2,733 matches
-
și umane. Logic ar fi fost să folosești la maxim ceea ce ai, prin forțe proprii sau cu ajutorul altora. Iar în cazul din urmă, nu oricum! Privind spre ce se întâmplă acum în țară, autorul articolului are dreptate: mai periculos decât spionajul străin este ministrul dedulcit la comisioane grase și la cheltuieli exorbitante (făcute neapărat în Monaco!). Dar pe demnitarii de acest soi nu ni-i impun străinii ci, culmea! îi alegem noi! Până la urmă, conform panseului bimilenar, fiecare popor are conducătorii
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
denumite, întreprinse împotriva regimului Ceaușescu, nu doar pentru o corectă și cât mai cuprinzătoare informare a cititorilor, ci și pentru a nu se crea impresia că le evit, prezentând doar dosare neutre politic, dacă pot fi numite așa - de trădare, spionaj, divulgări de secrete, subminare sau diversiune în domeniul economic -, ce erau pe profilul compartimentului în care am lucrat. Un capitol important al cărții se referă la cazul Mircea Răceanu. În 1999, când am publicat prima ediție, acesta era considerat trădător
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
mai vorbim de unitățile de informații externe, existente în toate statele - mai mult sau mai puțin democrate, mai mult sau mai puțin totalitare -, direcții sau unități care se ocupau exclusiv de cunoașterea, prevenirea, descoperirea, contracararea și neutralizarea acțiunilor de trădare, spionaj, divulgare a secretelor de stat, a actelor teroriste, de atentat, diversiune, sabotaj și subminare a economiei naționale. Acțiuni care, de altfel, s-au aflat și în sfera de preocupări a fostei Siguranțe a Statului, ba, mai mult, sunt date în
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
decembrie 1989, anumite forțe - din interior, dar mai cu seamă din afară - au urmărit cu tenacitate distrugerea acestei deosebit de performante instituții a statului român - Securitatea. Instituție care, de pildă, a reușit să ridiculizeze unele dintre cele mai puternice servicii de spionaj din lume, depistându-le și anihilândule agenți de primă clasă! AUTORUL București, martie 1999 Capitolul I DIRECȚIA A VI-A A SECURITĂȚII (Câteva date preliminare necesare) În septembrie 1970, când am intrat pentru prima dată în imobilul din Calea Rahovei nr.
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
ale securității. Prin urmare, principala atribuție a fostei Direcții a VI-a consta în instrumentarea cauzelor penale având ca obiect săvârșirea oricăror infracțiuni din cele prevăzute de Codul penal în Titlul „Infracțiuni contra securității statului” (trădarea, acțiunile dușmănoase contra statului, spionajul, atentatul, subminarea puterii de stat, actele de diversiune, sabotajul, subminarea economiei naționale, propaganda împotriva orânduirii socialiste, complotul, compromiterea unor interese de stat, divulgarea secretului care periclitează securitatea statului, nedenunțarea și anumite infracțiuni contra reprezentantului unui stat străin), precum și a altor
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
acțiuni împotriva puterii statale, ci o activitate de inițiere sau constituire a unei asociații ori grupări, în scopul săvârșirii uneia sau unora dintre infracțiunile contra siguranței statului. Deci, nu doar de subminare a puterii de stat, ci și de trădare, spionaj, atentat, acte de diversiune, subminare a economiei naționale etc. Iar gruparea la care mă refer, relativ bine organizată - cu denumire, conducere, carnete de membru, nume conspirative, zvastica drept stemă etc. - își fixase deja ca obiective întreprinderea de acțiuni cu caracter
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
cel mai înalt nivel”, astfel încât Direcția Procuraturilor Militare a fost obligată să schimbe încadrarea juridică în - atenție! - trădare prin transmitere de secrete. Infracțiune care presupune, însă, ca destinatarul informațiilor să fie o putere sau organizație străină (adică, un serviciu de spionaj) și nu doar o firmă comercială. De data aceasta, însă, deși inițial cei doi au fost condamnați tot la pedeapsa capitală, s-a reușit schimbarea pedepsei și evitarea, astfel, a unei ireparabile erori judiciare. După cum se va vedea din cuprinsul
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
întâmplat să se afle în fața respectivului general-maior. Nici atunci, ministrul adjunct nu s-a dezmințit, fiindcă, privindu-mă de parcă eu aș fi fost cel anchetat, m-a întrebat amenințător cam așa: „A recunoscut acest trădător în slujba cărui serviciu de spionaj s-a pus?! Și i-ai spus că îl așteaptă glonțul?!”. Era greu de presupus dacă această ieșire era cauzată de muștruluiala pe care, fără îndoială, o primise ca urmare a comiterii recentului „atentat” sau de convingerea adjunctului ministrului - comună
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
