1,987 matches
-
ritm mai lent comparativ cu statele catolice din Occident). Am cercetat documente referitoare la evoluția concepțiilor asupra mijloacelor de comunicare socială și a presei catolice, memorii, jurnale, calendare, publicațiile periodice catolice din intervalul respectiv (dar și alte tipărituri cu caracter social-politic), studii și articole ale unor publiciști ai perioadei analizate, lucrări speciale și generale referitoare la subiect, enciclicile papale și alte documente ale ierarhiei bisericești privitoare la mijloacele de comunicare, precum și surse de pe internet (menite să completeze unele informații și materiale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și dezvoltării publicațiilor religioase a fost direct proporțională cu tradiția catolică, dezvoltarea culturală, mărimea comunității din țările respective, dar și cu posibilitățile economico financiare, ținând cont și de situația politică din respectivul stat. A existat o legătură directă între contextul social-politic și cultural din diferite state și modul de manifestare al publicațiilor catolice, a viziunii Bisericii privitoare la rolul presei în societate. Mijloacele de comunicare au reprezentat pentru Biserica Catolică o formă de propagandă, ce nu s-a manifestat în forma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și dezvoltarea mijloacelor de comunicare, organizarea de evenimente și manifestări specifice fenomenului media și nu în ultimul rând, sărbătorirea unei Zile mondiale a presei încă din perioada interbelică, demonstrează importanța majoră pe care Biserica Catolică a acordat-o comunicării. Transformările social-politice și culturale produse odată cu trecerea la modernitate au făcut ca Biserica Catolică să-și regândească poziția în societate, relațiile cu credincioșii, raporturile cu statele de pe scena internațională și cu diversele organisme internaționale; principalul obiectiv era menținerea unității, a puterii spirituale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
țări unde confesiunea catolică era minoritară; aceștia din urmă, întorși în țările lor, au inițiat și dezvoltat o presă catolică locală, nu de puține ori cu sprijinul chiar și financiar, al Vaticanului 253. A existat o legătură directă între contextul social-politic și cultural din diferite state și modul de manifestare al publicațiilor catolice, a viziunii Bisericii privitoare la rolul presei în societate. Mijloacele de comunicare au reprezentat pentru Biserica Catolică o formă de propagandă, ce nu s-a afirmat în forma
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
că realizarea unei ierarhii catolice locale era benefică. Înființarea a fost posibilă și datorită faptului că aceasta era subordonată direct Vaticanului și nu altor structuri din statele vecine, care ar fi putut folosi situația pentru a se amesteca în problemele social-politice ale catolicilor din România. În iunie 1884, monseniorul Paoli a comunicat Sfântului Scaun faptul că regele Carol I era de acord cu numirea monseniorului Niccolo Giuseppe Camilli ca episcop de Iași, fără a crea însă o a treia dieceză la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
așa cum reiese din legea din 1948 privind confesiunile, era ambiguu; cea de-a doua ca mărime dintre bisericile din România nu era nici legală, nici ilegală, adică nerecunoscută, însă era tolerată. II.2. Presa catolică din România. Prezentare generală Cadrul social-politic și economic al începutului de secol al XX-lea298, când în România s-au pus bazele dezvoltării pe principii capitaliste, a imprimat presei trăsături diferite față de perioada precedentă 299. În primul deceniu s-au fixat noi ideologii literare, politice și culturale
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost consacrat mitropolitul de Alba-Iulia și Făgăraș, Vasile Suciu. Treptat, revista a fost citită și în Transilvania. În Lumina creștinului erau relatate atât evenimente religioase (precum numirea primului nunțiu apostolic de Vatican la București în 1921583), cât și evenimente social-politice (încoronarea regelui României Ferdinand I la Alba-Iulia). La împlinirea a zece ani de activitate, în 1923, s-au publicat pe parcursul a mai multor numere aprecierile la adresa revistei, făcute de personalități precum: episcopul Alexandru Nicolescu de la Lugoj, arhiepiscopul R. Netzhammer de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și cu instituțiile sale, la nivel mediatic, printr-o publicație puternică, reprezentativă, ancorată în problemele contemporane (inclusiv cele politice), așa cum fusese Albina. Albina 872 a fost singurul cotidian catolic însemnate ce a apărut la București și care a tratat probleme social-politice, economice, culturale și religioase; avea o bună răspândire, și era de un interes major pentru Vatican, care l-a și finanțat pe întreaga perioadă a apariției sale (patru ani). Tipărirea acestui ziar a fost posibilă așadar datorită sprijinul și cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
