tulbură peste măsură existența oamenilor dintr-un sătuc de câmpie. Astfel, aceștia descoperiră cu adâncă mirare că din biserica lor, zugrăvită cu divină măiestrie de ceva timp În urmă, unul dintre sfinți lipsea. Partea aceea de zid
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
ghișeul poștal, unde oamenii formau cozi interminabile în fiecare zi. Altă treabă nu au, gândi ea, decât să scrie scrisori, și acestea trebuie timbrate... ștampilate, triate și expediate spre diverse destinații... Pe de altă parte, era mulțumită că are o slujbă cu care să-și țină casa. De când îi murise soțul în acel nenorocit accident de tren, ea era pentru Olga și mamă și tată. Fata e fată, cu cât crește, trebuie să ai mai multă grijă de ea. La vârsta
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
că o ascultase pe Olga. S-ar putea ca această încercare de schimbare a unei hotărâri deja luată, să aibă în timp repercusiuni nedorite... - Olga, nu crezi că era mai bine dacă nu deschideam ușa aceea!? - Taci, fato, abia începem slujba, o să avem noi confruntări și mai și. Crezi că babornița asta e tot ce are spitalul mai rău? * Se despărțiră în fața porții casei Inei. - Hai, nu mergi un pic pe la mine? - Nu pot, dragă, s-ar putea să vină Marcel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
mici decât cele de la cină. Doar câteva zile micul dejun a rămas cea mai importantă masă a zilei, după care și aceasta a fost redusă considerabil. Fiecare zi era din ce în ce mai greu de suportat. În sala de conferințe se țineau acum slujbe în diferite limbi și pentru diferite confesiuni. După reducerea drastică a rațiilor de mâncare au urmat cele de apă, până când singura băutură disponibilă rămăsese whisky-ul. Flămânzi și însetați, așteptau portul promis. Seara numărau cazurile de sinucideri și cedări nervoase
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
libertății. Această distincție, care avea să fie capitală Încă din anii pregătitori ai Revoluției Franceze de la 1789, se adună În următoarele notații: „Folosirea privată a rațiunii este, după mine - releva Kant -, aceea pe care el și-o poate Încredința În slujba Încredințată lui de către societate. E drept că pentru anumite preocupări către care converg interesele obștii, este necesar un anumit mecanism, datorită căruia verigi ale obștii trebuie să se comporte doar pasiv, În așa fel Încât să fie Îndreptate către stăpânire
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
nu plânge noaptea, mănâncă, prinde în greutate, înflorește de la zi la zi ca o floare rară, parcă adusă din paradis. Nu știu ce am să mă fac cu doi copii după ce voi reintra la serviciu. Apropo, am toate șansele să-mi reiau slujba la spitalul municipal, tot în secția de obstetrică și ginecologie, unde de fapt sunt specializată. Despre soțul meu, ce ți-aș mai putea spune: iubește copiii, dar îi vede atât de rar și când vine, nu are ochi pentru mine
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
la un nou șantier care se afla deja în fașă, contractat încă înainte de terminarea complexului de locuințe din zona gării. Familia se împrăștia dimineața, ca abia seara să se reunească. Ce bine ar fi, gândi Ina, în drumul ei spre slujbă, să fie mereu seară! Alex plecă în dimineața aceea la șantier mai devreme, așa cum o făcea des în ultima vreme. Ina rămase acasă, fiind în schimbul de după-amiază. După ce puse întreaga bucătărie la punct, mai având câteva ore bune până să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
așez masa? - Cred că ar fi o idee bună! Mâncară împreună. Conversația din timpul mesei se reduse la un dialog marcat de convențional. Ina își privi din când în când ceasul, semn că e pe punctul de a pleca la slujbă. Strânse însă mai întâi vasele de pe masă și i spuse lui Alex: - Lasă-le așa în chiuvetă, mă ocup eu de ele diseară, când mă întorc. - Pot să spăl și eu două farfurii, nu crezi? - Bine, bine, mă grăbesc, la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
