35,079 matches
-
displacă sunt imediat pedepsiți: loviți, atîrnați de o ștangă, li se răstoarnă găleți de apă peste ei și sunt obligați apoi să curețe cît mai repede mizeria. Spectatorul vede și aude totul: hainele ude și respirația gîfîită, transpirația, frica și speranța, disperarea și credința. La o asemenea distanță e greu de mințit, dar este ușor de exagerat. Dacă acțiunile devin un simplu exercițiu de virtuozitate, de jogging scenic, mimarea suferinței se transformă în contrariul ei. Dacă suferința este percepută ca o
Fidelitate by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17094_a_18419]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Capitala României este de mai multă vreme și capitala europeană a gunoaielor. O maree de reziduuri inundă permanent străzile, parcurile și maidanele. Din loc în loc mizeria se sedimentează în tumuli de proporții impresionante, îngropând cinic și ultima speranță de revenire la normal. Cauza? La un asemenea dezechilibru fiziologic răspunsurile nu mai vin, cu siguranță, dintr-o singură direcție. Să ne interesăm deocamdată de o categorie a motivațiilor mai absconse, inconștiente, dar cu răsfrângere imediată la nivelul deciziei personale
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
o tendință de ideologizare a scrisului său. 2. Refuză "tentația mizantropiei". Nu pretinde nimeni, în mod naiv, că marii scriitori îi iubesc pe oameni (deși unii chiar îi iubesc). însă este sigur că ei își privesc semenii cu respect și speranță, fie și numai pentru că în mințile lor și ale urmașilor lor și ale urmașilor urmașilor lor își pun la păstrare opera. Cristian Bădiliță, Tentația mizantropiei (Stromate), jurnal, Iași, Ed. Polirom, col. "Ego", 2000. 198 pag.
România, mon amour by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17086_a_18411]
-
de viață. Nu este vorba de ipocrizie, nu este vorba nici de acel O.K. pe care americanii îl spun mecanic, pentru a nu-i plictisi pe cei din jur cu necazurile lor. N. Steinhardt afirmă că este fericit cu speranța că va deveni fericit. El anunță anticipat realizarea unei dorințe arzătoare, pentru a forța realitatea să i-o îndeplinească. Schiță de autoportret Semnatarul scrisorilor nu numai că avansează versiunea fericirii sale, dar mai și mulțumește cerului (după ce a făcut ani
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
60 de ani. Ne-a spus, lui Vlad și mie, că, departe de a se simți apăsat, întristat, copleșit de această vârstă, se simte mai liber și mai fericit ca oricând. Abia acum a scăpat de toate neesențele: ambiția, erosul, speranța, îngrijorarea de a ști ce vei face din viața ta, răspunderea față de colectivitățile de care ții. Abia acum, așadar, se simte cu adevărat liberat și liniștit, abia acum a trecut de la "a face" la "a fi", de la agitație la liniștea
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
deloc ușor) și nici nu beneficiază exclusiv ( NUMAI) de naționalitatea română: ei nu-s "dintre noi"! Rezultatul: rămînem tot mai singuri, în țară, în lume, înaintăm spre Europa tot mai greu, iar vorbele, îndemnurile - chiar ale Anei Blandiana - rostite, cu speranță, din credința sinceră în adevăr - nici acestea nu pot modifica sistemul nostru de gîndire. Elitele - cît sînt active și utile - par a nu avea ce căuta printre noi. Le vom recunoaște și recupera post-mortem! Pînă atunci, rămînă acolo unde sînt
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
ce o populează asistăm la nesfârșitul cortegiu de umiliri devenit, cu trecerea timpului, mitologie a căderii în abjecție, abuz sistematic, dublat de efemer putrescent. Astfel percepută, așezarea denumită "Stațiunea" trădează o formă de gulaș, în coaja căruia colcăie ură și speranță, deducții și acrobații dubioase, agresiuni, nenorociri, ipocrizii, contraziceri. Deși modelată în circuit închis, Stațiunea permite reconstituirea la scară mai largă a campaniei pentru civism responsabil avută în vedere de prozator. Ecovoiu, deloc întâmplător, denunță fața demonică a Magistratului, un tiran
Un roman despre suicid by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/17145_a_18470]
-
1990. Nu suntem departe, din acest punct de vedere, de performanțele paranoice ale lui Ceaușescu, care înfrunta eroic căldurile africane numai să se vorbească, de pe diverse crăci guvernamentale, despre el. Țările mici sunt și ele foarte atente la imagine, în speranța - adeseori răsplătită - că pot compensa printr-un comportament remarcabil ceea ce nu pot realiza în termenii concurenței reale, la nivelul pieții. Cultura joacă, în această ecuație, un rol important, chiar în vremurile noastre când disprețul față de spirit a atins cote apocaliptice
Chibiț în Dupont Circle by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17136_a_18461]
-
