1,901 matches
-
Erziehung der deutschen Jungend (Educația artistică a tineretului german, 1893) de KONRAD LANGE etc. (3, p. 13). În 1897, cehul FRANZ CIZEK a deschis la Viena o școală de artă infantilă, a cărei activitate se întemeia pe ideea libertății și spontaneității copilului ca o condiție a dezvoltării capacității creatoare, a manifestării sale plenare. În școala lui Cizek desenul după model, realizarea unor copii fidele erau înlocuite cu desenul din imaginație, cu activitatea spontană, creatoare (3 bis, p. 39). Acțiunea practică de
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nevoie de o îndrumare spre ceea ce se consideră ca fiind valori autentice ale societății în care trăiește. Evident, "socializarea" nu înseamnă o totală și forțată subordonare a sa față de adulți; copilul poate fi educat, influențat fără ca să i se distrugă spontaneitatea, originalitatea. De fapt, așa cum se va vedea, o bună parte a efortului pedagogiei secolului XX s-a îndreptat spre realizarea unui echilibru între intervenție și nonintervenție, între o educație directivă și una nondirectivă. 2 ASPIRAȚIA SPRE ȘTIINȚIFIZARE A PEDAGOGIEI Spre
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
etic. Atunci cînd în precizarea categoriei de personalitate intervin și concepte specifice pedagogiei culturii, valorile apreciate de el în mod special sînt tot cele etice. Chiar dacă întîlnim la Kerschensteiner unii termeni frecvent utilizați de reprezentanții educației noi (activitate, libertate, interese, spontaneitate etc.), creația sa principală, de care i-a rămas legat numele Arbeitsschule nu poate fi asimilată spiritului "școlii active". În concepția sa, munca activitatea practică nu era atît un izvor de cunoștințe, cît, mai ales, un mijloc de formare a
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
practici, ele însele depărtate mult de principiile teoretice. Pe de altă parte, depistăm la Alain un mod simplist de a înțelege educația, mult prea tranșant: educația este un act de voință, de exercițiu asiduu, unde nu au ce căuta interesul, spontaneitatea. Ceea ce nu poate să nu uimească este acest refuz de a cunoaște elevul, elementul esențial al fenomenului educațional. Nici o plantă nu poate fi cultivată dacă nu i se cunosc condițiile care-i favorizează dezvoltarea! Cred că Alain a putut ajunge
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Prin activitate proprie. Este adoptat, așadar, punctul de vedere rousseauist cu privire la dezvoltarea ființei umane. Adevărurile pe care copilul le poate desprinde din propria sa experiență să nu-i fie transmise de educator. Se cultivă astfel inițiativa, se dă frîu liber spontaneității și se pune accentul pe "formare" (20, p. 285). În aceste condiții educația este mai mult un proces de autoeducație, proces stimulat de interese, înțelese de Narly ca "porniri interioare" către bunurile culturale (20, p. 286), ca "instincte ale curiozității
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de interese, înțelese de Narly ca "porniri interioare" către bunurile culturale (20, p. 286), ca "instincte ale curiozității". Treptat, în procesul educației, unele interese devin din mijloc, scop; copilul își simte chemarea către un anumit tip de activitate, în care spontaneitatea și capacitatea sa creatoare se manifestă la maximum. Această convergență a puterilor omului spre anumite manifestări în direcția cărora el simte că se poate realiza pe sine, trăind sentimentul propriei afirmări, este ceea ce Narly înțelege prin vocație (20, p. 230
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
întemeia școala activă. El are astfel meritul de a fi insistat, cu peste 50 de ani în urmă asupra necesității unei școli care să pună accentul pe cultivarea capacităților creatoare ale elevilor, dar printr-o activitate în care se îmbina spontaneitatea și efortul voluntar (73, pp. 25-72). * * * După această sumară prezentare, se poate afirma că ideea creării unei pedagogii românești în perioada interbelică nu a fost expresia unei concepții politice naționaliste, nici a unei încercări de izolare, de negare a realizărilor
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unele aspecte ale sociometriei) și de freudism. Așa se face că, după ce a redus relațiile interpersonale la cele psihologice, realizează o nouă reducție, absolutizîndu-le pe cele afective. Mai mult, în relevarea relațiilor preferențiale un rol de prim ordin îl au spontaneitatea și creativitatea ambele avînd o puternică încărcătură psihanalitică. "O știință a personalității, o știință a societății, o știință a civilizației care nu este fundamentată pe o teorie a spontaneității și creativității este lipsită de orice valoare" (19, prefață, p. XXIX
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în relevarea relațiilor preferențiale un rol de prim ordin îl au spontaneitatea și creativitatea ambele avînd o puternică încărcătură psihanalitică. "O știință a personalității, o știință a societății, o știință a civilizației care nu este fundamentată pe o teorie a spontaneității și creativității este lipsită de orice valoare" (19, prefață, p. XXIX). Se apreciază însă, pe bună dreptate, de către unii critici, că exprimarea preferinței este un act mult mai complicat, ea presupunînd, de cele mai multe ori, și un proces de evaluare (20
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
LEFÈVRE, Antologia pedagogilor francezi contemporani, traducere de CONSTANTIN URMĂ, E.D.P., București, 1977. 30. JEAN-PIERRE BIGEAULT și GILBERT TERRIER, L'illusion psychanalitique en éducation, P.U.F., Paris, 1978. După opinia acestor autori, educația nouă a avut dintotdeauna elemente de psihanaliză (spontaneitatea spun ei este un alt termen pentru libidoul freudian!, p. 26). 31. GUY PALMADE, Metodele pedagogice, traducere de GINA IONESCU-CODREANU, E.D.P., București, 1975. 32. M. DEBESSE, G. MIALARET (sub dir.), Traité des sciences pédagogigues. Histoire de la pédagogie, P.U.F.
