32,236 matches
-
Rossi altfel decât îl știa din pozele oficiale. Era însă prima dată când îl vedea în carne și oase. Fostul electrician, fostul lider de sindicat, fostul agitator comunist interbelic trecut prin lagăre și închisori, ajuns la cârma țării în urma tancurilor sovietice arăta exact așa cum trebuie să arate un lider proletar din România: vânjos, bine legat, nu prea chipeș, dar totuși înzestrat cu o anumită carismă pentru ochii și inimile mulțimii. În locul salopetei de electrician, pe care o agățase de mult în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai înrăiți din țară și din afară... S-a vândut capitaliștilor români și imperialiștilor anglo-americani pentru un blid de linte!... El și cu social-democrații lui au fost menșevicii noștri!... Ne-a sabotat, a uneltit contra noastră și contra maaarii Uniuni Sovietice, s-a pus de-a curmezișul regimului de democrație populară, a făcut zid în jurul monarhiei, împreună cu liberalii brătieniști și cu maniștii, cu toate elementele reacționare, retrograde și fasciste din România!... Asta a făcut domnul Titel Petrescu!... Deci, tovarăși, noi am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
înțeleapta hotărâre de a ni te alătura în greaua și înălțătoarea muncă de edificare a celei mai bune, mai drepte și mai umane orânduiri din lume, pe pământul scump și drag al patriei noastre, Republica Populară Română, alături de maaarea Uniune Sovietică, patria socialismului biruitor!... trâmbiță vioi activistul Ilici Vasile și, săltând de pe scaun, îi apucă lui Stelian mâna și i-o scutură îndelung, ca într-o adunare festivă cu activul de partid. Ceva mai târziu, după plecarea celor doi politruci de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
chiar aievea: o haită de lupi pe care foamea îi scosese din bârlogurile lor ascunse în afundul pădurii tăbărâse fără teamă asupra militarilor celei mai grozave armate din lume și îi înghițise!... Pentru niște lupi flămânzi și îndrăzneți, forța militară sovietică nu însemnase cine știe ce. Această nemaipomenită întâmplare făcu senzație prin părțile locului și dădu naștere la interpretări mai mult sau mai puțin subversive. Dacă toți lupii din pădurile României ar fi ieșit la drumul mare și s-ar fi aruncat asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe steag decât secera și ciocanul. De la cumnatul și amicul Lazăr Popescu, care fusese și el la fața locului, Virgil află în zilele următoare tot ce se mai putea afla. Soldații aceia făceau, pare-se, parte din mica unitate militară sovietică instalată în pădurea Pusnicu, pe malul lacului, într-un cantonament unde, pe timpul războiului, se aflase o baterie antiaeriană germană, care încercase, fără prea mult succes, să țină piept nesfârșitelor valuri de avioane anglo-americane de bombardament, în primăvara și în vara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
stăpâni. Curios din fire cum era, Lazăr Popescu se luase după niște urme prin zăpadă și descoperise undeva, mai departe, într-un hățiș de crengi uscate, o cataramă de centură soldățească și niște nasturi metalici de uniformă, cu stema țării sovietice imprimată pe ei, ceea ce risipea dubiile în privința identității celor ce-și aflaseră sfârșitul acolo. Dar altceva, în afară de aceste mărunțișuri, nu se mai găsise. Nici măcar niște smocuri de păr, niște ciolane roase de fiare sau ceva asemănător. Lipseau, de asemenea, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fără răspuns și mister opac, deplin. După ce se învârtiseră de colo până colo, căutând zadarnic noi indicii, cei trei milițieni se adunaseră și se sfătuiseră împreună cu pădurarii. Tovilor, ascultați la mine, aici nu e lucru curat, e crimă contra patriei sovietice!! glăsuise plutonierul major, cu fața roșie ca sfecla din pricina gerului și a strădaniilor detectivistice rămase fără rezultat. Dar vorba e: cine răspunde?... Ei??... Noi pe cine arestăm?... Pădurarii tăcuseră cu bărbiile în piept, de parcă ar fi fost cu ceva vinovați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de faptul că avea un socru fost moșier ("De unde fost moșier?!" sărise el indignat. "Tata socrul n-a avut decât zece hectare de pământ, pe care le-a donat statului!"), că în timpul războiului luptase "cu arma-n mână" contra Uniunii Sovietice (aici Sever îi atrăsese atenția politrucului din sindicat că nu el decisese intrarea României în acel război). Până la urmă, se lămurise că, de fapt, toată istoria cu așa-zisa restructurare nu fusese decât o manevră pentru ca pe postul lui, reînființat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și el chemat la sfat. Spre surpriza sa, în biroul lui Girolteanu mai erau adunați Tarbacea, Casapu și Ilici Vasile, care tocmai evoca foarte elocvent cele mai noi și mai avansate metode de creștere a taurinelor și porcinelor în patria sovietică, unde-l trimisese nu de mult partidul, într-un schimb de experiență. Văzându-l intrând pe ușă, zelosul activist raional îi întinse mâna peste tăblia biroului, ca unui vechi tovarăș de muncă și de luptă: A, salutare și noroc, tovarășe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
