26,552 matches
-
și osteoporoza. S-a dovedit chiar că în cazul unor persoane de 100 de ani nivelul de DHEA și masa musculară erau cei mai importanți factori pentru păstrarea independenței fizice 39. Un studiu realizat timp de 12 luni la Centrul spitalicesc al Universității Laval (CHUL) din Québec pe 20 de femei postmenopauză cu vârste între 65 și 70 de ani a evidențiat o scădere cu 10% a țesutului adipos periferic și o creștere cu 4% a masei osoase și musculare. Acest
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
jumătate dintre subiecți (47%) aveau patru tulburări, cea mai frecventă combinație fiind între tulburarea opozițională, ADHD, tulburarea de conduită și, deloc surprinzător, depresie. În acest studiu, starea copiilor cu scoruri ridicate pentru tulburările anxioase s-a agravat în cursul tratamentului spitalicesc decât în cursul tratamentului la domiciliu. Aplicarea sistemului de clasificare dimensională/empirică CBCL în cazul tulburărilor infantile: avertisment cu privire la folosirea scalelor de evaluare Folosirea scalelor de evaluare pune câteva probleme de ordingenerale. În primul rând, calitatea observației depinde de percepția
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
trei obiective terapeutice: creșterea în greutate, rezolvarea problemelor legate de gândurile, comportamentele și relațiile interpersonale dezadaptative; menținerea greutății obținute. Intervențiile comportamentale Scopul acestora îl constituie adoptarea unor comportamente pozitive care să înlocuiască și să întrerupă în ciclul anorexic. În mediul spitalicesc, anorexicilor li se oferă adesea recompense tangibile (acces la telefon, la televizor, la farduri, etc.) atunci când mănâncă. Terapia cognitiv-comportamentală Există mai multe programe cognitiv-comportamentale destinate anorexicilor. Unul dintre acestea, care combină terapia cognitivă cu cea familială, a avut o rată
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
morală a medicului, deoarece bolnavul se află într-o stare de dependență nu numai față de medic (în spital), ci și de familia lui. Toate aceste roluri ale medicului pe care le întâlnim și în cadrul asistentei medicale ambulatorii au în mediul spitalicesc posibilități mai largi de desfășurare și în același timp capătă o pondere sporită în reglarea, pe plan moral-atitudinal, a relației interpersonale cu bolnavul. 6.2.3.2. Pentru bolnav 6.2.3.2.1. Mascarea neîncrederii în capacitatea medicului (pe
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Ministerul Sănătății până la nivelul mediei est-europene; * mutarea efectivă a ponderii prestațiilor medicale în mediul extra-spitalicesc, cu accent pe componenta preventivă; * crearea unui nou sistem de Salvare, astfel încât pacienții din toate zonele să poată fi preluați de către cea mai apropiată unitate spitalicească; * definirea clară a pachetului minimal de servicii medicale asigurate la care să aibă acces toții cetățenii; * legiferarea modalităților de stimulare a producției autohtone de medicamente, de materiale și de aparatură medicală: * extinderea sectorului privat în sănătate, în vederea creșterii calității actului
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
Creșterea rolului administrației publice județene și locale în dezvoltarea și implementarea de programe de sănătate care să răspundă nevoilor specifice ale comunității. 3. Redefinirea rolului structurilor Ministerului Sănătății Publice în elaborarea și implementarea politicilor de sănătate publică, creșterea calității serviciilor spitalicești, creșterea rolului structurilor regionale în gestionarea problemelor de sănătate publică. 4. Întărirea capacității de control a Ministerului Sănătății Publice asupra obiectivelor, activităților și structurilor din domeniul sănătății publice. 5. Descentralizarea asistenței medicale spitalicești și întărirea responsabilității administrației publice locale față de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
politicilor de sănătate publică, creșterea calității serviciilor spitalicești, creșterea rolului structurilor regionale în gestionarea problemelor de sănătate publică. 4. Întărirea capacității de control a Ministerului Sănătății Publice asupra obiectivelor, activităților și structurilor din domeniul sănătății publice. 5. Descentralizarea asistenței medicale spitalicești și întărirea responsabilității administrației publice locale față de cetățean. 6. Asigurarea transparenței decizionale și transparența în alocarea fondurilor destinate sectorului sanitar. Planul de acțiune include: Direcții de acțiune ale obiectivului 2 - Creșterea rolului administrației publice județene și locale în dezvoltarea și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
metode socio-psihiatrice, demografice și medico-sociale, de depistare precoce a bolilor mintale, extinderea acestora, raportul dintre diferitele lor forme, dinamica psihosocială a acestora, tendințele de evoluție statistico-demografice etc.; d) stabilirea principiilor și a metodelor de asistență, precum și organizarea corespunzătoare a rețelei spitalicești și ambulatorii de psihiatrie; e) fundamentarea teoretică și stabilirea metodelor de educație a maselor largi ale comunității sociale în domeniul igienei mintale, prin asimilarea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare întăririi și păstrării unei stări de sănătate mintală optimă; f) studiul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