Ca o paranteză, subliniez că, în toată perioada cât am activat în fostul D.S.S., a existat această obsesie, venită „de la cel mai înalt nivel”, că mai toate acțiunile considerate ca fiind îndreptate împotriva securității statului erau determinate de către serviciile de spionaj sau alte organizații din exterior ori se comiteau sub influența posturilor de radio străine „reacționare” „Europa Liberă” și „Vocea Americii”! În drum spre Petroșani, am încercat să-mi răspund la o întrebare care nu-mi dădea pace: cum se explica
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
continuarea urmăririi penale sub aspectul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor obștești. Nu știu cum s-ar fi procedat dacă, în acele momente, Direcția a VI-a ar fi avut în curs de cercetare cauze cu infracțiuni de trădare sau de spionaj, acestea neavând corespondent în fapte infracționale de drept comun. Firește, au avut partea lor de fericire și procuraturile și instanțele militare, care, la rândul lor, au procedat identic cu toate cauzele penale cu care le sesizasem deja - declinare sau scoatere
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
se explică prin aceea că, deși am fost angrenat la cercetările din ambele cazuri, eram, la vremea respectivă, ca și mai târziu de altfel, un simplu ofițer de execuție, fără o viziune de ansamblu asupra acestora. Mantra - o parolă de spionaj? Soții S., cetățeni străini de origine română stabiliți într-un stat occidental, au venit în țara noastră ca turiști și, din anumite motive, se aflau în atenția Direcției a III-a, de contraspionaj, a fostei Securități. În România, cei doi
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
arăturile!! De altfel, Nicolae Ceaușescu ajunsese aproape obsedat de ideea că, în spatele unor asemenea evenimente deosebite produse în importante sectoare ale economiei naționale, se ascund acțiuni intenționate urmărind subminarea orânduirii socialiste, toate comise la instigarea și sub coordonarea serviciilor de spionaj străine sau a celorlalte „cercuri reacționare din exterior”. Se considera că, în România, dispăruse baza social-economică care să determine săvârșirea de infracțiuni contra securității statului de către cetățenii autohtoni, astfel încât, toate elemente cauzale acceptate pentru asemenea fapte deosebit de grave trebuiau
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
LA...PRIMA DOAMNĂ Niciodată nu am nutrit vreun sentiment de bucurie sau măcar de satisfacție, atunci când cineva pe care îl anchetasem ajungea la pușcărie. Mai ales - sau cu atât mai puțin -, în cazurile având ca obiect nu infracțiuni de trădare, spionaj, subminare a economiei naționale sau divulgări de secrete, pedepsite oriunde în lume, ci acțiuni ori manifestări cu caracter propagandistic, îndreptate „împotriva orânduirii socialiste”, de fapt, a regimului Ceaușescu. Din acest punct de vedere, cred că destinul mi-a fost, dacă
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
și prevenirea din timp a respectivelor cazuri. Oprindu-mă la considerentul legat de probațiune, menționez că, între verbul „a descoperi” și acela „a proba”, în materia infracțiunii de trădare prin transmitere de secrete, ca și a celei corespondente pentru străini (spionajul), este o cale extrem de greu de parcurs. Mai cu seamă atunci când trădătorul lucrează de unul singur, iar spionul căruia îi transmite informații se bucură de imunitate diplomatică, astfel încât nu poate fi cercetat, percheziționat, reținut, arestat sau trimis în judecată. Iar
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
recunoștea faptele, dacă împotriva sa nu existau și alte solide elemente probante. Iar cine va avea posibilitatea să vadă dosarul în discuție, va fi copleșit de numărul și importanța informațiilor secrete recunoscute de suspect că le-a transmis serviciului de spionaj în favoarea căruia lucrase. Domnul „Manole”, militar pensionat medical, ce lucrase ca maistru militar în armată, a intrat în atenția fostei Direcții a III-a, de contraspionaj, ca legătură a unui diplomat străin acreditat la București, cu care se întâlnea
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
cele mai interesante. Agricultorul primea la rândul său datele necesare asupra gospodăriei sale, dar și îndemnuri pentru o mai bună organizare. În timp ce industriașii și comercianții se retranșau într-un separatism și mutism exagerat, neadmițând nici o colaborare, unii recurgând chiar la spionaj economic, agricultorii, chiar țărani din cei mai modești, au dat dovadă de un spirit de colaborare neașteptat. Pe baza datelor obținute, statul a putut să practice o sănătoasă politică agrară. Tehnica agricolă a fost astfel aplicată și îndrumată spre rentabilitate
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
funcție a foștilor securiști în postcomunism a fost devalizarea sistemului bancar din România. O amplă grupare de securiști și-a găsit matca în Gelsor (firma de afaceri mobiliare a lui Sorin Ovidiu Vântu), în cadrul căreia s-au utilizat mijloace de spionaj economic, după cum precizează Marius Oprea. Securiștii de aici s-au ocupat de culegerea de informații pentru șantajarea, compromiterea, racolarea sau influențarea unor oameni politici ori lideri economici și financiari. Unitățile specializate odinioară în comerț exterior nu au șomat nici ele