s-a născut și a crescut a făcut din ea o habotnică în ale bisericii. și atât: să facă acasă multă treabă, iar dincolo de aceasta, dumineca, și-n alte sărbători, când popa are program de biserică, să fie prezentă la slujbe, de la un capăt la altul al acestora. Faptul a sădit în mintea ei o hotărâre, care, până în cele din urmă, a rămas nestrămutată: să se facă monahă. Să devină călugăriță. A devenit, cu ajutorul unei mătuși.Acolo, modul în care și-
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
să nu te documentezi! Într-o revistă (supliment tv) se afirmă că Andrei Șerban a regizat, În timpul facultății, o versiune prea Îndrăzneață a piesei Iulius Cezar și-n urma scandalului iscat „i-a devenit aproape imposibil să-și găsească o slujbă!”. Da’ de unde! Nu a avut nevoie de o slujbă În România, deoarece a plecat din țară pe cînd termina facultatea. Iar montarea nu a fost una stîrnitoare de scandal...Dacă cei care afirmă bazaconii teatrale ar citi cronicile epocii, s-
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
se afirmă că Andrei Șerban a regizat, În timpul facultății, o versiune prea Îndrăzneață a piesei Iulius Cezar și-n urma scandalului iscat „i-a devenit aproape imposibil să-și găsească o slujbă!”. Da’ de unde! Nu a avut nevoie de o slujbă În România, deoarece a plecat din țară pe cînd termina facultatea. Iar montarea nu a fost una stîrnitoare de scandal...Dacă cei care afirmă bazaconii teatrale ar citi cronicile epocii, s-ar lămuri. Ori dacă, măcar, i-ar Întreba pe
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
În mod curios, În cazul lui Pavel Egorîci, credința foarte mare Îi accentua Înclinația spre tirania domestică.[...] În sufletul lui Anton, coșmarul băcă niei era Însoțit de coșmarul bisericii. Îi obliga pe fiii lui să participe, alături de el, la principalele slujbe de peste zi”. Ca să arate cît de credincios era bătrînul strîns la pungă, autorul reamintește episodul - savuros! cu butoiul din prăvălie :” Într-o bună zi, un șobolan s-a Înecat Într-un butoi cu ulei, iar pe proprietar nu l-a
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
frangleză, părul năclăit de gel le pâlpâia cu o sclipire unsuroasă, erau îmbrăcați și la patruzeci de grade cu cămașă având neapărat mânecă lungă și cu sacou albit la subsuori de transpirație, numai așa, pen'că era cool și aveau slujbă super-ok, ca să demonstreze că posedează birou și mașină cu aer condiționat. Însă firește, când șofau nu dădeau drumul la climatizare, făcând economie la benzină, și sudoarea șiroia pe ei, câștigând net pariul cu deodorantele. Fetele n-aveau gel în păr
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Un fel de documentar artisticoid cu tot soiul de indivizi cu figuri d-alea zâmbărețe, plesnind de mulțumire de sine și generozitate. Cică Universul însuși, dacă știi să-i intri cumva pe sub piele cu o atitudine pozitivă, se pune în slujba ta, îndeplinindu-ți toate aspirațiile. Nu trebuie decât să ai încredere în tine și să te autoconvingi că orice dorință ți-ai pune în cap musai chestii benefice o să se îndeplinească într-un termen de timp rezonabil. Chestia e să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
de timp rezonabil. Chestia e să te golești de nervi, de gânduri negre și să te umpli în schimb de energie benefică și serenitate, iar apoi, iaca, precum un duh al lămpii, Cosmosul întreg, cu energiile lui, se pune în slujba ta și-ți aportează ca un cățel drăgălaș orice ți-ar trece prin diblă. Vrei un milion de dolari? Nu-i nicio problemă. Trebuie doar să-ți fixezi aproximativ termenul și, poc-poc, na milionul, verișcane! Altceva? Niște treburi mai abstracte
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
robinet nou, obărtain nou, garnituri noi, alea, alea?" O trebui, ce știu io", răspunse în doi peri omul-femeie-de-serviciu. "Deci, nu ți-a lăsat nimica pentru mine?" Nu mi-a lăsat, măi, băiatule, da' a zis că vorbește cu tine după slujba dă utrenie." "Și io până atunci ce fac? Stau și mă uit după stele? Că mă repezeam acu' după materiale, nu ședeam ca proasta-n târg." " Da' ce dom'ne, te grăbești?" "Și normal că mă grăbesc! Auzi vorbă la
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