prilejul să constate. Vom adăuga doar că erudiția într-un asemenea domeniu capată o aură halucinatorie, de scriere borgesiană, iar elogiul nisiparniței (ca semn iconic nu doar al curgerii, ci al dualității temporale timp liniar/timp ciclic, și psihologice, amintire/ speranță) devine o pledoarie indirectă pentru revrăjirea lumii. Acestea sunt doar cîteva aspecte ale strălucitului eseu al lui Ernst Jünger; de fapt, ar mai trebui scanate ilustrațiile (gravuri de Dürer, imagini ale unor nisiparnițe celebre printre care aceea a lui Erasmus
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
că nu pricepe nimic, dar efectul imediat ar putea fi acela că, discutînd demagogic despre problemele acute de azi ale oamenilor obișnuiți, Adrian Păunescu se străduiește fără să știe (?) pentru sporirea voturilor PRM, partidul care își bate joc demagogic de speranțele alegătorilor, pendulînd între nostalgiile după ceușism și promisiuni justițiare de factură fascistă. ProTV-ul, care a pariat, pînă la un moment al existenței sale, pe ideea de occidentalizare și democratizare a României, își dă singur în cap, ca și cum tot acest
Credibilitatea Puterii și presa by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15835_a_17160]
-
disperării, acastă stare minunată, zic, nu are simptome prevestitoare. Este tot atît de imprevizibilă ca o fantomă. Este un fel de bîntuire, dar o bîntuire intermitentă, din care trbuie să deducem, dacă avem curajul, certitudinea unei existențe mai bune și speranța de a o atinge prin exercițiul zilnic al voinței. Această acuitate a gîndului, acest entuziasm al simțurilor și al spiritului probabil că i s-a părut omului a fi, în orice timpuri, lucrul cel mai bun dintre toate; iată de ce
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]
-
New York, 2001, 128 p., $8.00 U.S., $11.50 Canada Numărul din vara aceasta al revistei Lettre Intérnationale este consacrat Americii, contradicțiilor și atracțiilor ei, "în SUA găsești totul, și contrariul lui. De aici, probabil, fascinația și teama, mirarea, dezamăgirea, speranța" (B. Elvin). Modernitatea (și America în postura de tărîm al unei anumite modernități) a schimbat raportul eului cu lumea. S-a zis că ne-a izolat, ne-a făcut manipulabili, ne-a înstrăinat de tradiții și de natură, a înlocuit
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
a fost înființat aici de Nicolae Filipescu tocmai cu scopul de a le insufla elevilor exemplul lui Mihai Viteazul. Pentru Cronicar faptul că tatăl premierului a absolvit acest liceu e nu numai o surpriză plăcută, ci și un prilej de speranță că patriotismul superior insuflat elevilor acestui liceu s-a transmis și descendenților acestora. Ciudat e însă faptul că premierul Năstase n-a precizat și că printre colegii pe care i-a avut tatăl său la "Mânăstirea Dealu" s-a numărat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
îmi găsesc singurul rost concret. Numai astfel am senzația de a face să rămână din mine ceva." (p. 629). Jurnalul constituie - alături de poezia și critica sa - un ansamblu considerabil de cuvinte scrise în care el se va fi transformat, cu speranța de a-și pereniza identitatea. Pe 27 martie 1984, la pagina 608, câteva rânduri rezumă cu pregnanță justificarea obsedantului demers scriptural: " Notele de jurnal sunt marginalii, ferestre, defulări, intuiții - o mărturie mai mult sau mai puțin acută despre incidentele persoanei
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
ucide lent" constituie o mărturie extraordinară asupra epocii. Ea a început mai de timpuriu, dar pe mine - fugit din țară în ianuarie 1974 - mă zguduie mai ales (ca și în Zidul martor al Florenței Albu) acumularea ce a urmat de speranțe necontenit înșelate, de indignări, dezgust și exasperare, pe un fond de teamă justificată. Le retrăiesc cu închipuirea, într-un florilegiu de extrase din jurnalul lui Victor Felea: " Destinul nostru e o jalnică mascaradă; e scuipatul dezgustat al lui Dumnezeu la
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
care au suferit, presupun, de această orientare luminată, inteligentă, plină de substanță a Canalului 1 al Televiziunii publice au fost slujbașii Departamentului Teatru al aceleiași instituții. Se pare însă, că în ultima vreme adie o boare care să întrețină flacăra speranței iubitorilor de teatru, pe micul ecran, deopotrivă producători și telespectatori. Deși eroarea din stagiunea trecută este impardonabilă, să nu uităm totuși că directorul televiziunii este regizor de teatru, iar timpul pierdut este greu recuperabil, cred cu încăpățînare că mai există
Spre Europa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15910_a_17235]
-
