2,462 matches
-
să înțeleagă ce-a vrut să spună scorpia. Scorpia, așa o botezase Dorel pe soacră după chestia cu cocoșul. Dorel își ura soacra începînd din clipa aceea. Ce sfaturi idioate să-i dea fetei sale! La un pahar cu tata socru, Dorel începe timid: Tată, ce prostii spune mama soacră? Dar ce spune? Că... să schimbe Natașa cocoșul, că ori torni o găleată de apă în Prut, ori scoți una... Ce? Ce-a zis?! Omul își aduce aminte lucruri care n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bea, o ceață se ridică de peste o parte a vieții sale. Fata lui, da, este leită lui Vornicu, vărul său. Ochii verzi ca ai lui. De unde să iasă verde dacă și el și muierea aveau ochii căprui? Ajuns acasă, pașnicul socru devine de nerecunoscut. Bate metodic și întreabă. Degeaba! Răspunsurile sînt toate cu "nu"! Bătaia gelosului este ca ploaia mocănească. Adică de durată și cu certitudinea că nu mai încetează. Hai la preot să jur că-i fata ta! O să mergem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și, în sfîrșit, despre trufandalele pe care le-au savurat după ce au mîncat cîțiva ani buni de pensie. Era bizar să-i asculți pe acești oameni, cu nepoate măritate, pălăvrăgind despre... performanțe reușite, în ciuda spectrului dezolant provocat de coșciug. Lulu, socrul profesorului de la care a transpirat năstrușnica poveste, era un om la locul lui. Aparent, pentru că năvalnice porniri de destrăbălare mocneau sub greutatea neputinței. Întotdeauna era convins că, la o adică... mă rog, ceva, ceva, tot ar putea fi, adică, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
avea surpriza cunoașterii și mai adânci a adevăratei fețe a rușilor... Timpul meu de întâlnire cu tine, dragă Mihăiță, se apropie de sfârșit. Ai grijă de tine. Țin la tine foarte mult și eu și soția mea ca și tata socru, domnul învățător Obreja, ca la copiii noștri, Sică, și Cocu. așa să ne ajute Dumnezeu. - Vă mulțumesc pentru încredere. Vă va conduce Vasile până la pod. Văd că în loc de ulcică pentru lapte, ați adus altceva. Vă mulțumesc dar vă va-nsoți fratele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
madam Marie! Așa-i! A plecat. Dacă a plecat fără să-mi spună motivul, eu necunoscându-l, și inima mea îmi spune că nu voi avea înțelegere cu ea, nu-mi venea a mă ploconi în fața ei și a fostului socru, deși mă gândesc mult la copil, la creșterea lui și la ce viitor îi oferă. Am divorțat motivând părăsirea de domiciliu conjugal pe o perioadă peste limitele prevăzute de lege. Nu am nici un gând de-a mă-ntoarce la ea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
stilistica generală a evenimentului. Totul a fost nepermis de „rece“. Mirii au fost mult prea rezervați unul față de altul, nu s-au sărutat pe gură, n-au plâns (nici măcar regele și regina n-au plâns, cum șade bine unor adevărați socri mari), din cei 19 președinți ai Americii Latine n-au participat, vai, la nuntă decât 14, au lipsit Berlusconi și Blair, toasturile de la ospăț au fost transmise fără sonor. Pe scurt, un eșec. Unde e fierbințeala sângelui iberic? Unde detaliul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
cuprindă întreaga zona de la Zenta la Cataro. Unul din cei trei fii ai lui Balșa, Gheorghe, s-a căsătorit mai întâi cu Milița, fiica regelui sârbilor, Vukașin, iar ulterior a avut drept a doua soție pe Teodora, fiica lui Constantin, socrul împăratului bizantin Manuel Paleologul 17. După moartea tatălui și a fiului mai mare, Strașimir, le-au succedat cei doi frați: Gheorghe și Balșa, ca stăpâni ai Zentei. Însă și aceștia, fiind amestecați în numeroasele complicații politice din zonă, soldate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bunătăți de la patru, la care le pledez situația mea „defavorizată“, ci de la trei, apoi de la doi... - tu n’ai să faci o tragedie deci, dar pentru „pisica“ ta va fi. S’au văzut plângând la nunți multe soacre, dar nici un socru... - Vezi Moti? Și eu - ca bărbat - sunt un fel de motan. Și motivez: E o servitute a condiției mele de biped: guguștiucul o ia de la capăt, indefinit, până-l prinzi tu; nefiind În stare, eu... Înțeleg. Dar așa, mă Împac
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cel mai mare, pentru nuntă. Mireasa asistată și îndeaproape ajutată de prietenele ei cele mai bune, trece la cusutul cămășii mirelui și a propriei sale ii de nuntă, precum și a cămășii și iei pentru părinții mirelui, respectiv pentru viitorii ei socri. Iar socri mari se îngrijesc să-i facă viitoarei lor nore o pereche de încălțări din cele mai frumoase cât mai pe gustul acesteia. Concomitent se făcea și lada de zestre a miresei. Aceasta era confecționată de meșteri artizani de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
