3,003 matches
-
3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
centrul pneumotaxic (vezi mai jos). In această situație inspirația este scurtată și în consecință crește frecvența respiratorie. Stimulii plecați de la neuronii inspiratori sunt ulterior modulați de impulsurile provenite de la nervii vag și glosofaringian; ramurile acestor nervi se termină în tractul solitar, situat foarte aproape de aria inspiratorie. Aria expiratorie este “tăcută” în timpul respirației obișnuite deoarece ventilația este datorată contracției active a mușchilor inspiratori (în special diafragm), urmată de relaxare, cu revenirea pasivă a peretelui toracic la poziția inițială (de echilibru mecanic). In
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Ei nu prea înțeleg că "Oamenii pot continua să trăiască legați de morții dragi; dar nu pot continua să fie legați de o persoană dragă, vie care nu-i mai iubește sau nu mai vrea să fie iubită. Suntem niște solitari sociali. (...) oamenii nu sunt făcuți să trăiască îmreună". (12, p. 137) Pentru copii, separarea părinților este mai rea decât moartea și le produce adesea stări de furie amestecată cu îndoială și teamă. Grav este că, la facultate, "nu sunt la fel de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
reciprocă a animalelor și impulsul social generează efectele de grup și relațiile dintre membri. Realizarea lor este stadială, iar unul din stadii îl constituie parazitismul social, temporar sau permanent. Durata grupării animalelor variază și ea. Grupurile animalelor conțin așa-numiții solitari sau animalele care schimbă grupul (de obicei, animalele tinere). S-a stabilit că femelele asigură permanența grupurilor, pentru că ele sunt principalii factori ai reproducerii, prin progeniturile născute și crescute tot în grup, înfruntând pericolele cauzate de proprii masculi sau alte
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
experiențe, care sunt, în schimb, îm păr tășite. Ascultarea este un gest esențial povestirii înseși. Toc mai prin aceste două elemente se deosebește ea de formele literare ale modernității, care îi și produc declinul; prima este romanul, cu autorul său solitar: „Die Geburtskammer des Ro mans ist das Individuum in seiner Einsamkeit, das sich über seine wichtigsten Anliegen nicht mehr exemplarisch auszus pre chen ver mag, selbst unberaten ist und keinen Rat geben kann“; a doua este informația jurnalistică, lipsită de
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
de dragoste înflorită și parfumată într-un cadru bucolic. Instinctul îi dirijează mutual către o unire paradisiacă sub semnul purității sufletești și a anotimpului alegorizat, Flora, Primăvara. Dragostea împărtășită nu face loc spasmului dionisiac al instinctelor dezlănțuite, iar prezența lor solitară în mijlocul câmpului cu flori sugerează beatitudinea inocentă a cuplului adamic de dinainte de păcat. Nu există aici loc pentru ispită, pentru brutalitatea instinctelor. În Idilă, izolarea deplină a celor prinși în magia erotică este esențială. Idila se destramă cu repeziciune atunci când
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ieșită în singurătatea deplină a unui loc pustiu, desfășurându-și grația departe de ochiul profan. Simbolist în această pânză este un anumit aer melancolic, o deschidere spre visare pe care-l degajă peisajul natural. Frumusețea sa se răsfrânge în apariția solitară a sirenei și a momentului magic, privilegiat, la cumpăna dintre zi și noapte. Petrașcu urmărește acest efect contemplativ, și mai puțin detaliul "naturalist", trama mitologică cum e cazul unui Arnold Böcklin -, sau o sugestie alegorizantă. Mitologicul sau folcloricul constituie doar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1,510 cm, semnat jos cu negru Theo Sion, nedatat, 1923-1924) și prezentat la Salonul Oficial din 1924. O lectură din perspectivă simbolică a titlului actualizează o semnificație ce se armonizează cu impresia de stranietate pe care o degajă personajul solitar din tablou, de o sobrietate apostolică, meditativă. Cine este cel care se află la răspântie? Iisus? Unul dintre apostoli? Avem prin acest personaj insolitat cu aspect de călugăr simbolul unei umanități aflată permanent în cercul îndoielii, la răspântia unei decizii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află un veșmânt alb. Are capul acoperit cu o rasă, iar chipul pare adâncit într-o intensă meditație cu ochii închiși. Figura sa apare supradimensionată, ea centrează întregul tablou. Se pot vedea undeva în depărtare un oraș și trei plopi solitari. Reprezintă ei o aluzie la Sfânta Treime? Avem, de asemenea, câteva motive vegetale aproape stilizate în prim plan, și în fundal, un relief eteric. Umanitatea se află ontologic sub semnul indeciziei, al balansului între o opțiune și alta, sub semnul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este îmbrăcată într-o rochie roșie, așa cum bărbatul poartă un costum negru. Cuplul se află în tensiunea pe care o crează cei doi poli, condiția beatificată a maternității lângă femeia îmbrăcată în rochie albă se află o floare -, și cea solitară, resemnată a sterilității și a morții. Dansul vieții (și al morții) va înclina balanța către unul din poli, pictorul surprinde doar acel moment suspendat al condiției feminității și a tensiunilor care o presupun. În opinia lui Elisabeth Ingles, un tablou
