1,895 matches
-
eroziunii solului, de obicei împădurite, unde puteau zăcări în timpul verilor toride oile și vacile însoțite de viței: Doștină, Orziște, Lucaci, Față, Cărbunări. O atenție deosebit acordau sătenii ternurilor mai îndepărtate aflate la 5-6 km de sat la Meterg, sau După Stână ori în Fața Natului, teren în hotar cu Brăzăștenii la 8 /9 km. În aceste spații de câteva sute de hectare ieșeau vălenii cu oile la colibă. Coliba, o constucție-adăpost din bârne acoperită cu paie, cu o suprafață ce varia între
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Această densitate umană a făcut să se împuțineze fiarele, pricipalul dușman al oilor fiind lupul, care nu o dată făcea pagube, așa că oile trebuiau bine păzite mai ales noaptea, chiar dacă se aflau în staul. Paza aceasta ca și toată treaba de la stână cădea în sarcina femeilor, ba nu de puține ori paza oilor peste noapte ca și mulsul și prepararea cașului revene unor fete abia ajunse la pubertate. Bărbații erau plecați la munci mai grele, precum cositul și adunatul fânului ori sapa
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
acolo la colibă bărbatul, care repara coliba, refăcea vatra, punea polițe, băga mușchi printre crăpaturile dintre bârne, ducea acolo lemne și punea în fața colibei armindenul, semnul prezenței vieții. Imediat se ducea staulul pentru oi și cramba, celelalte lucruri trebuitoare la stână, de care avea grijă femeia. Tot în sarcina femeii, dar și a copiilor, era dusul oilor și a vitelor. Dacă vitele erau mânate din urmă de băieții mai mari folosindu-se de biciul din care pocneau cu anumite semnificații, oile
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Până la sfinții Petru și Pavel sau imediat după această dată în imaș se face rugăciune la Cruce, după care preotul vizitează măcar una dintre colibe pentru sfeștanie, prilej cu care băcițele pregătesc cașul popii. În zilele de sărbătoare, activitatea la stână era preluată de cei vârstnici, cei tineri urmând să meargă în sat la horă, dacă jocul nu se organiza chiar în imaș. Copiii profitau și ei cât puteau de mult de libertatea ce le-o oferea sărbătoarea, dându-se în
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
reiese cel mai bine din obiceiurile de Crăciun și Anul Nou, dar și din alte situații cum sunt ritualurile din timpul ieșitului la arat sau cele din timpul verii, când se oficiau slujbe religioase la crucile dintre holde sau la stâne. Sătenii de aici erau foarte mândri de portul lor tradițional, pe care, odată cu plecarea lor să lucreze în centre industriale, încet-încet l-au abandonat înlocuindu-l cu haine de cumpărat. O parte dintre cei care nu au fost doborâți de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
natale din pricina năvălirii tătarilor și a pribegit spre apus. Ajungând pe dealul Istrița, a văzut în vale, spre sud, un câmp deschis, având în mijloc un lac și spre vest pădurea (Codri Vlăsiei). A hotărât așadar să-și așeze aici stânile. Apoi au apărut și casele, ridicate cu ajutorul slujitorilor săi. Localitatea Fulga făcea parte în această periodă din județul Saac (Săcuieni), urmând ca din anul 1845 să aparțină de județul [[Prahova]]. La începutul secolului al XIX-lea, situația țărănimii s-a
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
parte, ce se înfundă între Coasta Teleki și Curmătura Runcului. Acești ciobani erau tulburați de oamenii din lume doar de două ori pe an: toamna când venea alaiul domnesc la vânătoare și primăvara când veneau doi-trei călugări să le sfințească stâna. Domnii de la Gurghiu invitau în aceste locuri unice, vânători vestiți, de la curtea împăratului de la Viena, unul din aceștia foarte priceput în fabricarea sticlei. Coborând odată Dealul Crungii, printr-o râpă săpată de acel pârâiaș cristalin, a descoperit un răzor de
