37,791 matches
-
este obligatoriu să vorbim acum despre această expoziție ca despre un fenomen mai amplu, compus din secvențe diverse, pentru că numai așa mesajul ei poate fi corect evaluat. Camilian Demetrescu însuși folosește expoziția, în primul rînd, pentru a transmite un mesaj spiritual, iar în al doilea rînd, pentru a afirma un set de valori morale și pentru a-și acredita o anumită atitudine politică și civică. într-un mod implicit, premisa, parcursul și finalitatea expoziției sînt marcate de o foarte clară formulare
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
Practic, întreaga evoluție a artistului din 1969 și pînă astăzi, așa cum a fost ea descrisă muzeografic și cum poate fi dedusă din cronologia formelor, înseamnă o permanentă luptă cu gratuitatea, cu expresivitatea pură, și una la fel de acerbă pentru recuperarea sensului spiritual, de multe ori pentru recuperarea lui cu orice preț. Cîmpul acestei bătălii acerbe este flancat de două mari momente: cel inițial, ale cărui forme sînt abstracte, decorative și eterice, și cel actual care dezgroapă masivitatea figurativă, un fel de primitivism
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
Ultimul volum al lui Dan Laurențiu, Privirea lui Orfeu, conturează, fără să retușeze, imaginea unui poet care, spre deosebire de mulți dintre confrații săi de generație, ispitiți în primul rînd de aventura "limbajului", s-a situat altundeva: în spațiul poeziei ca exercițiu spiritual, ca prag și voință de cunoaștere, într-un fel de "centru", nevralgic, în care inspirația - concept atît de dificil și vag în egală măsură - se impune, dincolo de conotațiile depreciative cu care îl întîmpină "modernitatea" semeață. Romantic ce "întîrzie" printre noi
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
un "Cațavencu moldav"?". Sau: "De data aceasta nu ne mai aflăm în fața unui simplu "caz" Tudor Arghezi. Ultimul său act întrece cu mult întreaga salbă de tablete ale rușinii pe care acest mare poet le-a închinat propriei lui pieiri spirituale. În Adunarea Națională a Republicii Populare Române - parlamentul căderii și căzăturilor românești - Tudor Arghezi a îndrăznit slobozirea acestor cuvinte ce ocărăsc solemn istoria României și pe care va trebui să le întipărim în minte și în timp, pînă la sfîrșitul
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
Irina Coroiu " Artistul indian creează nu opere de artă, ci modele spirituale, imagini care trebuie interiorizate prin meditație și a căror acțiune asupra omului nu îl conduce la emoția estetică, ci la un sentiment de împăcare și desăvîrșire, punct de pornire către o ascensiune spirituală." (Mircea Eliade) Dacă pentru lansarea filmului indian
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
creează nu opere de artă, ci modele spirituale, imagini care trebuie interiorizate prin meditație și a căror acțiune asupra omului nu îl conduce la emoția estetică, ci la un sentiment de împăcare și desăvîrșire, punct de pornire către o ascensiune spirituală." (Mircea Eliade) Dacă pentru lansarea filmului indian Taal- Ritm și pasiune, în versiunea românească, Crescendo Films ar fi renunțat la neinspiratul preambul (taraf improvizat plus dans amatoristic) și ar fi recurs la mai sus citata observație fundamentală a lui Mircea
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
liniște pentru sfîrșit această constantă a unei datorii împlinite. Cu atît mai mult cu cît datoria aceea mi-a fost cumva impusă din afară. Eu n-am avut vocație de profesor, asta-i foarte clar. - Ceea ce realizăm în viață, agoniseala spirituală în primul rînd, este rezultatul, sigur, al unor factori care se conjugă, ajung în conjuncție adeseori. Însă datorăm foarte mult unor oameni, pe care nu-i uităm îndeobște. Sînt convins că și dumneavoastră simțiți asemenea datorii morale față de cei care
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
cîteodată la radio sau la televiziune ți se face părul măciucă, și limbile străine. Era acest răstimp, cît noi făceam opt clase de liceu, unul de rotunjire, de cizelare și a facultăților mentale, dar în special al însușirilor morale și spirituale și, lucru care se vede astăzi, civice. - Doamnă Zoe Dumitrescu Bușulenga v-ați referit la importanța liceului în plămada aceasta a personalității. Mă gîndesc că la fel de importantă este Universitatea în plămădirea unor personalități de excepție. Aici mă gîndesc, și dumneavoastră
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
scoși din uitare mari scriitori, Vasile Voiculescu, de pildă. El apăruse și înainte, dar, evident, în răstimpul acela nu a apărut decît ceea ce putea să apară. - O parte a scrisului său era la index. - Sigur, mai ales cea de natură spirituală. Dar Vasile Voiculescu a căpătat mai mult relief, deși nu are încă amploarea pe care o merită opera acestui uriaș. Însă nu simțim încă o sistematizare și o ierarhie reală, fiindcă au apărut și foarte multe, cum să zic, mediocrități
