2,110 matches
-
și în ochii ei, ci se întorceau în mine însumi ca într-o stea neagră, strivindu-mă sub densitatea lor formidabilă. Ochii străinei mă sfărmau cu inflexibilitatea lor mată". Urmează paranteza husserliană: ("Eu, Dragoș Ivănescu, eram tot mai cutremurat de spovedania lui Dimitrie, aș fi vrut să-l consolez, rațiunea se revolta dureros a neputință (...) aveam presimțirea că o singură picătură în paharul sufletului l-ar fi aruncat dincolo de marginile lucidității"). Dar Varvarienii este cartea autorului Theodor Codreanu, cu experiențele sale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sfert de secol. Este o adevărată "epopee" până și calea de vreo cinci ani pe care a parcurs-o romanul până s-a pomenit în mâinile subsemnatului. La prima vedere arhitectura romanului e o construcție simplă, constituită în temei pe spovedania profesorului și, ulterior, directorului de școală Dimitrie Cristea, numele căruia nu este ales întâmplător, calea destinului său fiind o adevărată Golgotă. "Povestea" naratorului, ziaristul Dragoș Ivănescu, pare să fie nesemnificativă, dar ea se împletește organic și firesc cu destinul mărturisitorului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nu mai vină. Aici am muncit cu drag, cu pasiune și dăruire pe ogorul școlii. Aici mi-am desăvârșit pregătirea pedagogicoprofesională și tot aici voi rămâne definitiv în pacea eternă ce va urma... Rândurile de față le consider ca o spovedanie, ca o mărturie a trecerii mele prin vălmășagul vieții și al vremii !”... Evocări: Paul Constantinescu, profesorul lui Alexandru Mânăstireanu ... Cu urmași, cu prieteni... Din cauza aceasta simt tot mai mult seară de seară, mai ales, la ora odihnei de la prânz și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
măcinată moral de o conștiință a culpabilității istorice. Etica europeană postnaționalistă a memoriei inspirată de politica regretelor presupune o memorie națională cu mustrări de conștiință, impulsionată de o voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor trecutului. Această penitențializare a politicii memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de legitimare" politică în contemporaneitatea postnaționalistă. Legitimitatea politică în ordinea actuală a postnaționalismului pare a fi condiționată de ritualul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
religioase, mai puțin duminica, nu aveau posibilitatea să meargă la biserică. De asemenea, biserica începuse să facă unele șicane celor care nu consimțeau să respecte hotărârea marelui sinod, așa cum ar fi botezul, cununiile religioase, sfințirea meselor la parastase, fântânilor, locuințelor, spovedania și împărtășania oamenilor și altele de acest gen. Aceste măsuri au provocat nelămuriri în rândul enoriașilor care nu au vrut să renunțe la convingerea lor. Parte dintre aceștia erau obligați să meargă prin alte sate pentru a-și rezolva unele
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
că majoritatea ar alege joaca. Cum de nu se găsește nimeni care să protesteze că bieții elevi sunt obligați la o disciplină pe care n-au ales-o de bunăvoie? Faptul de a învăța ce înseamnă liturghie, împărtășanie, euharistie, agneț, spovedanie, icoană ș.a.m.d. nu duce necesarmente la prizonierat confesional, bigotism sau hirotonisire. E plină lumea de atei născuți în medii pioase. Ca să nu mai spun că, fără educație religioasă, nici ateu nu poți să fii cu adevărat: rămâi doar
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
I-a adus jertfă curată chiar pe fiul său, întâiul născut, Isaac. Dumnezeu s-a îngrijit atât de mult de fiii săi aflați în temnițe, încât le-a trimis spre mângâiere și întărire, dar și pentru împlinirea vieții religioase prin spovedanie și împărtășanie, „preoți cu crucea în frunte”, mulți părinți, demni urmași ai Mântuitorului și ai Apostolilor: Dumitru Stăniloae, Sofian Boghiu, Benedict Ghiuș, Daniil Sandu Tudor, Arsenie Papacioc, Ilarion Felea, Ștefan Marcu, Constantin Voicescu, Ioan Negruțiu, Justin Pârvu, Victor Oțoiu, Ilie
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
la întrebarea dacă în urma rugăciunii n-a avut niște stări excepționale sau trăiri deosebite: „Nu, nu, nici vorbă”, ducându-ne cu gândul la vorbele Mântuitorului. „Fericiți cei ce n-au văzut și au crezut.” (Ioan 10, 29). 1.3.4. Spovedania și împărtășania După cum spuneam, urmând exemplele celor respectați, mulți s-au apropiat de credință, astfel că, după spusele domnului Ilie Tudor, „toți doreau să se împărtășească.” Și, dacă vorbim de Sfânta Împărtășanie, modalitățile prin care reușeau deținuții să obțină materia
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