preoții alilanți să zică nu, cân' parohu' zice da. Ai?" "Corect, tată! Șefu-i șef, ce gura mă-sii!" Tăsică îl privi mustrător. Dar Petre trecu mai departe, încercând să deslușească un ultim aspect: Da' materialele mi le plătește după slujbă, acu', nu?" "Da, dom'ne, după slujbă. Într-un ceas, masim, e gata. Îți lasă el o sutică, două, acolo." "O sutică, două?!" "Acu' nu fi și tu zgripțar. Lasă d-aci, să câștigi dincolo. Ce? Tre' să te-nvăț
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
zice da. Ai?" "Corect, tată! Șefu-i șef, ce gura mă-sii!" Tăsică îl privi mustrător. Dar Petre trecu mai departe, încercând să deslușească un ultim aspect: Da' materialele mi le plătește după slujbă, acu', nu?" "Da, dom'ne, după slujbă. Într-un ceas, masim, e gata. Îți lasă el o sutică, două, acolo." "O sutică, două?!" "Acu' nu fi și tu zgripțar. Lasă d-aci, să câștigi dincolo. Ce? Tre' să te-nvăț io negustorie? Hai, că-mi placi, știi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să-nlemnești! Pă bune, nene?" Păi, io vorbesc prostii!?", se dădu jignit amicul. Cinci sute în hârtii d-alea verzile. Noi-nouțe, cred că le avea și la serie. Și după aia face: "Părinte, dacă mai trebuie ceva, mai vorbim după slujbă". Da' părintele, uns, nene, a zâmbit așa, cu un fățeag d-ăla bun și n-a zis nici că câr, nici că mâr. La pariu că mai ciugulește el încă două, trei sutare după aia." "Și tot în euroi, sunt
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să fiu docil, să câștig încrederea șefilor, la gândul că mai apoi, mi se vor deschide și alte orizonturi, ca să pot face în cele din urmă, carieră în cultură. Pentru mine, devenise banală remarca lui: Ține-te, băiete, de această slujbă până termini o facultate. Doar n-oi fi prost să te îngropi în învățământ, nu? La Casa de Cultură, deși eram angajat ca administrator, trebuia să fac tot ceea ce mi se cerea, adică “să halesc” într-un cuvânt, orice mâncare
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu privire la societatea de azi, dar cred că știa și că intenționez să ascund aceste gânduri de groaza de a nu mă complica. Ca să dorm liniștit, îi răspund totuși: Ori de câte ori dau peste un astfel de personaj, adică un român aflat în slujbă la mai marii altor neamuri, îmi fuge mereu gândul la ultima fotografie a lui Avram Iancu, văzută la casa memorială din localitatea Brad și făcută în jurul vârstei de patruzeci și ceva de ani. O poză cu un om bolnav, domnule
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
meseria sa, l-a cutremurat, dându-i un curaj nebunesc. Cu ce era, mă rog, situația diferită față de oricare altă seară de trafic sufocant, mai ales la ora când toți se Îndreptau spre case venind de la serviciile lor bine plătite - slujbe care nu necesitau totuși atâta efort fizic, consum nervos și capacitate de-a lua decizii rapide ca În cazul său -, alegând, În ciuda recomandărilor făcute de poliție, ruta aglomerată, prin centru? Oare nu găsise el Întotdeauna, din vârful acelui soclu, soluții
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
galerii surpate, ai fi zis că piuitul monitoarelor constituia semnale Între galaxii aflate la un metru distanță. Era o ciudată simbioză, ființe și mașini legate prin nenumărate cordoane ombilicale, oamenii nefiind deserviți de aparate, ci un fel de muncitori În slujba lor, trudind În propriile hăuri pentru a ridica la suprafață, În loc de mișcări, câteva licăriri pe monitoarele de control. Cel de-al treilea locuitor al sălii legumelor, Gustav, nu avea un pat al lui, pentru că, la drept vorbind, nici n-ar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Cartierul tocmai se extinde, săptămâna trecută, În tomberon au mai apărut un șoșon găurit și o cutie de cereale goală, nu mai e ca la-nceputul lumii...“ „Bine, dar...“, a Încercat tata, „De ce nu te gândești mai degrabă la o slujbă bănoasă? Uite, madam Q>Z s-a mutat Într-un atom de uraniu și s-a Îmbogățit rapid...“. „Și la ce i-a folosit, dragă? După detonare, a rămas cu dureri permanente de șale și vâjâit În urechi. Eu vorbesc
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]