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
aducă istoria cu începere de la 1945 încoace? Eu am această impresie din ce în ce mai acut. Și o am, pentru că am și experiența viziunii din Occident. Ați mai auzit vorbindu-se foarte mult despre Evul Mediu, despre marile acțiuni de păstrare a valorilor spirituale europene? Ați mai auzit ca în Franța, sau Italia, să se vorbească despre cruciade, despre cucerirea locurilor sfinte? La noi, în afară de biserică, care ține steagul sus, se vorbește de Ștefan cel Mare. Mai știu copiii că Ștefan a fost numit
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
sînt apărătoare. Socot că sîntem ocrotiți și chiar dacă noi sîntem atît de nebuni, încît să ne învrăjbim și să ne gîlcevim continuu, cei de deasupra noastră se uită cu milă la noi și ne ocrotesc în ciuda tuturor manifestărilor neputinței noastre spirituale. Fiindcă ne gîlcevim și în materie spirituală. Ne gîlcevim în toate materiile. Or, fără ajutorul de Sus nu se poate depăși în zece ani de la Revoluție și, cum am mai spus și eu mereu, Oala lui Papin a făcut să
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
chiar dacă noi sîntem atît de nebuni, încît să ne învrăjbim și să ne gîlcevim continuu, cei de deasupra noastră se uită cu milă la noi și ne ocrotesc în ciuda tuturor manifestărilor neputinței noastre spirituale. Fiindcă ne gîlcevim și în materie spirituală. Ne gîlcevim în toate materiile. Or, fără ajutorul de Sus nu se poate depăși în zece ani de la Revoluție și, cum am mai spus și eu mereu, Oala lui Papin a făcut să zboare capacul. Aburii terorii s-au strîns
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
la început despre rotunjirea cifrei vîrstei mele. Vă dați seama că se apropie ceea ce-i firesc să se apropie și ca atare trebuie să mai iau și eu timpul de a mă gîndi la ultimele lucruri. Sigur, să fac bilanțurile spirituale. Am ales Văratecul, pentru că, așa cum știți, de peste 20 de ani vin aici. Asta datorită dragei Valeria Sadoveanu, prietena mea dragă, și eram aici o lume întreagă, Lily Teodoreanu și atîția, și atîția. Am socotit că un creștin intelectual trebuie să
Zoe Dumitrescu Bușulenga: Impresia mea, din ce în ce mai puternică, este că au dispărut modelele by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/16845_a_18170]
-
politică, ar deveni repede unul dintre preferații electoratului. Ce-i lipsește (totuși) lui Ion Simuț? Lui Ion Simuț îi lipsește un anumit realism în evaluarea literaturii. El nu se întreabă dacă o carte emoționează, dacă servește la ceva (în plan spiritual, bineînțeles). Așa se explică de ce adeseori ia în considerare și texte care nu există din punct de vedere literar, folosindu-le în tot felul de demonstrații. Că o pretinsă operă literară este de fapt inexistentă se poate înțelege și din
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
a întîmpinat cea mai dîrză ripostă din partea celui ce, aidoma Sisifului camusian, ar fi putut declara: "eu deplîng fără să absolv, înțeleg fără să iert". Deoarece pripita absolvire ar fi însemnat o concesie făcută Răului celui mai primejdios, de natură spirituală, care e concesia axiologică. Nu ne putem, în unele momente, desprinde de gîndul că justețea acută a analizelor practicate de Virgil Ierunca devansează momentul în care au fost scrise, păstrîndu-și semnificația într-o durată indeterminată. Unele din ele dobîndesc un
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
următoarea istorie. Un mare bețiv dat afară din elita ofițerească țaristă și ajuns în pragul disperării, sărac lipit, reușește în cele din urmă să se lase de băutură printr-un mijloc mai mult decît paradoxal, dar perfect legitim în ordinea spirituală. În momentul în care îi venea chef să bea lua Scriptura și începea să citească un capitol. Întîi a fost sceptic, nu a crezut că poate scăpa atît de ușor. Mai ales că nu înțelegea nimic din ce citea, dar
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
declare păcatele prin viu grai, i-a acceptat o scrisoare, precum un substitut de spovedanie, în temeiul căreia a absolvit-o. De fapt, se află aci o recunoaștere a rolului de spovedanie pe care-l împlinește scrisul, așadar o perspectivă spirituală asupra literaturii: "S-ar putea spune că o mare parte a literaturii universale este o formă de spovedanie prin care scriitorul, marele păcătos, mărturisește instanței nevăzute. Psihanaliza a încercat să explice procesul creației prin existența unor complexe cenzurate în plan
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