evidență spiritul de jertfă, pentru că cei care introduceau în închisoare bunuri pentru deținuți știau la ce riscuri se expun. Și Părintele Justin povestește că toți doreau să se spovedească și să se împărtășească și, cum condițiile excepționale cer soluții excepționale, spovedania se făcea chiar și prin perete, acolo unde nu aveau preot în celulă, iar dezlegarea se dădea tot prin perete. Tot excepțională este și spovedania prin Morse, prin perete sau la calorifer. Un alt sistem îl aflăm tot de la Vasilică
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
doreau să se spovedească și să se împărtășească și, cum condițiile excepționale cer soluții excepționale, spovedania se făcea chiar și prin perete, acolo unde nu aveau preot în celulă, iar dezlegarea se dădea tot prin perete. Tot excepțională este și spovedania prin Morse, prin perete sau la calorifer. Un alt sistem îl aflăm tot de la Vasilică Militaru: „O modalitate inedită de spovedanie era și aceea de a realiza o mărturisire în cămara lăuntrică, începută și terminată 40 Cristian Filip cu câteva
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
perete, acolo unde nu aveau preot în celulă, iar dezlegarea se dădea tot prin perete. Tot excepțională este și spovedania prin Morse, prin perete sau la calorifer. Un alt sistem îl aflăm tot de la Vasilică Militaru: „O modalitate inedită de spovedanie era și aceea de a realiza o mărturisire în cămara lăuntrică, începută și terminată 40 Cristian Filip cu câteva rugăminți fierbinți, adresate lui Dumnezeu, pentru a fi iertat. Mai târziu, când deținutul se întâlnea cu un preot, se mărturisea după
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
începută și terminată 40 Cristian Filip cu câteva rugăminți fierbinți, adresate lui Dumnezeu, pentru a fi iertat. Mai târziu, când deținutul se întâlnea cu un preot, se mărturisea după rânduială”. Numeroase mărturii ne redau diverse moduri în care se realiza spovedania. După cum aminteam mai înainte, situațiile excepționale cer decizii excepționale, astfel că în afara spovedaniei obișnuite, realizată atunci când deținutul era cu un preot deținut în aceeași cameră, au avut loc spovedanii prin perete, prin Morse, prin țeavă sau chiar în gând, preotul
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
pentru a fi iertat. Mai târziu, când deținutul se întâlnea cu un preot, se mărturisea după rânduială”. Numeroase mărturii ne redau diverse moduri în care se realiza spovedania. După cum aminteam mai înainte, situațiile excepționale cer decizii excepționale, astfel că în afara spovedaniei obișnuite, realizată atunci când deținutul era cu un preot deținut în aceeași cameră, au avut loc spovedanii prin perete, prin Morse, prin țeavă sau chiar în gând, preotul dând dezlegare tuturor în același mod. Evident, în măsura în care aveau posibilitatea, deținuții se uneau
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
rânduială”. Numeroase mărturii ne redau diverse moduri în care se realiza spovedania. După cum aminteam mai înainte, situațiile excepționale cer decizii excepționale, astfel că în afara spovedaniei obișnuite, realizată atunci când deținutul era cu un preot deținut în aceeași cameră, au avut loc spovedanii prin perete, prin Morse, prin țeavă sau chiar în gând, preotul dând dezlegare tuturor în același mod. Evident, în măsura în care aveau posibilitatea, deținuții se uneau cu Hristos în Sfânta Taină a Euharistiei, materia pentru Sfintele Daruri fiind obținuită și ea în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
privindu-se atent în oglinda minunată care e folclorul... Mărturisirile sufletești ale neamului se fac complete numai cântecului, versului, împletirii unui strai și unui covor, ori smălțuirii unei oale și încrustării unui lemn. Ciudat duhovnic - această artă populară! Ea primește spovedania unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă.” Trebuie să spunem că la intrarea în închisoare, Radu Gyr era deja un poet consacrat, cu realizări remarcabile, făcând deja nu numai dovada talentului
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
e folclorul... Mărturisirile sufletești ale neamului se fac complete numai cântecului, versului, împletirii unui strai și unui covor, ori smălțuirii unei oale și încrustării unui lemn. Ciudat duhovnic - această artă populară! Ea primește spovedania unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă.” Trebuie să spunem că la intrarea în închisoare, Radu Gyr era deja un poet consacrat, cu realizări remarcabile, făcând deja nu numai dovada talentului său inegalabil, ci și varietatea abordărilor care
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
slujba lui Dumnezeu și a neamului său”. Poeziile compuse de părintele Imbrescu au un profund caracter spiritual, cu o notă foarte clară de misticism, redând trăirea sa religioasă în universul concentraționar. „Plină de har duhovnicesc, poezia părintelui Imbrescu este o spovedanie și o rugă; o spovedanie cutremurată a unui suflet cinstit, conștient de nimicnicia condiției umane și o rugă fierbinte adresată lui Iisus Hristos pentru izbăvirea de propriile păcate și pentru mântuirea neamului românesc, oropsit de milenii.” a scris Ionel Zeană