i) instituirea unui program larg de sănătate mintală bazat pe specificul problemelor comunității umane respective, pe necesitățile acesteia; j) depistarea precoce a tulburărilor mintale și instituirea imediată a unor măsuri adecvate de combatere a acestora; k) organizarea rețelei de asistență spitalicească și ambulatorie, a organismelor de postcură și de recuperare, care urmăresc reducerea morbidității, a perioadei de evoluție a bolii, favorizând readaptarea socială, familială și profesional-școlară a bolnavului mintal; l) adoptarea unor măsuri speciale de recuperare a deficienților psihici, de reorientare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individuale, cu pregătirea profesională, vocația, aptitudinile existente; normarea echilibrată a timpului de muncă; dezvoltarea unor relații pozitive între indivizii comunității sociale, în familie sau la locul de muncă; depistarea precoce a bolilor psihice și instituirea imediată a unui tratament adecvat, spitalicesc sau ambulatoriu; dispensarizarea bolnavilor psihic și controlul periodic de specialitate. Acțiunea de igienă mintală se desfășoară în trei etape: a) psihoprofilaxia, care acționează asupra cauzelor, a factorilor stresanți, atenuând sau chiar împiedicând acțiunea lor psihotraumatizantă asupra individului; ea are două
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
indivizi, datorită inadaptării lor, imposibilității de a găsi puncte de interes comun, de a se putea pune de acord; viața perverșilor este o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, expertize, condamnări, internări, încarcerări, dezertări, simulări, parazitism spitalicesc sau azilar, alcoolism și toxicomanii, vagabondaj; caracterul ireductibil al tendințelor perverse, recidivismul și incorijibilitatea acestora. 5. Măsuri de psihoigienă Domeniul discutat este deosebit de important, vast și polimorf, implicând o mare varietate de măsuri are se impun a fi luate în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
familia sau prietenii; impresia de reprimare; carențele emoționale; starea de anxietate; sentimentul abandonului; privațiunea de libertate individuală; obligativitatea de a veni în contact cu alți bolnavi psihic; contactele permanente cu persoanele responsabile de îngrijirea medicală; asimilarea personalității proprii cu mediul spitalicesc de psihiatrie. În această situație apare „nevroza de spitalizare”, ca o consecință a internării individului în spitalul de psihiatrie. Ca o reacție adversivă la spitalizare, bolnavii vor începe imediat să ducă tratative cu personalul îngrijitor, în primul rând cu medicii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vreme, de luni sau ani, în spitalele de psihiatrie, în special în unitățile profilate pe îngrijirea cazurile cronice, de tipul căminelor-spital. Acești bolnavi au pierdut de mult contactul cu familiile proprii sau cu societatea și sunt relativ dependenți de viața spitalicească de tip „azilar”, dependență care dă impresia unei adaptări. De fapt, nu este vorba de adaptare, ci de dependență spitalicească, în accepțiunea cea mai strictă a cuvântului. Transformați prin boală, personalitatea lor nu se mai poate adapta nici în familie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
căminelor-spital. Acești bolnavi au pierdut de mult contactul cu familiile proprii sau cu societatea și sunt relativ dependenți de viața spitalicească de tip „azilar”, dependență care dă impresia unei adaptări. De fapt, nu este vorba de adaptare, ci de dependență spitalicească, în accepțiunea cea mai strictă a cuvântului. Transformați prin boală, personalitatea lor nu se mai poate adapta nici în familie, nici în profesiune, nici în societate. Mediul lor protector rămâne spitalul sau căminul-spital de psihiatrie. Se creează un fel de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
acesta. În al treilea rând, ea este produsul medicinei. În această privință au un rol important următorii factori: consultațiile medicale repetate, la diferiți specialiști, și părerile variate, contradictorii ale acestora, investigațiile numeroase, schimbarea diagnosticului, tatonările terapeutice, internările în diferite instituții spitalicești etc. Imaginea bolii, cu caracter subiectiv, este incontestabil rezultatul unor traume afective ale bolnavului. Acesta se încarcă emoțional-afectiv, preluând și prelucrând senzațiile sale organice subiective, precum și informațiile provenite din mediu, toate constituind factori care fac să crească starea de tensiune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
permanente. Familia nu trebuie să „preia” încărcătura emoțional-afectivă negativă a bolnavului legată de imaginea subiectivă a bolii, ci trebuie să adopte o atitudine tonică, de încurajare a acestuia. Rolul esențial revine însă medicului curant, personalului de îngrijire medicală și ambianței spitalicești. Toate trebuie să întrunească condițiile unui confort psihologic-moral adecvat păstrării stării de echilibru psihic și moral a bolnavului. Atenție, ocrotire, încurajare, optimism și demnitate, iată ce trebuie să afișeze personalul de îngrijire medicală față de bolnav. Există însă un factor care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care pot tulbura echilibrul psihic. Boala trebuie privită ca un accident, și nu ca o fatalitate. Această abordare afectează mai puțin sfera psihică și bolnavul poate suporta boala mai ușor. În plus, cooperarea cu medicul, personalul de îngrijire și mediul spitalicesc e mai pozitivă, mai eficientă și de scurtă durată. Un rol important revine psihologului specialist în problemele de psihologie medicală, investit cu acțiunea de psihoterapie a bolnavilor somatic. Aceasta este o etapă importantă în acțiunea de igienă mintală. Se desprinde