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
imensă de lemn, din care se putea obține ușor energia termică de care era nevoie în proces de fabricare a sticlei. Ideea a prins la János cel tânăr, feciorul baronului, și acolo, la marginea poienii, după ce Lupu și-a mutat stâna în altă poiană, a construit, mai mult din lemn, o șură mare și un cuptor special în care nisipul avea să fie topit în sticlă. La început, pentru lucrările de săpat nisipul, de doborât și transportat lemnul, au venit oameni
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
după cum urmează: Vârvu Gradinii Dasiului, Părăul Costeștilor, Fata Ungurului, Vârvul Seribiltiului, Dentsesei, Fata Mare, Cosmești, Poiana Gensi, Masa Domnilor, Vârfu Borului, Izvoru buzii Frasinului, Izvoru sub buza Frasinului, Vârfu Szenci, Prelunca Petricelii, Ciurgău, Vârful Sunătorilor, Pitsoiul, Stânii Popi, Vârfu La Stâna, Stâna Popi, Vârvu Runcului sub Runcu, Vârfu Ciungilor, Curmătură, Hotarul Glesierii, Vârvu Cherpenisului Potorului. În legătură cu numele locuitorilor, putem să notăm următoarele: oamenii comitetului comunității Idicel: Oltian Mihăilă, oficialu conducătoriu, Cornea Simion, omul comitetului, Pui Grigore a Macarii, omul comitetului, Marc
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
urmează: Vârvu Gradinii Dasiului, Părăul Costeștilor, Fata Ungurului, Vârvul Seribiltiului, Dentsesei, Fata Mare, Cosmești, Poiana Gensi, Masa Domnilor, Vârfu Borului, Izvoru buzii Frasinului, Izvoru sub buza Frasinului, Vârfu Szenci, Prelunca Petricelii, Ciurgău, Vârful Sunătorilor, Pitsoiul, Stânii Popi, Vârfu La Stâna, Stâna Popi, Vârvu Runcului sub Runcu, Vârfu Ciungilor, Curmătură, Hotarul Glesierii, Vârvu Cherpenisului Potorului. În legătură cu numele locuitorilor, putem să notăm următoarele: oamenii comitetului comunității Idicel: Oltian Mihăilă, oficialu conducătoriu, Cornea Simion, omul comitetului, Pui Grigore a Macarii, omul comitetului, Marc Ioan
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
plutele și la umbra căruia poposeau. În cadrul localității se remarcă o vastă toponimie de origine autohtonă geto dacă, latină, precum și de proveniență slavă:7 Printre toponimele și microtoponimele, în localitate avem : - termeni de proveniență autohtonă: Mureșul de la Maris, Pârâu, Cătun, Stână, Strungă, Bradu, Vatră. - termeni de origine latină: Sat, Neagra, Seștima, Văcărie, Puntea Rogoazei, Fântânel, Arsa, Pârâul Arsița. - termeni compuși de origine autohtonă și latină: Pârâul Ursului; - termeni proveniți de la popoarele slave: Izvorașul, Poiana Drăgusului, Pârlituri. Cele mai numeroase toponime și
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
popoarele slave: Izvorașul, Poiana Drăgusului, Pârlituri. Cele mai numeroase toponime și microtoponime, provin din terminologia ocupațiilor de bază, ale românilor, care le-au practicat dintotdeauna. Evoluția acestor ocupații a fost lentă, terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni legați de creșterea animalelor: Fânațe, termen din cadrul culturilor agricole. De jur împrejur, se înalță dealuri, ca niște ziduri de cetate: Bâtca Pârlituri, Dealul Văcăriei. Urmează alte șiruri de coline, tot mai îndepărtate de centrul de comună, ramificate ce
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
timpului, mulți bârsani s-au stabilit în „Regat”; în comuna Casimcea (Babadag) aproape toți locuitorii sunt mocani din Vama și Întorsura Buzăului, Sita Buzăului, Covasna, Poiana Sărată, Brețcu.Oierii din Poiană, din cele vreo 46 de târle, aveau numai două stâni în munți, restul cele mai multe în Crimeea (circe 30 de târle), în Basarabia, în județele Cahul și Ismail și în Balta Brăilei.85 După Sabin Opreanu, într-o târlă erau prin anii 1860 în tovărășie, cam 3000 de oi, numărul lor
