1,802 matches
-
se îndreptau unii din teoreticienii educației. O parte din ei s-au limitat să-și exprime adeziunea față de noua orientare: P. Pipoș (28), Gh. Bogdan-Duică (29), Izabela Sadoveanu (30), C. Dimitrescu-Iași (31, p. 7); alții au militat cu mai multă stăruință, în decurs de mai mulți ani, prin articole, lucrări, fără a trece însă, în perioada de care ne ocupăm, la autentice cercetări de pedagogie experimentală. Așa au fost GRIGORE TĂBĂCARU (1883-1939) și VLADIMIR GHIDIONESCU (1878-1948). Aceștia din urmă pot fi
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
când fanariotismul adusese la disperare societatea românească, ideea resurecției revine în manifestările publice ca un laitmotiv. Este, firește, o resurecție a adevărului înainte de toate, căci adevărul e prima condiție a redresării. De aceea l-a și reprimat tirania cu atâta stăruință. Scos mai întâi din spațiul mass-mediei și din așezămintele formative, unde se instala cu precădere noul discurs al puterii, adevărul nu a mai găsit loc decât în intimitatea necontrolabilă a individului, restrânsă și aceasta uneori până la inexistență. Duplicitatea devenise pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
scria unui prieten despre "minunea și miracolul revoluției ce va schimba fața lumii". Orice ruptură intempestivă cheamă ideea de intervenție divină, un scenariu providențial, unde actorii nu mai sunt deplin responsabili de rolul în care intră. Excepționalismul românesc, invocat cu stăruință în ultimul timp, nu e străin de această atitudine. Când se vorbește de atâta ruptură și de excepție, e bine să se amintească perspectiva largă, aproape bimilenară, în care un exeget de talia lui Bălcescu plasa revoluția de la 1848. Prelungindu
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
determină prin ea însăși, peste noapte, minunea "schimbării la față" s-a înșelat. Deziluzia avea să fie la fel de mare ca și propensiunea utopică. De unde lunga serie de lamentații pe care presa ni le servește de la începutul acestui an cu o stăruință demnă de un program pozitiv. Cum de s-a ajuns la impasul prin care trecem nu e greu de explicat. Mai greu e să se afle soluții de ieșire. Căci, de bună seamă, nu poate fi vorba de una singură
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
poate ieși din neant, ci dintr-o idee clară, pusă la lucru cu seriozitate, servită de cât mai mulți, în cadrul unui program de durată. Civilizația nu se înghite cu lingura într-o clipă, ci se construiește îndelung, cu trudă, cu stăruință, cu răbdare, punând la lucru energiile disponibile. Știm astăzi că proiectul maiorescian de construcție socială comportă "lecturi" diferite, că el trebuie citit la mai multe nivele pentru a fi înțeles în toată amploarea și complexitatea lui. Îl putem urmări sub
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai cu seamă de vestigiile cuprinse în venerabila necropolă domnească. De la marile morminte ne vin îndemnuri de tărie morală și de credință. Putna a fost, de la început, un asemenea izvor de învigorare, istoria ei confundându-se în bună măsură cu stăruințele depuse de acest neam pentru a-și păstra ființa în luptă cu adversitățile de orice fel, pentru a și-o înnobila continuu prin meditație și rugăciune. Putna a fost pe de o parte martoră a mizeriilor noastre istorice, iar pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
moartea intempestivă a lui N. Iorga, un semn de recunoaștere a legatului său științific și moral ne vine tocmai din acea Italie pe care savantul a studiat-o îndelung, a descris-o în mai multe rânduri, i-a decelat cu stăruință și comprehensiune valorile, căutând chiar să fondeze în spațiul ei generos un așezământ, "Casa Romena di Venezia", care să îngăduie și altor compatrioți apropierea de acele valori. Acolo a apărut întâia monografie străină despre viața și opera sa (Nicola Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
A extinde mereu acest studiu e în același timp o exigență cognitivă și pragmatică. Cronica, XXV, 32 (10 august 1990), p. 1, 2 ISTORIE ȘI ANAMNESIS Dacă istorismul are și o parte bună, cum trebuie să admitem, ea ține de stăruința cu care a știut să orienteze spiritele spre o recuperare cât mai deplină a experienței trecute. Experiența e un alt nume pentru istorie", spunea Toynbee, care nu avea totuși o mare stimă pentru istorism. Un vast efort de anamneză e
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în scena sculptată de Anna Hyatt, e o însumare de forturi ce se transmit de la o generație la alta și presupune nu numai înfruntare a valorilor, competiție, dar și un acord tacit, o solidaritate ce unește secolele și impune prin stăruința idealurilor asumate. Noul venit ridică sacra torță din mâna celui căzut, continuând aventura cunoașterii prin "deșertul timpurilor", cum se spune în epigraful statuii ridicate de sculptorița din Hungtington, ea însăși solidară astfel cu aventura umanității întregi. Odată pătruns în incintă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