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
într-o locuință individuală, chiar cu ajutorul serviciilor la domiciliu, fiind dificilă sau chiar imposibilă; c) a treia categorie privește bătrânii bolnavi mintal, cu deficiență psihică gravă, care reclamă măsuri speciale de ordin medical și psihiatric, aplicate - de regulă - în instituții spitalicești de profil. Recuperarea acestei categorii de deficienți se bazează pe o serie de măsuri de protecție socială, de ordin psihoprofilactic, medico-psihiatric și psihosocial. Se urmărește plasarea și protejarea bătrânilor în mediul familial sau în instituții special organizate, ateliere protejate dacă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
modelul socio-cultural exercită o influență represivă maximă asupra personalității membrilor grupului respectiv; asistăm la o diferențiere netă între starea de sănătate mintală și boala psihică; în acest gen de societăți, boala psihică este reprimată, iar sistemul de tratament este predominant spitalicesc, măsurile de psihoprofilaxie fiind mult mai reduse; b) societăți deschise, permisive, în sfera cărora modelul socio-cultural nu mai exercită o acțiune represivă asupra personalității membrilor societății; din acest motiv, dezvoltarea individului este mult mai liberă, dar și mai puțin controlată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o clinică bucureșteană de psihiatrie. Fluxul narativ înregistrează paralel activitatea medicală legată de două cazuri - un pilot naval care se vrea scafandru, un geolog traumatizat pentru că nu i s-a aprobat o inițiativă - și tensionarea crescândă a raporturilor dintre personalul spitalicesc și director, încheiată prin înfrângerea celui din urmă. Mult mai coerent decât romanul anterior, cu personaje precum doctorița Fausta, care își transgresează semnificativ condiția profesională, Strălucirea cristalului e departe de a fi construit impecabil. Include, ca mai toate narațiunile ample
ZALIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290690_a_292019]
-
creșterea nivelului de pregătire al personalului de îngrijire medicală, inclusiv a kinetoterapeutului; crearea unor servicii de sănătate comasate, în colaborare cu diferite instituții (serviciul de ambulanță, de exemplu); existența unui transfer al serviciilor care sunt direcționate către domiciliu, în detrimentul instituției spitalicești; dezvoltarea unor strategii zonale: management descentralizat specializat în zonă (conducere multidisciplinară), unități de diagnosticare rapidă și ambulatorie, mijloace de diferențiere a complexului de afecțiuni la bătrâni; dezvoltarea unor instituții (clinici) specializate și de reabilitare care se bazează pe sistemul ambulatoriu
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
din sistemul sanitar de după 1996 nu au rezolvat problemele de acces ale acestor grupuri la asistența primară și nici multiplele probleme legate de dotări cu tehnică medicală la nivel european. Investițiile s-au făcut cu precădere în continuare în sectorul spitalicesc, ducând la menținerea polarizării în oferta unor servicii de calitate. O parte a populației din marile orașe beneficiază de servicii spitalicești de o calitate ridicată (în context național), pe când cea mai mare parte a populației rurale nu beneficiază decât (în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
legate de dotări cu tehnică medicală la nivel european. Investițiile s-au făcut cu precădere în continuare în sectorul spitalicesc, ducând la menținerea polarizării în oferta unor servicii de calitate. O parte a populației din marile orașe beneficiază de servicii spitalicești de o calitate ridicată (în context național), pe când cea mai mare parte a populației rurale nu beneficiază decât (în cel mai fericit caz) de asistență primară, în condiții minime de dotare a dispensarelor. În condițiile unei populații sărace sau izolate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rurale nu beneficiază decât (în cel mai fericit caz) de asistență primară, în condiții minime de dotare a dispensarelor. În condițiile unei populații sărace sau izolate din punctul de vedere al drumurilor de acces, transportul celor din rural până la servicii spitalicești reprezintă o stavilă pentru aceștia prin costul sau posibilitățile de deplasare necesare. De asemenea, prețul crescut al medicamentelor în România constituie un obstacol pentru cei săraci. O altă problemă ține de accesibilitatea la servicii prin calitatea de asigurat la sistem
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Pinel, „medicul filosof”. Ea s-a delimitat ca specialitate în sfera medicinei generale, deși la originea sa „medicina mintală” avea încă un pronunțat caracter moral și filozofic. Caracterul „azilar” al psihiatriei este dat de W. Tuke (1792) prin reformarea instituției spitalicești, operă continuată de Esquirol care transformă „azilul de alienați” în „casă de sănătate pentru tratamentul bolnavilor psihici” (1800). Apariția psihiatriei trebuie considerată ca un moment esențial în „reevaluarea valorilor care constituiau patrimoniul tradițional al cunoștințelor medicale ale comunității umane” (G.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]