trei (probabil de aceeași vârstă). În rest, juriului i-a revenit misiunea dificilă de a judeca nu numai performanța, ci și perspectiva unor tineri a căror viață poate fi propulsată înspre un viitor profesional valabil, sau care își pot vedea speranțele sfărâmate. Este riscul oricui concurs, dar pentru cei chemați să dea verdicte este o răspundere apăsătoare. Poate de aceea la concursul "Darclée" prin tradiția instituită și prin dorința fondatoarei, Mariana Nicolesco, de a încuraja valoarea chiar dacă este abia întrezărită sau
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
PRM-ului. La rîndul lor, parlamentarii peremiști votează periodic alături de cei ai partidului de guvernămînt, într-un joc menit să-i convingă pe alegătorii care au mers pe mîna PDSR-ului că PRM-ul le poate prelua, la o adică, speranțele care i-au făcut să aleagă actualul partid de guvernămînt, oferindu-le soluții radicale, chiar dacă acestea sînt inaplicabile într-un stat de drept. * Presa cotidiană, care alocă spații ample prezentării conflictelor dintre opoziția democratică și partidul de guvernămînt, nu e
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
Ministerului Justiției. Faptul că acest refuz a fost urmat de sugestia adresată lui Cozma, de a solicita un recurs în anulare, dacă vrea să scape, nu e mai mult decît un politicos sfat tehnic dat cuiva care și-a pus speranțele în această grațiere. Ion Iliescu e o persoană repezită în reacții, de foarte multe ori, dar nu e un om prost și nici unul care se joacă de-a uite popa, nu e popa. Chiar dacă de pildă ziarul CURENTUL crede că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
învia dacă i s-ar oferi această posibilitate, Maria Leonidovna se gîndește în tăcere la Mozart. Nu spune nimic nimănui, dar se gîndește cu intensitate; pentru ea Mozart e o dorință, una frumoasă care ține loc de ideal și de speranță. "Mozart, firește, cine altul decît Mozart", își repetă în gînd eroina. "Din fericire nu mai sînt așa de tînără, iar dorința mea nu mai are nimic rușinos. Ar rămîne cu noi pînă spre dimineață, ar cînta la pian, am sta
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
lover, s-au reunit doar pentru ultima scenă, cea a unui coup de foudre în metro, beneficiind de atmosfera de mister existențial, discret persiflată prin inserarea unui joc: alegerea cuvîntului premonitoriu prin deschiderea unei cărți la întîmplare! O pledoarie pentru speranță și încredere în viața care-ți poate rezerva și surprize fericite. La fel de bine însă O noapte la Mc Cool's (2000, distribuit de GlobComMedia) poate nenoroci dintr-odată trei bărbați, seduși de un înger-demon de mileniul III, zdrobitoarea Liv Tyler
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
Există chiar o tipologie. Drept paradigme vii și apostoli ai noii concepții (se va vedea la bibliografie în ce măsură e ea și originală), autorul îi investește pe carnivorul și totodată voluntarul antropofag Diogene, pe asceticul, "paranoicul erbivor" Jean-Jacques Rousseau (cel fără speranță "lipsit de simțuri și de senzații"), pe faimosul fruntaș al "etilismului etic" Immanuel Kant, pe nu prea subtitlul (doar în aparență) teoretician al "pateului pivotal", utopistul și "gastrozoful" Charles Fouier, pe dieteticianul dansator, nu mai puțin gastrozoful Friedrich Nietzsche (care
Ecografii pentru sănătatea zilnică by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15918_a_17243]
-
Conjuncția de "revoluție" și "merde", la care m-a dus fluxul epic sugerat de grețoasele grațieri ale ultimei perioade, constituie însăși definiția vieții pe care-o trăim. Ce-a rămas din idealurile lui decembrie 1989? Ce s-a ales de speranțele miilor de români ieșiți în stradă pentru a scăpa de balaurul comunist? Dacă mă uit la componența parlamentului, dacă privesc fețele majorității miniștrilor, dacă fac o repede-ochire pentru a vedea cine sunt oamenii bogați de astăzi, evident că răspunsul deprimă
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
comunist? Dacă mă uit la componența parlamentului, dacă privesc fețele majorității miniștrilor, dacă fac o repede-ochire pentru a vedea cine sunt oamenii bogați de astăzi, evident că răspunsul deprimă. Și totuși, ceva a rămas din acea zbatere și din acea speranță: au rămas penibilele inscripții de la intrarea în unele orașe. Cunosc cel mai bine exemplul Aradului, unde ajung destul de des, chemat de interese, familie sau prieteni. Pe-un panou uriaș, vertical, solid ancorat într-un postament construit în piatră, te întâmpină
Grațiere și greață by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15930_a_17255]
-
la conducerea Teatrului Nottara, un actor remarcabil, un gospodar ireproșabil, ambițios și tenace, legat de acest spațiu prin rolurile făcute înainte de '89. Un vînt secetos a bătut în 2000-2001 iar recolta este săracă și mediocră calitativ. Să nu ne pierdem speranța, stimați iubitori ai teatrului, pentru că întîlnirea cu un spectacol bun îți creează un sentiment special și inegalabil.
Un interval și mediocritatea lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15924_a_17249]