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
volumul mult mai amplu Mărturii asupra unui veac zbuciumat (2002). Cunoscând direct tortura și umilințele practicate în temnițele comuniste, psihologul Nicolae Mărgineanu (anchetat dur și maltratat pentru a fi fost, în ficțiunea croită de Securitate, „agent al serviciului american de spionaj”, întrucât fusese bursier al Fundației Rockefeller, și condamnat în așa-numitul lot al Marii Finanțe) a dat probabil cea mai fină analiză tehnică de această natură asupra bestialității din detenție, dar și asupra strategiilor de rezistență manifestate de către victime. Deși
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de care nu au nevoie, În timp ce o mare de săraci abia supraviețuiește de pe o zi pe alta. Superioritatea tehnologică a țărilor occidentale asupra celor din lagărul socialist, atunci și numai atunci când era recunoscută, se datora furtului de creiere estice și spionajului industrial. Astfel, mirajul valutei mai lua uneori mințile savanților noștri, care uitau de patriotism, de iubirea cuvenită față de țară, și fugeau văzând cu ochii. Pierderea lor! ne consolau aceiași activiști, a căror iubire de moșie nu intra totuși Într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
militar și de securitate ar fi fost făcute sau dacă intervenția externă ar fi fost mai evidentă decât s-a dovedit a fi în practică. Însă, dovezile circumstanțiale sugerează că pe atunci exista un fel de consens în interiorul comunității de spionaj și a părților ei implicate în procesul politic cum că soții Ceaușescu trebuiau să fie îndepărtați cât mai curând; membrii obișnuiți ai publicului din diferite părți ale țării s-au întâlnit cu membri ai serviciilor de securitate care, în remarci
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de insolit, sunt rândurile pentru care „merită“ tot efortul decriptării. Sunt acele momente în care autorul rupe proptelele stilistice pentru un plonjon spectaculos în zona revelației. Nu o să citez din Proust acum, dar ne amintim cu toții cum, printre șoapte, bârfe, spionaje, voyeurisme, descrieri de vestimentație, își fac loc calculat bisturie care taie și lasă o clipă sufletul secționat la vedere, cu fiecare strat al său perfect expus, într-o fotografie perfectă a ororii amestecate cu înțelegere deplină. În Aripa dreaptă nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
stat socialist „în cadrul Frontului Unic al Socialismului, în frunte cu Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice”. Există însă informații potrivit cărora concomitent cu anunțul oficial de la București, al declanșării campaniei împotriva lui Tito, Kremlinul desfășura o susținută acțiune de propagandă multinațională și spionaj. Așa zisă operațiune „românească” ar fi fost condusă de secretarul adjunct al Direcției Informații, Ghizela Vass, coordonată direct de fosta colega a lui Tito de la Moscova, acum „înstrăinata ideologic”, Peră Popovida. Vass, locțiitoarea lui Al. Moghioroș, furniza deja înainte de iunie
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
radio Londra, susținătorul guvernului din exil al exregelui Petru „a schimbat simțitor tonul în favoarea lui Tito”. S-a aflat mai târziu că pe langă statul major al partizanilor există o misiune britanică, liderul iugoslav numindu-l pe Velebit, „agent al spionajului englez”, ca reprezentant personal pe langă autoritățile din capitala britanică. Intrigile s-au ținut lanț, Partidul Comunist Iugoslav publicând o declarație naționalistă unde patrioții macedoneni erau îndemnați să dezerteze la armatele lui Tito. În paralel au fost derulate activități de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fi dovedit exact contrariul, nefiind vorba de greșeli neintenționate, ci de „o politică conștient contrarevoluționara, antisovietica, anticomunista, dusă de o bandă de spioni, denunțători de profesie și agenți provocatori, cu un îndelungat stagiu în poliție și în aparatul serviciului de spionaj burghez”. Potrivit lui Gh. GheorghiuDej, politica externă a Iugoslaviei era evident antisovietica, existând intenția aderării la Pactul Nord Atlantic. „Stăpânii angloamericani” i-ar fi cerut lui Tito să fie mai activ la O.N.U., în sensul de a discredita „forță
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
care dușmanul va mai caută să-i trimită în țara noastră”. Liderul comuniștilor maghiari mai crede că „patrioții iugoslavi vor fi uluiți de revelațiile de la Budapesta” cu privire la vechile legături ale lui Tito și ale celor din jurul său cu serviciile de spionaj occidentale, sfătuindu-i să privească atent la ceea ce se întâmplă în țara lor: imposibilitatea de a citi presă sovietică, prezența în închisori a celor mai buni fii ai poporului iugoslav, subordonarea economică față de marile firme americane etc. Numai în felul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]