Poiana Sărată, Bacău () [Corola-website/Science/300694_a_302023]
-
la munte, unde erau pășunile bogate, - luna august (sau sfârșitul lunii iulie), animalele erau coborâte de la munte, pășunând terenurile după culesul cerealelor sau prin zăvoaiele cosite. Animalele erau păzite la munte de sătenii, care reprezentau fiecare familie și locuiau în stâni încăpătoare. În preajma stânelor erau amplasate staulele pentru oi, care erau îngrijite de păzitori și plimbate pentru păscut de-a-lungul muntelui. Bovinele și caii se deplasau liberi în jurul stânilor toată ziua, iar seara veneau la stână la făina de porumb și sare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
erau pășunile bogate, - luna august (sau sfârșitul lunii iulie), animalele erau coborâte de la munte, pășunând terenurile după culesul cerealelor sau prin zăvoaiele cosite. Animalele erau păzite la munte de sătenii, care reprezentau fiecare familie și locuiau în stâni încăpătoare. În preajma stânelor erau amplasate staulele pentru oi, care erau îngrijite de păzitori și plimbate pentru păscut de-a-lungul muntelui. Bovinele și caii se deplasau liberi în jurul stânilor toată ziua, iar seara veneau la stână la făina de porumb și sare, pe baza reflexului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
erau păzite la munte de sătenii, care reprezentau fiecare familie și locuiau în stâni încăpătoare. În preajma stânelor erau amplasate staulele pentru oi, care erau îngrijite de păzitori și plimbate pentru păscut de-a-lungul muntelui. Bovinele și caii se deplasau liberi în jurul stânilor toată ziua, iar seara veneau la stână la făina de porumb și sare, pe baza reflexului format. În timpul verii o ocupație importantă era cositul fânețelor din jurul satului (și din comuna Bănița), în vederea asigurării nutrețurilor necesare pentru animale în cursul iernii
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
reprezentau fiecare familie și locuiau în stâni încăpătoare. În preajma stânelor erau amplasate staulele pentru oi, care erau îngrijite de păzitori și plimbate pentru păscut de-a-lungul muntelui. Bovinele și caii se deplasau liberi în jurul stânilor toată ziua, iar seara veneau la stână la făina de porumb și sare, pe baza reflexului format. În timpul verii o ocupație importantă era cositul fânețelor din jurul satului (și din comuna Bănița), în vederea asigurării nutrețurilor necesare pentru animale în cursul iernii. Tot în cursul verii dintre preocupările mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ocupația de bază a locuitorilor satului Livadia a fost păstoritul, creșterea animalelor, ca și a altor sate din Țara Hațegului ( 7 și 8 ). Preocuparea principală a locuitorilor era creșterea oilor și bovinelor atât la sălașele de pe dealuri cât și la stânele din muntele proprietate a obștei (din composesoratul satului). Pe lângă stâne se creșteau și porci, de asemenea se îngrijeau caii necesari executării transportului materialelor necesare la munte. Creșterea și îngrijirea animalelor se făcea în locuri diferite după anotimp: - iarna (noiembrie-aprilie) în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
creșterea animalelor, ca și a altor sate din Țara Hațegului ( 7 și 8 ). Preocuparea principală a locuitorilor era creșterea oilor și bovinelor atât la sălașele de pe dealuri cât și la stânele din muntele proprietate a obștei (din composesoratul satului). Pe lângă stâne se creșteau și porci, de asemenea se îngrijeau caii necesari executării transportului materialelor necesare la munte. Creșterea și îngrijirea animalelor se făcea în locuri diferite după anotimp: - iarna (noiembrie-aprilie) în anexele de pe lângă gospodăria din sat, - primăvara erau scoase la pășune