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o transformare reciprocă între rațional și irațional. Iraționalul nu apare ca atributul unei entități exterioare sferei cognoscibile, ci ca pol al unui dinamism care îl înglobează și în centrul căruia se află omul. Acest dinamism este sursă de libertate, de spontaneitate, de creativitate în evoluția sistemelor naturale. Imaginea pe care o propunem este destul de apropiată de concluziile care se conturează în opera lui Edgar Morin 49. În lucrarea sa Science avec conscience (Știință cu conștiință), el subliniază necesitatea unui nou mod
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Duvignaud (Sociologie de l'art, PUF, Paris, 1967) și Pierre Francastel (Art et technique aux XIXe et XXe, Minuit, Paris, 1956) asociază gândirea creației cu riscul (pozitiv) al unei dezordini care "sparge" ordinea socială, normele și constrângerile ei și, prin spontaneitate, transformă inventivitatea în act. "Harul" charismatic al creatorului se traduce prin gratuitatea gestului său și a operei pe care o realizează. Irupția creatorului înseamnă că progresul în artă este purtat de un spirit de avangardă, ca atonalismul în muzică din
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Paris, 1981). • Prestigiul dezinteresării S-a operat astfel o clasare socială (cu mizele ei) care, pe de o parte, îl caracterizează pe artizan prin materialitate, economie și nevoie, prin comanda exterioară a clientului sau a colecționarului, iar pe artist prin spontaneitatea inspirației, gratuitatea gestului și dorință, în lipsa clientelei. Această figură a fost aplicată în practică, iar studiile socioistorice o arată clar, sub figura "sfântului" (cazul Van Gogh, așa cum a fost studiat de Nathalie Heinich, 1991). Separația dintre cele două figuri, artizanul
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
schimb de idei (gesturi de exprimare a semntimentelor); * comunicare cu intenție de comunicare și schimb de idei (limbajul "sălbaticilor", al călugărilor cirstercieni, al surdo-muților). Concordanța între sistemele elaborate de aceste comunități atît de diferite sprijină teza sa privind universalitatea și spontaneitatea limbajului non verbal. A. Leroi-Gourhan (în Le geste et la parole), stabilind criteriile umanizării: stațiunea bipedă, cu eliberarea mîinii în locomoție și expansiune cerebrală, insistă asupra coordonării gest-limbaj, gestul fiind definit "commentaire de la parole". W. Wundt (în Volkerpsychologie. Eine Untersuchung
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri sintactice formalizate, convenționale; - nivelul stilistic este structurat de spontaneitatea comunicării, de implicarea afectivă și de competențele lingvistice ale emițătorului (forme scrise)/ale interlocutorilor (discursul oral); se remarcă libertatea absolută în selectarea mijloacelor expresive (mai frecvent utilizate sunt figurile semantice și cele de construcție); la nivelul registrului stilistic, particularitățile de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
transpun diversele variante ale limbii în stilul beletristic. 5.1. Registrele stilistice generale Registrul stilistic popular este utilizat în opera literară (folclorică sau cultă), presupunând situarea naratorului, a personajelor/a eului liric în sfera culturii populare, printrun limbaj marcat de spontaneitate și indici ai implicării afective. Mărcile textuale specifice sunt: - la nivel fonetic: mărci ale oralității, accente afective, variante fonetice familiare; rime și ritmuri simple, aliterații; - la nivel lexical: selectarea unor cuvinte și expresii specifice universului rustic (inclusiv regionalisme), frecvența mare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Răbdarea este importantă în educație deoarece pare a fi rezultatul unor opțiuni fundamentale: pentru unicitatea concretă a copilului în defavoarea abstractizării unificatoare reprezentată de elev, pentru un scenariu educațional necesarmente individualizat în defavoarea unui proces instructiv-educativ mecanizat și repetitiv, pentru entuziasm și spontaneitate în defavoarea unor strategii și metode concepute din perspectiva unor obiective prestabilite, pentru autoritate slabă (despre care vom vorbi ulterior) în defavoarea puterii etc. Practic, vulpea propune un proiect educațional de factură postmodernă, ca un răspuns exasperat (de aceea exagerat) la rigiditatea