asupra relației dintre biserică și stat și mai ales despre particularitățile specifice confesiunii catolice din România. Proiectele de constituire a unui ziar catolic reprezentativ menit să apară în capitala statului (și care ar fi tratat pe lângă temele religioase și subiecte social-politice de actualitate) au fost numeroase, iar realizarea lui a constituit o miză pentru reprezentanții presei catolice românești. Cotidianul ar fi reprezentat un instrument de informare pentru Vatican, privitor la evenimentele importante din societatea românească, iar pe de altă parte ar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
România; ulterior s-a adresat și Sfântului Părinte, în vederea înființării unui ziar catolic în capitala țării care să-i reprezinte pe toți catolicii din România și care să prezinte viziunea Bisericii Catolice față de toate realitățile societății, dar și față de evoluția social-politică a statului român după Marea Unire. Urmare a unui raport ce viza presa catolică românească și care a fost trimis Sanctității Sale, răspunsul oferit de Secretariatul de stat a fost următorul: "Împreună cu documentele anexate, mi-a parvenit în mod regulat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apărea precizarea "Ziar Independent", iar în articolul în care s-a prezentat nevoia înființării noului cotidian și intențiile autorilor (și intitulat "Ce vrem?"939,) s-a argumentat necesitatea apariției unei publicații independente, neafiliate politic, în care să se analizeze situația social-politică și economică din societatea românescă, dar și evoluția relațiilor internaționale după prima conflagrație mondială: "O mână de oameni și-au pus într-o zi întrebarea, dacă în România Mare, nu e lipsă de un organ, care să dea tuturor cetățenilor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doar cu cele ce țin de spiritualitate). Așadar, acest cotidian nu a reprezentat genul clasic de publicație religioasă așa cum erau celelalte reviste și broșuri apărute în țară (cu teme preponderent religioase), deoarece a tratat și subiecte de actualitate (mai ales social-politice și economice). Mizele apariției sale au fost, pe de o parte, de a informa Vaticanul cu privire la realitățile societății românești (dar din perspectiva unor catolici, ceea ce oferea o credibilitate suplimentară), iar pe de altă parte, de a transmite informații și de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
uniții promovau o anumită concepție referitoare la rolul pe care trebuiau să și-l asume în România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit latin aveau o viziune diferită cu privire la noile realități social-politice, iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe de exprimare nu se aplicau totuși esenței mesajului și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
au dus la niciun rezultat concret până în data de 1 ianuarie 1934, când s-a reușit tipărirea unei noi publicații catolice în capitala țării Farul nou958; aceasta însă apărea doar o dată la două săptămâni, tratând mai degrabă subiecte religioase decât social-politice, fiind diferită din mai multe puncte de vedere (dar mai ales ca însemnătate, difuzare și concept). Ca format și tematică, se afla undeva la mijloc, între revistele religioase clasice ale vremii și fostul ziar Albina; însă la această nouă publicație
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
între redacția Albinei și clerul latin au dus, câteva luni mai târziu după expedierea acestei scrisori, la dispariția singurului cotidian catolic din București. Implicarea directă a Sfântului Scaun pentru înființarea unui ziar catolic în capitala României (care să trateze subiecte social-politice încercând astfel să depășească granița confesională și să se adreseze întregii populații din statul român, expunând viziunea Vaticanului) prin finanțarea acestui proiect pe o perioadă de trei ani (existând posibilitatea de continuare a finanțării dacă publicația avea succes), indică interesul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acest domeniu au fost unificarea publicațiilor catolice din țara noastră, crearea unui cotidian la București care să reprezinte și să se adreseze întregii comunități catolice din statul român (indiferent de etnie și rit) și care să aibă și o orientare social-politică, nu doar religioasă. Deși Sfântul Scaun a susținut și s-a implicat direct (inclusiv financiar) în demersurile întreprinse în această direcție, din cauza incapacității ierarhilor din România de a trece peste diferențele de viziune și orgoliile personale, dezvoltarea și unificarea presei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