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
neamului său”. Poeziile compuse de părintele Imbrescu au un profund caracter spiritual, cu o notă foarte clară de misticism, redând trăirea sa religioasă în universul concentraționar. „Plină de har duhovnicesc, poezia părintelui Imbrescu este o spovedanie și o rugă; o spovedanie cutremurată a unui suflet cinstit, conștient de nimicnicia condiției umane și o rugă fierbinte adresată lui Iisus Hristos pentru izbăvirea de propriile păcate și pentru mântuirea neamului românesc, oropsit de milenii.” a scris Ionel Zeană, și el unul dintre mărturisitorii
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
cele susținute de Wolfgang Kayser devine obiectivă, așa cum devine o convingere afirmația aceluiași când spune că sesizarea justă a unei opere depinde foarte des de cunoașterea autorului ei92. Goethe însuși spunea că toate operele lui sunt crâmpeie ale unei mari spovedanii. Faptul este analizat exemplar de Eugen Simion în Întoarcerea autorului: teoriile cad în fața unor cazuri de acest fel93; existența omului care scrie mai înseamnă încă ceva, că omul nu trebuie lăsat la infinit în fața porților închise ale operei (ale propriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prilej. Deocamdată, semnalez prefața: un text inedit extrem de valoros, întins de-a lungul a 18 pagini și datorat lui Victor Eftimiu, cel ce se considera, cu accepția lui Maiorescu, "ultimul junimist". Este mai puțin o prefață și mai mult o spovedanie, o profesiune de credință. Eftimiu, care s-a născut în Albania, și al cărui mormânt de la Belu este și acum îngrijit de Comunitatea Albanezilor (cărora, cândva, le-a vândut textul imnului național cu tot cu... muzica răs-cunoscutului "Trei culori"...) scrie o adevărată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
MIHAI IACOBESCU ÎNSEMNĂRI DIN VACANȚĂ EDITURA JUNIMEA IAȘI 2010 TEHNOREDACTARE COMPUTERIZATĂ: MANUELA MIRON COPERTA: Ing. ALEXANDRU PÎNZAR (c) EDITURA JUNIMEA, IASI ROMANIA (c) MIHAI IACOBESCU Prietenei deo viață: VERONICA și florilor iubirii noastre: OVIDIU ȘI MIHAELA, aceste gânduri de spovedanie CUVÂNT ÎNAINTE Uneori, dincolo de hotarele activității profesionale propriuzise, dincolo de munca didactică și cea științifică, simți nevoia să evadezi și în altceva. Simți îndemnul să te adresezi, de pildă, unui auditoriu mai larg, mai eterogen, mai diferit ca vârstă, mentalitate, profesie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
scurte caracterizări ale unor oameni dragi, prieteni, cunoscuți, personalități contemporane etc. Și toate acestea sunt scrise dintr-o răsuflare, într-un stil alert, antrenant, spontan, captivant, memorialistic, din care ni se dezvăluie ca într-un intim ceas de taifas, de spovedanie omul, profesorul, istoricul, cu gânduri, sentimente, judecăți, atitudini. Cartea de față are o arie tematică diversă, caleidoscopică, aidoma curcubeului, cu întreg spectrul său de culori diferite, mai puțin sau mai mult vizibile, inegale ca intensitate. Astfel, bunăoară, un copil de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
avea, ce voia să facă în cazul lui Sadoveanu. Se uită și, zâmbind la noi, ne îndemnă să mai gustăm, dorindu-ne sănătate. I-am urat și noi, din toată inima. După ce gustă, continuă, rar și încet, ca la o spovedanie: ... Ceaușescu n-a participat la inaugurare. De aflat, despre cele două busturi cu pricina, cred c-a aflat. Oricum, cineva l-a informat... Când m-am reîntors în Capitală, ne-am trezit, tam-nisam, invitați la masă, în locuința lui personală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aminte de țară, care a fost a mea și nu mai este a mea, apoi Fălticenii, pe care mi-i amintești, Strada Germană... Gândurile par să alerge zbuciumate... Ce știi de colegii mei de clasă...?" (p. 192). Încât, după emoționante spovedanii epistolare, bădia Eugen își încheie medalionul despre acest fost coleg de școală fălticeneană: "Vremurile vitrege prin care am trecut (inclusiv cei din exil) au frânt elanuri benefice pentru țară. O jumătate de veac au lipsit orice contacte. Acum, la început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și-a ieșit din sfera de influență a Moscovei. Numai cine n-a trăit acele zile de prelucrare a Declarației nu s-a gândit că țara și-a proclamat cu adevărat independența. A fost un ceas al istoriei, de totală spovedanie și transparență, care se produce odată la 100 de ani. Și, în acele zile de entuziasm spontan, greu de imaginat, Bițu a fost chemat la raion, chiar de primul secretar, Alexandru Iliescu, inginer silvic. Cu acesta, Bițu a dialogat ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]