mare, pentru nuntă. Mireasa asistată și îndeaproape ajutată de prietenele ei cele mai bune, trece la cusutul cămășii mirelui și a propriei sale ii de nuntă, precum și a cămășii și iei pentru părinții mirelui, respectiv pentru viitorii ei socri. Iar socri mari se îngrijesc să-i facă viitoarei lor nore o pereche de încălțări din cele mai frumoase cât mai pe gustul acesteia. Concomitent se făcea și lada de zestre a miresei. Aceasta era confecționată de meșteri artizani de aci din
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
patul pe care va fi așezat primul care va părăsi lumea dintre cei doi soți, actualii mire sau mireasă. Peste toate acestea, lada de zestre mai era vârfuită de patru - șase perne umplute cu lână sau cu fulgi de gâscă. Socrii, mic și mare, stabileau de comun acord lista invitaților, care în zilele de joi și vineri urmau a fi chemați personal la ospăț de doi reprezentanți, unul din partea mirelui, celălat din partea miresei. Cei ce acceptau invitația, confirmau de regulă aceasta
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
iu, U iu iu ! * Poftiți ! Intrați fără frică, Nu ni-i podeaua de sticlă, Dar nici tină sau noroi! Vă primim cu drag la noi! U iu, U iu iu ! între acestea nănașii cu mirele sunt primiți și cinstiți de socrii mici, cărora le cere mireasa. Cererea o face unul din cei mai chipeși prieteni ai mirelui, sau nașul însuși, recitând orația colăcelului : Bună dimineața cinstiți nuntași, Tânărul nostru-mpărat De dimineață s-o sculat, Fața albă și-o spălat, Cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
S-o scoatem din rădăcină, S-o sădim la-mpărat în grădină. Că acolo înflorește Și rodește Și locu-i priește. Dacă nu ne-o dați, De noi nu scăpați ! Orația ar putea ține mult și bine, dacă între nași și socri mici nu s-ar insinua grupul de borese și fete prietene ale miresei, care nu concep să dea căprioara căutată de tânărul împărat, decât contra unui comision. Nașu’ scoate punga și după ce cad la tocmeală cu gureșele femei plătește atâta
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tinerii căsătoriți, feciorii, prieteni ai mirelui se prefac că nu pot coborî lada din car fiind prea grea, fapt pentru care mirele mai dă un cop de rachiu. După ce se dă lada jos din car, mireasa le oferă în dar socrilor mari ie și cămașă, iar soacra mică primește de la mire o pereche de încălțări. Aceasta se bucură de dar și chiuie la rândul ei, strigând: Am scăldat și-am înfășat, Papuci noi am căpătat ! U iu, U iu iu ! După
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
cel mai isteț, având obligatoriu calul alb, conduce ceata, el fiind cel care va susține orația colăcelului, la casa miresei. După ce a făcut tocmeala și obține mireasa de la părinții ei, se ridică în picioare pe cal și aruncă peste casa socrilor mici atât colăcelul făcut din cea mai curată făină de grâu, cât și un dărab de slănină ceea ce semnifică urarea, ce neîndoios se va împlini, ca gospodăria gazdei să fie tot mai prosperă, tot mai îmbelșugată. Un obicei ce se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Condamnat la 10 ani, muncă silnică : Preotul Victor Dâmboi. Au urmat alte și alte procese, cu sute de oameni din Țara Făgărașului, care au fost trimiși în închisorile de exterminare și așa prea pline, de pe întreg cuprinsul scumpei noastre patrii. Socrul lui Olimpiu Borzea, Vasile Bucelea, somat de securitate să spună unde se află armele ascunse de Olimpiu, a găsit cu cale să plece din viață, punându-și singur capăt zilelor. Curtea și grădina lui Olimpiu Borzea au fost desfundate în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
ca atare. Pe 20 iulie 1840 o luase în căsătorie pe Raluca, fiica stolnicului Iurașcu din Joldești (Botoșani), și n-ar fi vrut în ruptul capului să arate soției că el ar fi mai prejos ori mai puțin înstărit decât socrul său. În aceeași scrisoare, citată mai sus, Matei spune că Raluca avea pretenții de nobleță față de tata, zicând că Iurășceștii, străbunii ei, au fost boieri de I-a ordine 3, uitând (sau neștiind) că și Vasile Iurașcu își cumpărase stolnicia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de lângă Uspenia rămân în continuare în proprietatea sa până în 1855, an în care le vinde fiindcă a avut numai necazuri de pe urma lor5. În aceste case a locuit, în intervalul 1848-1851, tânăra familie a căminarului, precum și (o vreme) stolnicul Vasile Iurașcu, socrul lui Eminovici. Imobilele era situate într-o grădină destul de mare, în plin centrul târgului, lângă biserica Uspenia 6. Aceste case erau ale Sultanei Cheșcu, pe loc domnesc, nu cu bezman; de aceea, prevăzând că în timp valoarea le va crește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