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poetului latin Ovidius, exilat la Tomis, într-un tablou cu titlul Ovidiu în exil (1915). Pictorul subliniază atitudinea melancolic-reflexivă a poetului aflat pe țărm, în timp ce nu departe de el, bărbați și femei participă la rutina cotidiană. Adâncit în propriile gânduri, solitar, poetul se profilează statuar pe un fundal deopotrivă marin și stâncos, un fundal care exclude deopotrivă detaliul sau ornamentul, dar și efectele de lumină și culoare ale impresioniștilor. De altfel, pictorul nici nu finisează trăsăturile personajului, focalizând dimensiunea meditativă pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de concerte, al muzicii de cameră, cadru pentru care muzica, precum în romanul Concert din muzică de Bach al Hortensiei Papadat-Bengescu, joacă rolul de liant social și ceremonial de revendicare simbolică a unui statut aristocratic. Într-o atmosferă crepusculară, muzica solitarului violonist transpune o état d'âme a cărei cameră de rezonanță devine întinderea de ape. Remarcabil mi se pare însă un tablou puțin cunoscut al lui Ipolit Strâmbu, datat 1899, un studiu de nud (vezi planșa 2), tablou care face
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sub semnul artei, ci al științelor umane, în schimb, Arta se dovedește acum a fi singurul spațiu care se sustrage exacțiunilor lumii reale, erodate de un permanent declin. Spre deosebire de Schubertul lui Klimt, Beethovenul lui Klinger pare sustras oricărei determinări mondene. Solitar, așezat pe tronul său, cu corpul aproape gol, se abandonează unei contemplări armonioase, sustrase oricărei contingențe. Arhitectul Josef Hoffmann transformase spațiul Casei Secesiunii într-un templu al artei, "un altar labirintic" (Carl Schorske), consacrat temporar divinității muzicii, la care s-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
află în fața unei oglinzi lângă care arde o lumânare și ține în poală un craniu, ultimul element fiind singurul păstrat de Kimon Loghi. Așa cum remarcă Victor Ieronim Stoichiță, "Georges de La Tour reușește să surprindă, în seria Magdalenelor, atmosfera unei meditații solitare, concentrate și esențiale [...]"560. În opinia istoricului de artă, Magdalena ar ilustra reflecția melancolică transpusă în ecuație pascaliană, pe care elementele din jur, reduse ca număr, o conotează simbolic. Pictura lui Kimon Loghi, circumscrisă contextului ideatic și de sensibilitate al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a relației cu referentul, fapt care conduce la un efect de autoreferențialitate. Modelul nu mai trebuie căutat în natură, cameristica decadentă corespunde ficțiunii, este livrescă și contrafăcută, desfășoară un spectacol al cărui unic personaj este decorul și unic regizor, estetul solitar. "La maison théâtrale" decadentă poate oferi și piese diferite, ea beneficiază de mobilitatea scenei, în ea poate fi instalată și jucată o altă piesă, așa cum o subliniază și Séverine Jouve: Această locuință se prezintă ca un teatru, un spațiu unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al spectacolului al cărui decor, făcând să dispară viața sub aparență, este scrupulos pus în scenă. Casa fin de siècle este o scenă, o piesă imposibilă compusă din trei pereți și deschisă asupra unui spațiu vid cel al spectatorului. Estetul solitar, personaj al artei, se bucură spiritual de materialitatea decorului inutil și luxos care maschează un fundal plan al neantului: cel al vieții contemporane. El organizează spectacolul interior pentru el însuși. Cucerind teritoriul aparențelor, sufletul decadent contemplă propriile sale emoții în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
întregul sens al noțiunilor de "cunoaștere" și "adevăr", și cultura de masă, aflată la extrema inferioară a unei ierarhii valorice, înțeleasă de majoritate. Dacă lipsa unei culturi naționale duce la anarhie, conform teoriei arnoldiene, tot la anarhie duce și prezența solitară a culturii de masă, aceasta fiind pseudocultura unei clase sociale inculte, neevoluate și necivilizate. Este evident vorba de clasa muncitoare, care apare pe harta socială odată cu revoluția industrială. Interesant, Arnold nu susține cultura elitistă a aristocraților, pentru care folosește termenul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