vecine precum Polonia și Ungaria). Participarea la evenimentele internaționale organizate de Vatican tocmai în ideea de unificare și de coordonare a presei catolice din lumea întreagă a scos în evidență lipsa de unitate a presei românești. Ținând cont de contextul social-politic existent în statul român (precum și de gradul de dezvoltare economică și culturală) unde credincioșii catolici reprezentau o minoritate confesională, publicațiile catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice au avut o difuzare destul bună, iar informațiile transmise au fost de folos acestei comunități. Nu s-a reușit însă depășirea graniței confesionale și crearea unui cotidian reprezentativ al catolicilor din România, în care să se trateze și subiecte social-politice. Concluzii Conștientă de schimbările produse în societatea modernă și care au avut efecte vizibile începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Biserica a reacționat repoziționându-se și reorganizându-se în concordanță cu noile realități; astfel
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
să iasă din conul de umbră în care intrase). Această perioadă de schimbări petrecute în întreaga societate nu a fost străbătută de Biserică fără anumite confruntări interioare de idei referitoare la drumul și la modul de manifestare în noul context social-politic. Chiar în cadrul ei, au existat mai multe grupări de gândire, iar cele mai importante au fost cele ale intransigenților, moderaților și liberalilor; toate acestea s-au poziționat într-un fel propriu față de noile realități și schimbări. Nu a existat o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mijloacele de comunicare. Presa catolică a avut un rol extrem de important în modelarea opiniei publice și în procesul de transmitere a viziunii și a concepției Bisericii despre toate mișcările produse în societate (nu doar despre cele spirituale, ci și cele social-politice, culturale sau economice). În secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, mijloacele de informare erau privite ca propagatoare de idei și nu ca o realitate în sine, care câștiga teren. La început, intervențiile papale în acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a fost cazul cotidianului Albina înființat la dispoziția expresă a Vaticanului (mobilizarea ierarhilor din România a fost făcută de nunțiul de la București), finanțat timp de trei ani exclusiv de Sfântul Scaun și care a avut rolul de a trata teme social-politice; ziarul a încetat să mai apară însă la trei ani de la lansarea sa, din cauza neînțelegerilor dintre uniți și latini privitoare la managementul și la evoluția lui (inițial, Papa a acordat o finanțare pentru trei ani, specificând că dacă acest demers
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tratat o tematică religioasă, fără abordarea unor subiecte politice, spre deosebire de unele publicații unite, în care cele două elemente s-au împletit. În lucrarea de față ne-am axat pe analiza tipătiturilor catolice din diecezele de București și Iași, în contextul social-politic existent în prima jumătate a secolului al XX-lea. Dezideratul unificării presei catolice românești a fost exprimat în nenumărate rânduri de către toate autoritățile catolice, însă nu a fost îndeplinit (au existat mai multe proiecte de cotidian catolic ce ar fi
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dezvoltarea și profesionalizarea presei catolice din România. Totuși, ele nu au reușit să depășească bariera confesională, rămânând la nivelul publicațiilor religioase clasice, în care nu erau tratate subiecte politice (deși Vaticanul a dorit înființarea unor ziare care să abordeze teme social-politice și să creeze o forță politică catolică în România, care să se adreseze întregii societăți românești). Eșecul dezideratului de unificare a presei catolice din România a avut mai multe cauze, printre care neînțelegerile existente între cele două rituri (unit și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
consecințele sale, ca și la raporturile literare bilaterale. în tomul XX (1947) al revistei Studii și cercetări istorice observăm un regres în privința orientărilor menționate mai sus. Unica excepție o constituie micul, dar elogiosul articol al lui Paul Mihail despre „Ideologia social-politică a lui P.D. Kiselef”. Remarcăm și continuarea colaborării cu ARLUS (donații reciproce, colaborare științifică cu Institutul de Studii Româno-Sovietice, studierea sintezelor de istoria românilor apărute în limba rusă - proiect de studiu cu realizarea căruia a fost însărcinat Alexandru Andronic, asistent
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu doresc să se amestece în treburile interne ale acestei țări, să dea lecții partidului și poporului polonez și că problemele deosebit de complexe și grave create în această țară trebuie și pot fi soluționate de către poporul polonez însuși, de către forțele social-politice interne ale Poloniei”. După cum se cunoaște, de această dată poziția României a fost privită cu mai multă înțelegere la Moscova, unde, în cadrul conducerii sovietice, a prevalat opinia celor care s-au opus unei intervenții a Armatei Sovietice în Polonia, evitându
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]