numai istoria îi poate aduce la lumină. A trebuit să vină "ceasul unic", după expresia lui N. Iorga, clipa de destin care a fost, în perspectiva marii durate, Unirea din 1918, pentru că acea idee, înfiripată demult, nutrită din sacrificii și stăruințe multiseculare, să se poată împlini. "În litere și spirit suntem uniți", declara Iosif Hodoș la 1867, pe când G. Barițiu sublinia necesitatea unei "Românii unite și libere", întemeiate pe "justiție și moralitate", iar A. Papiu Ilarian observa că "românii din Transilvania
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
conștienți (din timp) de această alternativă directă, eforturile dumneavoastră de colectare a datelor ar trebui, prin urmare, să includă Încercări de a obține probe care sprijină „alte influențe” potențiale. Chiar mai mult, ar fi indicat să căutați aceste dovezi cu stăruință, ca și cum ați Încerca de fapt să dovediți saliența celorlalte influențe. Dacă În final găsiți Într-adevăr dovezi insuficiente În acest sens, este mai puțin probabil să fiți acuzați de a fi „Înclinat balanța” În favoarea ipotezei inițiale (Patton, 1990, p. 462
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
conferă avantajul eliminării funcției critice a ipostazelor compatibile cu paradigma primei modernități, fie să accepte efortul critic și condiția transformațională pentru a-și adăuga funcția de explicare a consecințelor observabile ale globalizării, ca paradigmă a celei de-a doua modernități. Stăruința în dilemă, ce echivalează cu conservarea enunțurilor clasice, este deja costisitoare, Economia fiind suspectată de insuficiență explicativă pentru noile evoluții sau chiar de tratarea lor inadecvată, aceasta îngroșând și mai mult dosarul încremenirii în proiectul iluminist. Clasicii Economiei, în primul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
abstragă raporturilor de putere, a predestinării funcției prin poziția socială moștenită prin naștere. Era vorba însă despre o formulă teoretică tot de natură maniheistă, a contrapunerii intereselor și a recursivității tensionale în relația marfă-bani ca fir roșu al procesualității economice. Stăruința în neutralitate față de origini pare să aibă explicația într-o vină a pervertirii naturii umane de care vrea să se lepede Economia. Consumatoare a resursei umane, Economia își dislocă funcția primară pentru a lăsa locul liber unei ipotetice condiții emancipatoare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
folclorică în construirea conceptelor legate de soartă, noroc se observă ușor.Filosofia universitară din prima jumătate a secolului XX a cercetat doar incidental semnificația destinului, asociindu-l, de obicei, cu considerațiile asupra timpului. Cel care s-a ocupat cu oarecare stăruință de aceste probleme a fost Constantin Rădulescu-Motru, atunci când a încercat surprinderea unor trăsături spirituale distinctive ale poporului român. În lucrările Românismul. Catehismul unor noi spiritualități și, mai ales Etnicul românesc. Naționalismul, autorul - după ce expune rezumativ marile doctrine filosofice referitoare la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de continuă modelare a vieții. Vasile Băcilă susține că factorul metafizic rămâne factorul principal în această ecuație și că în limba română destinul are mai mult înțelesul de "menire" ("ursită", "rost adânc", "luptă cu împrejurările determinate de la un moment dat", "stăruință pe același drum", dar și de "creație"). În aceeași constelație spirituală se situează și Romulus Vulcănescu cu studiul Mitologie românească. Soarta este numită la români Menire, Noroc, Scris, Dat (Moira la greci și Fatum la latini); ea își exercită puterea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu va ameliora tonusul nostru muscular, nici simpla lectură a acestor pagini nu va aduce mari transformări în deprinderea noastră de a conversa. Va trebui să le citim și să revenim asupra lor cu tenacitate și să ne antrenăm cu stăruință și hotărâre. Vă sugerăm să nu citiți mai mult de un capitol o dată și să începeți să aplicați fiecare deprindere, îndată ce ați însușit-o. Am scris această carte cu sentimentul unei mari bucurii și suntem convinși că și cititorul va
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
astădzi cu toate ustensilele, hainele, garderoba și în sfârșitu tote obiectele cuprinse în încăperile și îngrăditura spitalului după anume inventar iscălit de mine, sunt făcute parte cu a mea cheltuială, iar parte cu osăbit mijloce prin a mea îngrijire și stăruință. Pentru trebuința spitalului se afectează casa cea mare cu două etage cuprindend opt-spre-dece odăi și un paraclisu sub acelaș acoperemânt, cât pentru casele aflătoare la porta dimpreună cu grajdiul și șurele mi le păstrez pe sama mea, ca unele ce