sens de notare foarte strictă, neestetizată (sublinierea noastră) a faptelor și gîndurilor, apare ca o cerință obligatorie a vieții ascetice. Asceza fiind askesis, deci exercițiul nu de dragul exercițiului, ci cu finalitate asupra noastră, e limpede că putem practica un exercițiu spiritual găsind în scris un bun aliat. Se relevă astfel o dimensiune nebănuită a jurnalelor și corespondenței. Iată cum formulează Sfîntul Athanasie: Dacă vom privi cu băgare de seamă și vom descrie, fiecare după putință, faptele și mișcările sufletului nostru putem
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
nu putem a nu observa că interiorizarea pe care o reprezintă actul scriptic nu intră în conflict cu spiritualitatea spovedaniei, ci o potențează. Solitudinea maximă, realizată de scriitor precum o condiție a substanțializării sale, are un beneficiu mixt, estetic și spiritual, factorii fiind cu neputință de separat. În artă, sacrul și profanul nu se opun, ci cooperează în cadrul valorii estetice, care ea însăși conține un element sacral. E adevărat, putem vorbi de o demonie a creatorului, egolatru, narcisist, exclusivist, dar acestea
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
ne delimita de falsele accepții ale misterului, e, neîndoios, zadarnic a suspecta misterul sub înfățișările sale camuflate, însă nu mai puțin autentice. Rezident al misterului, Dumnezeu nu poate fi oare intuit și în lumea ireductibilă a artei? În acel joc spiritual al luminilor și tenebrelor, al plinurilor și golurilor, al abisurilor și înălțimilor pe care îl conțin plăsmuirile spiritului uman? Deoarece ne-ar fi greu a recunoaște exclusiv un Dumnezeu ecleziastic, cînd misterul caracteristic al artei îl oglindește de asemenea, transfigurîndu-ne
Arta și sacrul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16873_a_18198]
-
ai tendinței numite ridiculizează cînd vor să denunțe eșecul civilizației de consum. Schimbarea de accent relevă cît de personali putem să fim în curentul unei reprezentative polifonii de soluții artistice. Dar mai spune ceva. Anume că refuzăm excesele, că viața spirituală românească se rostește în buna lumină a comunității umane și nu a demoniei, dezechilibrului, explozivității. Este de reținut nota aceasta particularizantă în primul rînd pentru proba de creativitate oferită. Apoi în orientarea ce caută să trezească omenescul. Nu să-l
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
spune ceva afișul Festivalului de muzică veche care beneficiază de participarea unor artiști de mare prestigiu dar mai ales de un program foarte rafinat, gândit ca un spectacol sonor plin de fantezie. Și Institutul de Muzicologie al Universității, centrul vieții spirituale a orașului, a găzduit o acțiune de interes. Este dureros pentru noi să vorbesc despre condițiile de studiu și cercetare pe care le-am văzut acolo, voi spune doar că Institutul, înființat în 1920, se bazează pe o tradiție creată
Întâlnirea de la Innsbruck by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16917_a_18242]
-
ne atrag atenția autorii - antologia lui Börries von Münchausen, Meisterballaden. După ce Revista Cercului n-a mai putut apărea, Ion Negoițescu lansează ideea "euphorionistă" (v. Ion Negoițescu, Radu Stanca - Un roman epistolar, București, Ed. Albatros, 1978), care pleda pentru "europenizarea" spațiului spiritual românesc, în sensul unui transplant selectiv, al valorilor majore, de la antichitatea greco-latină la Goethe și Schiller. "Euphorionismul", asupra căruia insistă studiul de față, ar milita așadar pentru o "clasicitate absolută", în care literatura dramatică (îndeosebi tragedia) ar fi chemată să
Cercul Literar de la Sibiu by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16911_a_18236]
-
resursele și nici nu i s-au erodat mijloacele. Această probă de vitalitate nu putea fi nicăieri mai bine verificată decît în peisaj, în peisajul înțeles deopotrivă ca ambient fizic și ca spațiu consacrat al gîndirii plastice și al aspirației spirituale. Fără a încerca o evaluare a fiecărei prezențe în parte - lucru și greu de făcut într-un spațiu restrîns, dar și lipsit de o relevanță reală, întrucît aici este vorba, în primul rînd, de o atitudine, de o anumită filosofie
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
atunci îi atac sistematic pe alții, cum s-o nimeri. Dragă domnule, face el rugător, cerșindu-mi înțelegere, - eram un om prea bun și prea blînd și toate mi se spărgeau în cap... Agresiunea mea față de ceilalți este un exercițiu spiritual, higienic, cum doriți, - dar știți care-i buba?... Buba e că nimeni nu mă mai crede cînd îi atac, și mă fac un negativist. Că ăștia , - zic ei, - chiar dacă au dreptate, nimeni nu-i crede, vorbindu-i pe ceilalți mereu
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]