categoric acuzația): un tovarăș cu carnet de membru al partidului comunist. Și astfel, să se alăture echipelor de activiști, de birocrați și de impostori, ca să le predice oamenilor... ce? Că viitorul era al agriculturii de tip colhoznic, ca în Uniunea Sovietică, și că singurul lucru care le rămânea de făcut era să se înscrie cu toții cât mai grabnic în colectivă, unde laptele și mierea avea să le curgă direct în bască... Dar cum venea acest lucru? Ce fel de om era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
bai... Dă-l și tu de pomană cuiva... Pentru sufletul răposaților!... Generalul, bine operat de hernia lui, îl ținuse vreo șapte ceasuri, pentru a-l lămuri cum se cuvine în legătură cu proiectele sale politice vizionare, despre imperativul eliberării țării de ocupația sovietică, precum și despre regenerarea morală a poporului român și despre progresele organizatorice ale Ligii sale, punându-i solemn în vedere să rămână devotat până la moarte cauzei național-creștine, oriunde s-ar fi aflat. Numai de la maica Agripina nu avuseseră cum să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
atunci alegeri trucate, naționalizare, stabilizări și câte și mai câte comuniștii dădeau vag unele semne de schimbare la față și de umanizare, nu mai arătau atât de dornici să copieze până în pânzele albe proiectul leninist-stalinist pus în operă în Uniunea Sovietică. De altminteri, dându-și pesemne seama că sărise destul peste cal și că dispariția "Genialului" de la Kremlin îl punea într-o postură nu tocmai favorabilă, Gheorghiu-Dej făcuse precaut un pas înapoi, cedând funcția supremă în partid lui Gheorghe Apostol. Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
cap de jos în sus și spunea că, din contră, nici Gheorghiu-Dej și nici regimul său politic nu aveau să se prăbușească peste noapte; aveau să moară ei, poate, și de acest regim țara tot n-avea să scape. Puterea sovietică era prea mare, pentru ca o biată țărișoară ca România să se desprindă cu ușurință din amarnica-i îmbrățișare... 4 În noul său serviciu de la Vidra, Virgil reuși să se acomodeze cu destulă ușurință. Experiența anilor petrecuți la secția financiară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
peste un grup de filologi, care tocmai comentau ultimele vești despre evenimentele din Ungaria, ca și ieșirea la rampă a lui Hrușciov, care declarase solemn în fața lumii că ce se intâmpla la Budapesta era exclusiv problema ungurilor și că armata sovietică avea să rămână cuminte, cu arma la picior, fără să intervină. Pe hol se foiau și niște inși care nu prea arătau a studenți, dar nimeni nu părea să se sinchisească de ei. În ce-i privea, intrușii se mulțumeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
speranță într-o viață după dispariția corpului material. Simbolul devine însă tristă realitate atunci când paralelele se trasează între jumătățile aceleiași Bucovine : cea de Sud, aparținând României, și cea de Nord, azi făcând parte din Ucraina, după ce a aparținut puternicului Imperiu Sovietic care și-a atribuit-o după al Doilea Război Mondial. O altă paralelă sugerată de paginile romanului, în cea de a treia parte a sa, este cea între Gulagul cu toate atrocitățile lui și lumea liberă în care trăim azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
lume, aparatul de radio cu galenă era de mult proprietatea lui Stahurschi. Gazetele care îmi ajungeau din întâmplare sub ochi erau în limba rusă. Din ele am descifrat totuși că războiul se terminase și că Oblastul Tchemivtsi aparținea marii Uniuni Sovietice victorioase. Și de la Simion nici un cuvânt, nici o veste. În toamna lui 45 s-au redeschis școlile, dar cu stupoare am aflat că tot învățământul urma să se facă în limba rusă. Minodora mea creștea văzând cu ochii ; ca tolerată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ia rămas bun a lăsat să îi scape promisiunea că o va ajuta pe Minodora să ajungă cu fetița în Germania și că ne va trimite pentru asta un om de încredere care știe exact cum trebuie făcut. Trenurile militare sovietice și-au continuat drumul și odată cu ele și Vasili. Așteptarea omului