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se făcea în locuri diferite după anotimp: - iarna (noiembrie-aprilie) în anexele de pe lângă gospodăria din sat, - primăvara erau scoase la pășune la fânețele de lângă sat sau pe dealuri, - vara (iunie-iulie) erau duse la pășune pe muntele Dealul Mare, unde erau multe stâne pentru păstori în care locuiau și prelucrau laptele, precum și staule pentru animale, - sfârșitul verii (august) animalele coborâte de la munte pășteau pe miriștile (terenurile agricole rămase după recoltarea cerealelor) din jurul satului. În cursul zilelor de vară și de toamnă era pregătit
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și dimineața, iar apoi coborau în sat. În lunile iunie - iulie, cca. 3 - 6 săptămâni, atât turmele de oi cât și vacile, boii, caii, erau urcate pe muntele Dealul Mare, sub vârful Tulișa, deasupra localității Uricani. Acolo rămâneau ciobani la „stâne" și împreună cu unii membri ai familiilor proprietare ale animalelor. Ciobanii plătiți sau proprietarii, care făceau de serviciu cu rândul, păzeau oile care se adunau în 3-4 „strungi" (turme) între 100-200 de capete. Proprietarii de oi participau la operațiile de adunat
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de adunat a laptelui și la prepararea („facerii") brânzei telemea, oile fiind mulse de 2-3 ori pe zi. Această telemea din lapte de la oile care pășteau iarba de munte avea un gust deosebit, fiind foarte bună. Erau patru grupe de stâne ale satului la munte: în Șesuri ( chiar sub vârful Tulișa ), într-o vale care se prelungea până deasupra orașului Lupeni; una „sub Clenț"- sub stânci -deasupra părții de nord a localității Uricani; una a familiei Ceuță Ion Ciot ( un țăran
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
îngrijirea animalelor datorită posibilităților oferite de proprietatea unor suprafețele întinse de terenuri pentru pășunatul animalelor, atât în împrejurimile satului dar mai ales pe dealuri sau la munte, terenurile erau fie sub formă de izlazuri sau parcele individuale, având lăcașuri sau stâne (la munte) unde locuiau păstorii.Aceste stâne aveau în mijloc vatra amenajată pentru făcut focul necesar la prepararea mâncării utilizând sistemul “căldărușe”, care era atârnată deasupra focului, iar procesul propriu zis era generatorul unei mari cantități de fum. În stână
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
unor suprafețele întinse de terenuri pentru pășunatul animalelor, atât în împrejurimile satului dar mai ales pe dealuri sau la munte, terenurile erau fie sub formă de izlazuri sau parcele individuale, având lăcașuri sau stâne (la munte) unde locuiau păstorii.Aceste stâne aveau în mijloc vatra amenajată pentru făcut focul necesar la prepararea mâncării utilizând sistemul “căldărușe”, care era atârnată deasupra focului, iar procesul propriu zis era generatorul unei mari cantități de fum. În stână pe lângă pereți se găseau “paturi” pentru dormit
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
stâne (la munte) unde locuiau păstorii.Aceste stâne aveau în mijloc vatra amenajată pentru făcut focul necesar la prepararea mâncării utilizând sistemul “căldărușe”, care era atârnată deasupra focului, iar procesul propriu zis era generatorul unei mari cantități de fum. În stână pe lângă pereți se găseau “paturi” pentru dormit, din “bârne”pe care se puneau frunze, iar pentru acoperire se foloseau pături sau cojoace. Odată cu dezvoltarea industrială a Văii Jiului și a deschiderii șantierului pentru construirea căii ferate prin satul Livadia o
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]