destinate consumului imediat nu a schimbat obiceiurile noastre culinare numai "prin di-zolvarea unei mese într-o serie de gustări neregulate", dar și prin transformarea mesei într-o formă asocială 167. Dimensiunea socială a mesei în famile a devenit un moment solitar: membrii familiei mănâncă separat pentru că au programe diferite, iar prânzul sau gustările se desfășoară în intimitatea biroului fiecăruia. Hrana reprezintă mai mult decât simpla supraviețuire. Ea este parte integrantă a vieții noastre economice, sociale și nu în ultimul rând culturale
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
datorat și cunoștințelor dobândite În urma inițierii. În domeniul astronomiei, templele de la Sarmizegetusa și Costești au un simbolism urano solar evident cu o funcție calendaristică și cunoștințe magico-mantice, citire a semnelor cerești. Un alt ordin ascetic Îl constituie cel al „ktiștilor”, solitari pioși care se consacrau zeilor, trăind departe de femei, În peșteri, erau vegetarieni și „trăiau liberi de orice teamă”. După Flavius Josef, acești asceți și contemplativi se numeau „pleistoi” sau „polistai”. Se observă existența mai multor clase de „specialiști ai
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
ales acest subiect. Tehnic a fost bine făcut, pentru că l-am turnat pe peliculă de super 16mm. Am avut și echipamentul de sunet necesar, pentru că ceremoniile acelea sunt polifonice: pupitru de mixaj cu 16 canale etc. Era opusul aventurii mele solitare de la Kabul. Iată cum am construit filmul, adaptându-mă la o situație neașteptată, care putea fi catastrofală pentru proiectul meu. În tot acest parcurs ați făcut vreun sinopsis, vreun scenariu, ați pus ceva pe hârtie? Care este diferența dintre forma
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
dezvoltării capitaliste care transformă în marfă tot ce atinge, cel al dezvoltării industriale care standardizează tot ce integrează, cel al dezvoltării tehnico-birocratice care anoni-mizează tot ce acaparează, cel al urbanizării excesive care dezintegrează vechile comunități și atomizează existențele în "mulțimea solitară". Acest proces care a corupt și distrus atîtea culturi ale lumii le atacă acum pe ale noastre... Și totuși, în urma marelui val al dezvoltării econo-mice / tehnice / urbanizatoare care începe după 1950 a început și o rezistență existențială spontană, semi-inconștientă. Pentru
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Lilar, Cuplul Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ • Nichita Danilov, Apocalipsa de carton • Ovidiu Aniculăese, Cartea pentru cei mulți. Studiu cultural asupra romanului popular în America postmodernă • Andrei-Iustin Hossu, Cele trei trepte ale singurătății • Emil Stan, Cioran. Vitalitatea renunțării • Dan Stanca, Contemplatorul solitar • Valeriu Stanca, Trei Rîuri și un ocean de poezie LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Eseuri de ieri și de azi ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cărui viziune comprehensiva nu este niciodată complet separabila de expresia grijii sau chiar a crizei personale" (1991, p. 63). Chris Baldick notează, de asemenea, ca mitologia romantică are tendința "de a-i imagina pe barzi că pe vizionari și profeți solitari" (1990, p. 22). Cand Blake vorbește despre Bard în termeni precum: "Hear the voice of the Bard! / Who Present, Past, & Future sees / Whose ears have heard, / The Holy Word, / That walk'd among the ancient trees" (E 18), cititorul trebuie
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
se bucură supușii politici ia forma violenței legalizate și controlate de către stat, care scutește indivizii și grupurile de indivizi de realitatea infernală (acestea sînt faimoasele cuvinte ale lui Hobbes), de "frică și pericolul permanent al morții violente; și de viața solitară, sărmană, murdară, brutală și scurtă a omului". Exercitarea violenței devine, în consecință, cel puțin în principiu, previzibilă și controlabilă. Și totuși, pe de altă parte, procesul modern de pacificare asigurată de stat nu este extins și asupra relațiilor dintre state
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ale singurătății Katherine Mansfield, Moartea care mă apasă. Adrian Marino, Evadare în lumea liberă Virgil Nemoianu, Simptome Luca Pițu, Fragmente dintr-un discurs (in?)comod Luca Pițu, Însem(i)nările Magistrului din Cajvana Dorin Popa, Convorbiri euharistice Dan Stanca, Contemplatorul solitar. Introducere în opera lui Vasile Lovinescu William Thackeray, Rebecca și Rowena Tzvetan Todorov, Cucerirea Americii Dumitru Țepeneag, Întoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite Format 1/16 (61x86) Tiparul executat la Imprimeria Institutului European pentru Cooperare Cultural-Științifică Iași • Str. Cronicar Mustea
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]