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
în numai două luni, Gusti și echipa sa reușesc sa remodeleze spațiul, prin redarea unei atmosfere cît mai autentice și amplasarea a nu mai puțin de 33 gospodării împreună cu anexele, biserici și obiective reprezentative pentru sectorul ocupațional. Cu siguranță că stăruința acestui efort și rezultatele concrete au stîrnit deopotrivă admirație și contestări. D.C. Amzăr reproșează "absența elementelor specific sociale, de tipul ceremonialului", acesta limitîndu-se doar la aspecte etnografice. Mai mult, considera că: "nici acestea nu sînt prezentate în mod adecvat, raportat
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, ce avea să devină mai tîrziu "Muzeul de Artă Populară"64. Romulus Vuia contura la Cluj ideea constituirii unui parc etnografic ca secție în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Prin stăruința lui Nicolae Iorga ideea unei secții avea să se transforme în necesitatea înființării unui Muzeu în aer liber, lucru care s-a și întîmplat în anul 1932. În susținerea Legii privind înființarea parcului etnografic, N. Iorga argumenta "aducerea și păstrarea
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
în consecință, ‘experți’ în problemă. În special, mareșalul Antonescu nu obosea niciodată, afirmând că românii erau de origine romană, că România era o țară europeană, o ‘insulă europeană în marea slavă și că Transilvania era stânca cea mare a insulei’” Stăruința mareșalului Ion Antonescu, în problema Transilvaniei, se datora convingerii sale că, printr-o atitudine loială față de Reich, dublată de cererea statornică a anulării dictatului de la Viena, Hitler putea fi convins să revină asupra “arbitrajului” de la 30 august 1940. În
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în consecință, ‘experți’ în problemă. În special, mareșalul Antonescu nu obosea niciodată, afirmând că românii erau de origine romană, că România era o țară europeană, o ‘insulă europeană în marea slavă și că Transilvania era stânca cea mare a insulei’” Stăruința mareșalului Ion Antonescu, în problema Transilvaniei, se datora convingerii sale că, printr-o atitudine loială față de Reich, dublată de cererea statornică a anulării dictatului de la Viena, Hitler putea fi convins să revină asupra “arbitrajului” de la 30 august 1940. În
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
-i întâlni pe cei mai renumiți asceți. Înainte de această călătorie, a făcut o primă împărțire a averii sale la săraci. Trăirea acelor asceți i-a schimbat viața: M-am minunat de înfrânarea lor în mâncare și băutură, le-am admirat stăruința în tot felul de munci, am rămas uimit de râvna lor neîntreruptă pentru rugăciune, văzând cum înlătură somnul și cum își impun să se abțină de la orice poftă a firii, păstrându-și în toată vremea mintea slobodă și înălțată deasupra
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5). Cu o persistență ciocănitoare, în cadențe ritmice agasante, poporul lui Israel este chemat la rememorare. Poporul Cărții - cartea fiind înțeleasă ca fond scriptural în care sunt păstrate aceste bântuitoare stăruințe spre neuitare - întruchipează, din acest motiv, exemplaritatea comunității memoriei. Memoria este consubstanțială religiei ebraice. Lucrul acesta se verifică din plin și în cazul creștinismului, care a absorbit, spongios, etica ebraică a neuitării. Imperativul aducerii aminte s-a încuibat tocmai în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai cu deosebire de Analele de la Salpetriere, pe care le purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilejul să vorbească de Charcot, de Ribot, de Binet și de alți savanți, ale căror lucrări ne erau acum familiare, grație stăruințelor lui Gruber; el ne făcea să le citim sau să-l ascultăm pe el citindu-le. într-o zi Gruber intră ca o furtună în casa lui Beldiceanu și, abia răsuflând, scoate un jurnal franțuzesc și ne citește sonetul, astăzi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
au ținut de cuvânt. înmormântarea s-a făcut abia, în ziua de 17 iunie, într-o sâmbătă, pe la orele 4 după amiaza, din cauza marei și sufocantei arșițe, ce se lăsase asupra orașului. Cheltuielile le-a suportat ministerul instrucțiunii publice, după stăruința fostului secretar general Profesorul Ștefan C. Mihăilescu, bun prieten și mare admirator al defunctului. Lume multă intelectuală: literați, ziariști, advocați, medici, artiști dramatici, pictori, sculptori și studenți. Venise și Lascăr Catargiu, care, ca barbat politic, se simțea obligat, să-i
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]