părțile Bucovinei. În legătură cu aceasta, informații amănunțite și clare se găsesc în nota la scrisoarea lui Doxachi Hurmuzachi către postelnicul Manoil Manul datată 1817, aprilie 2, Cernăuca -, în care îi propune cumpărarea părților moșiei Ipotești, aflate la acea dată în posesia socrului său, stolnicul Iordache Murguleț 7. Din nota pomenită reiese că logofătul Anastasie Bașotă, proprietarul Pomârlei (de numele căreia va fi legat și Eminescu), cumpără în 1854, cu 18.300 galbeni, moșiile Cucorănii, Loieștii și a cincea parte din Ipotești, de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Harieta, împrumută suma de 1.200 galbeni (cu procent de unu și jumătate la sută pe lună) de la Gh. Urzică, împrumut pe care îl asigură cu ipoteca pe moșia sa23. b) Profesorul Ioan Drogli, soțul Aglaiei, l-a obligat pe socrul său, după moartea Ralucăi Eminovici, să-i achite zestrea promisă la căsătorie, acționându-l în judecată. Tribunalul l-a obligat pe căminar să plătească cei 2.000 de galbeni făgăduiți, precum și procentele lor (în sumă de 400 galbeni), pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
a primit cei 2.000 de galbeni din depozitul lui Cristea Marinovici, eliberând chitanța respectivă și procedând la ștergerea inscripțiunii ipotecare de pe Ipotești, deveniți acum ai lui Cristea Marinovici. Se pare că relațiile s-au mai îndulcit între ginere și socru, deoarece, cu acordul lui Ioan Drogli, Gheorghe Eminovici a împrumutat tot atunci cei 2.000 de galbeni în cauză Elizei Moritz (grafiată adesea în acte Maurice), cu dobânda de 10% pe an, iar pentru a asigura creditul, aceasta a ipotecat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
vară a revenit la Fălticeni. A pictat într-o manieră clasică întreg interiorul bisericii din Oprișeni, de lângă Fălticeni. Și, chiar după ce-a absolvit studiile de specializare din Franța și s-a stabilit definitiv la București, a revenit aici la socri, la Fălticeni, dar și-n preajma târgului, la Oprișeni, unde s-au stabilit pentru odihna de veci părinții lui, în curtea bisericii pictate de dânsul. Pentru toate aceste motive, maestrul s-a decis, în amurgul vieții sale, să dăruiască orașului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
întâi în gazdă la familia Bâlu. Și a fost coleg la gimnaziu cu băiatul gazdei, Gheorghe Bâlu, care s-a înecat în Iazul Călugărului. Mai târziu, când a revenit, s-a căsătorit cu fiica gazdei, Ecaterina. A scris în căsuța socrului său, 8 din cele 18 cărți realizate în epoca fălticeneană. Din aceeași căsuță modestă a fost invitat de Șt. O. Iosif și cel care a venit la Fălticeni și l-a chemat direct a fost Zaharia Bârsan la redacția revistei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și-a venit de la Fălticeni Alexandru Bidirel cu orchestra lui vestită. Și s-a adus vin de la Odobești. Nuni mari au fost "oameni făloși / și la pungă groși" subinginerul Mândrilă, din partea soacrei Zitta și preotul Mircea Vlad, de la Sasca, din partea socrului mare. Nunta s-a făcut la Câmpulung, pe Deea. Și-au venit și-au cinstit și-au petrecut țăranii de la Sasca, de pe apa Moldovei și rudele lui Costel Ursan din Capul Satului, din Câmpulung Est și oamenii lui Bițu de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Salariații au dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie sau în alte situații, după cum urmează: a) căsătoria salariatului - 5 zile; b) căsătoria unui copil - 2 zile; c) nașterea unui copil - 2 zile; d) decesul soțului, copilului, părinților, socrilor - 3 zile; e) decesul bunicilor, fraților, surorilor - o zi; f) donarea de sânge - o zi; g) la schimbarea locului de muncă în - 5 zile. cadrul aceleiași unități, cu mutarea domiciliului în altă localitate Articolul 62 Salariații au dreptul la concedii
HOTĂRÂRE nr. 48 din 20 decembrie 1999 privind aprobarea modificării şi completării Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127192_a_128521]