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un caracter spontan, ceea ce presupune o motivație independentă de factorii de mediu: "Tocmai recunoașterea faptului că instinctul agresiv este un instinct autentic, primar, de menținere a speciei, ne permite să ne dăm seama de întregul pericol pe care-l conține: spontaneitatea instinctului este cea care-l face atât de periculos. Dacă ar fi doar o reacție la anumite condiții exterioare, cum au presupus mulți sociologi și psihologi, situația omenirii nu ar fi atât de periculoasă cum este de fapt. Dacă lucrurile
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
posibilitatea să influențeze voința, ea ar fi nelegitimă. Importante, pentru mine sunt cele ce mă învață azi elevul : atitudinea de noutate și îndrăzneala. Am câștigat, prin profesia nostră, meritul de a ne crea liniștea de care avem nevoie, zburdălnicia gândului, spontaneitatea și “asprimea” libertății. Nu vom abuza de libertatea individuală, nu vom aprecia doar responsabilitatea colectivă. Fiecare din noi este un Om care nu obosește de la prima pagină, un spirit inelat pe trunchiuri de secole, Omul care are dreptul la altă
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Comte-Sponville, 1999). Cum analiza Luc Ferry violența în școală și cauzele ei când era ministru? Aflăm dintr-un discurs al său din 22 octombrie 2002: "Aș vrea să spun doar că, de treizeci de ani, valorizarea excesivă a creativității și spontaneității elevilor s-a făcut nu doar în detrimentul cunoștințelor, ci și în detrimentul cunoașterii, care trece obligatoriu prin respectarea tradițiilor. Două tradiții trebuie respectate în educație: cea a limbii, căci nu inventăm noi înșine limba, ci o primim din exterior, și cea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
înșine limba, ci o primim din exterior, și cea a civilității [...]. Iar unul dintre motivele pentru care aceste două elemente esențiale ale culturii se află astăzi în criză este că pe plan pedagogic au fost valorizate exercițiile care insistau pe spontaneitate și creativitate...". Cauza violenței în școală pentru un ministru în funcție al învățământului? Pedagogia, în fine, ceea ce această rețea de influență numește cu dispreț, printr-un neologism detestabil, "pedagogism". Pedagogismul acesta este instrumentul unei secte stranii de stângiști oribili, formatori
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pentru diminuarea tensiunilor rămân încurajarea, cooperarea și claritatea regulilor. Mai trebuie să amintim că pedagogia cooperativă înseamnă orice, numai permisivitate nu, și că Freinet însuși, marele propovăduitor al valorizării exprimării infantile, vorbea de disciplină cooperativă, spunând că nu crede în "spontaneitatea copiilor"? Alte programe care au avut efecte pozitive sunt programe mai structurale de reorganizare a claselor în mici unități, de exemplu, pentru adaptarea la intrarea în gimnaziu, dar fără ca elevii care frecventează aceste clase să fie separați total de învățământul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
cele două spații expoziționale au dezvoltat configurări plastice cu un bogat conținut expresiv compozițional; contextul imagistic muzeal a fost folosit ca suport de analiză și interpretare, fiind regăsit în majoritatea lucrărilor elevilor care au vizitat expozițiile; o mai mare flexibilitate, spontaneitate și posibilități de rezolvare rapidă a problemei spirit inventiv pentru cei care au frecventat expozițiile; muzeul a reprezentat un mediu de asimilare și intrepretare creativă a informațiilor. Rezultatele experimentului concretizate în compoziții plastice se regăsesc în anexa IV. RELAȚIA EDUCAȚIE
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipire» de geniu sau «a se ilumina»); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce «ca un fulger»; - tunetul semnifică mânia; bubuitul lui este adesea asimilat cu vocea ridicată ce sancționează și admonestează; - trăsnetul simbolizează pedeapsa, care trece de la varianta verbală (bubuitură) la cea corporală și fizică (trăsnet
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
există o unitate de măsură comună) sau chiar excluzându-se reciproc. Părea insuperabil abisul dintre „religie”, formată din spiritualitate interioară pură, manifestată în mod necesar doar printr-o conduită etică coerentă, și „cult” care reprezenta tocmai contrariul, formalismul, lipsa de spontaneitate, indiferența pe plan etic, materialitatea. Dualismul pe care aici, în mod voit, l-am exagerat, există fără îndoială în destule religii tradiționale, în special în acele cazuri în care cultul nu mai reprezintă manifestarea unei credințe. c) Totuși, și în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]