lui "de încredere" nu a fost prea lungă. De fapt nu a fost un bărbat, ci o femeie care nu mi-a plăcut de cum am văzut-o. Tânără, îndesată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ce coincidență torturantă cu împrejurările care au dus la pierderea Minodorei ! Alindora a căzut plângând în brațele mele. Cu greu am putut afla de la ea ce se întâmplase. Drumul lor spre libertate a fost scurt. Femeia de încredere" a ofițerului sovietic Vasili Vasilievici Cozmei, prietenul și logodnicul de taină al Minodorei, nu a ezitat să depună, mamă și copil, la postul de frontieră cu Cehoslovacia, spunându-le că de acolo trecerea la capitalism era simplă... Pașaportul Minodorei era fals, o făcătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
le-am recunoscut. Îmi scria că este și el dispus să facă pentru mine și pentru fetele mele de unde să știe săracul că Minodora nu mai era printre noi ceea ce făcuse fratele domnului Walter, adică să ne răscumpere de la Statul Sovietic. Mai spunea că s-a interesat la Ambasada Rusească și că șansele cele mai mari de aprobare le avea Alindora, care era adoptată oficial de el și purta numele lui. Mai spunea că este în măsură să asigure educația fetiței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
De ce a fost deportat fratele tatălui tău în Siberia?! Nu cunosc și nici nu știu dacă tata a avut un frate... deportat. Da! Îți spun eu! Unchiul tău, Ion, a îndrăznit să se echipeze în '40 în uniformă de general sovietic și să oprească cu sabia în mână înaintarea trupelor eliberatoare pe podul de peste Siret de la Storojineț, cu douăzeci de kilometri înainte de punctul stabilit prin dictat de la orașul Siret, încercând o mare fraudă teritorială în favoarea României burghezo-moșierești. Marea Uniune ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
toate grânele se transportă la arie! Cotele de lână, de carne și de lapte se predau ritmic la termenele prevăzute în somații! Că clasa muncitoare care trudește pentru voi are nevoie de hrană și obligațiile pentru despăgubiri față de Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste trebuiesc onorate, că burghejii, capitaliștii, moșierii și chiaburii români au săvârșit stricăciuni criminale pe teritoriile ocupate, iar noi tragem ponoasele... Să aveți în vedere ca toate obligațiile să fie îndeplinite fără crâcnire!.. De azi înainte nicio frunză nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Dacă, din întâmplare, s-ar fi aflat acasă, cu siguranță, s-ar fi adresat organelor raikomului sau și mai sus, la regiune ori la țenter pentru eradicarea grabnică a fenomenului rușinos al sărăciei ce mai dăinuie încă în anumite comunități sovietice. Și, dacă nu găsea înțelegerea cuvenită, era în măsură să defecteze niște circuite, bine de ea știute ca fizician, la navele cosmice garate pe astrodromul de la Baikonur, să oprească din cursă un submarin atomic la Murmansk ori să zădărnicească un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Dar noi de ce n-am auzit de această ctitorie, deși ne aflăm la doar una sută kilometri distanță de ea. În schimb, am auzit despre Ștefan cel Mare că a purtat războaie de cucerire împotriva pământurilor ce astăzi aparțin Ucrainei Sovietice, că a fost un agresor... Nicidecum, copii! Ștefan doar și-a apărat moșia străbună și neamul său de români moldoveni. Ștefan n-a atacat pe nimeni! Cine minte, Natașa Semenova? Asta dorim noi să știm! Cei care v-au spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
potrivit pe sânul ei potrivit de mare și ispititor, cu adevărat incitant... Și-n ritmul dansului, au ieșit de pe ring spre a se afunda în întuneric, în căutare de singurătate tainică încărcată de pasiune și vrajă... Cu adevărat, Natașenka, femeia sovietică este cea mai... și cea mai... va vsiom mire! Îi șoptea la ureche Emilian în timp ce tânăra comandantă i se abandonase total, într-un tangou prelungit, odată reveniți printre dansatori. Spasiba, spasiba, Omelean! Dar gândește-te că poimâine ne vom despărți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
încă mai aveau nevoie de îndrumarea lui frățească. * * * Zarvă nemaipomenită s-a iscat ca din senin la școala nr.412 din raionul Komsomolskaia al Moscovei unde învață preponderent copiii marilor nacialnici, din rândul cărora urmează să se recruteze grosul diplomației sovietice. Că, de curând, la cancelarie a sosit o adresă cum că douăzeci de pionieri echipați în uniformă de gală, în frunte cu pionier vajataia, urmează să-l întâmpine pe noul ambasador al USA când acesta va ateriza la Aeroportul Șeremetievo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]