144,572 matches
-
în firea sa și de oricîtă ambiție ar fi fost insuflat, renegînd o "cauză pierdută" și fiind nevoit a adopta concepția adversarului de odinioară, Noica a încercat o "umilință cumplită": "Cînd trăiești pe același teritoriu cu un învingător care, grație statutului său de învingător, nu numai că ți-a uzurpat toate drepturile, dar, pe deasupra, îți mai cere și să te pocăiești pentru îndrăzneala de a fi luptat împotriva lui, drama pe care o trăiești e uriașă. Și atunci cum să nu
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
de, în fond, artificial. Noica nu putea deveni în ruptul capului un național-comunist. Juca un rol și atîta tot. "Menghina morală", prin care era nevoit a trece orice intelectual legionar sub totalitarismul comunist, implica următoarea alegere: "ori renega totul, asumîndu-și statutul de învins pe toate planurile, ori păstra tăcerea cît putea de mult". Dar, Noica nu "a ales să tacă pînă la moarte", ci și-a însușit, de ochii lumii, o atitudine, etalată în unele ocazii, al cărei caracter vacuu nu
Noica între extreme (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8492_a_9817]
-
pentru asta de vreun "pact" retoric, cu implicații politice și electorale, ci doar de oameni cu o autoritate întemeiată pe prestigiul profesional și moral, beneficiind totodată de un scut legislativ care să-i apere de săpăturile imbecililor și lichelelor cu statutul primejduit. Recitind acum gândurile doamnei Yourcenar, parcă dezabuzarea pe care mi-o mărturiseam la începutul acestor însemnări exasperate, m-a mai părăsit. Poate, îmi zic, nu e totul pierdut. Poate merită totuși să mai scriem despre. Poate se va deștepta
Să scriem despre by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8485_a_9810]
-
detaliu, m-a frapat perspectiva din care privește Wieseltier ideea de clopot: dinspre estetic spre ideologic.) De ani buni, Leon Wieseltier se află pe baricadele luptei din mediile occidentale între sprijinitorii unui Israel ce nu acceptă în nici un fel modificarea statutului său actual și cei care pretind o flexibilitate mai mare în chestiunea palestinienilor. Din acest motiv, destui adversari văd în el un campion al intoleranței și fundamentalismului sionist. Dincolo de astfel de lucruri, a căror semnificație de adâncime îmi scapă, îl
De ce trag clopotele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8486_a_9811]
-
din articolele sale de tinerețe, subordonate unei orientări care predica necesitatea sacrificiului, ca o condiție sine qua non a renașterii obștești, care se străduia a face prozeliți. Angelismul livresc trece într-o spectaculară demonie: "Este un Ťprea multť care modifică statutul ontologic, și nu doar detaliile cuiva. Lucifer nu era un înger de rînd, ci un exces de înger, după cum Legiunea care își luase numele de ŤArhanghelť ajunsese să întruchipeze excesul de arh-anghelitate". Care să fie explicația bizarei schimbări? O pierdere
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
texte cărora cititorul nu le poate acorda nici o încredere pentru că fie nu au fost scrise de persoana căreia i se atribuie, fie nu-i aparțin epocii de la care se reclamă, fie conțin un alt element care alterează și astfel anulează statutul invocat de regulă în titlu sau pe ceea ce se numește Ťfoaia de titluť a operei, tipărite sau manuscrise, sau caracterul său legal, dacă este vorba de un document oarecare. ș...ț În literatură însă, mistificările nu sunt doar Ťaltceva decât
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
fost Rudi Bernhaut. Nu pentru a narativiza nepermis de mult o cronică ce nu și-a propus să rezume, ci pentru că aici mi se pare că stă centrul de greutate al unei cărți cu multe capitole care aspiră la acest statut. Plecat din România la sfârșitul primului deceniu al secolului trecut, se acomodează greu în Parisul pe care intenționase să-l cucerească, gravitează fără prea mare succes în jurul unor autori consacrați, pe care nu reușește să-i convingă și de atenția
Les faux monnayeurs by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8529_a_9854]
-
parcurgă câteva etape pregătitoare. Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea Statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Ca model pentru aceste Statute, Cincinat Pavelescu adusese de la Paris Status de la Société des Gens de Lettres, societate înființată de scriitorii francezi la 28 aprilie 1838. Urmând exemplul acestora, scriitorii noștri au ales tot data
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea Statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Ca model pentru aceste Statute, Cincinat Pavelescu adusese de la Paris Status de la Société des Gens de Lettres, societate înființată de scriitorii francezi la 28 aprilie 1838. Urmând exemplul acestora, scriitorii noștri au ales tot data de 28 aprilie, din 1908, pentru a pune bazele Societății
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
cât și din alte orașe ale țării. Din articolul lui Emil Gârleanu, când s-a fondat Societatea Scriitorilor Români, publicat în revista Proza, nr. 2, din 15 februarie 1914, aflăm că la adunarea de constituire s-au dezbătut proiectele de Statute și s-a ales primul comitet de conducere, compus din Ioan Adam, Dimitrie Anghel, I. A. Bassarabescu, I. Al. Brătescu-Voinești, Virgil Caraivan, Ion Ciocârlan, Ludovic Dauș, N. Dunăreanu, Al. S. Florescu, Emil Gârleanu, Artur Gorovei, Șt. O. Iosif, G. Murnu
Centenarul Societății Scriitorilor Români by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8546_a_9871]
-
a proclama independența ființei-limbaj de exterioritatea la care se referă, de regulă, susținînd că imaginarul poartă-n propriul marsupiu "germenii negației". Pentru a-și spori ponderea eului, înțelege a renunța la dialectica interioritate-exterioritate, din care derivă diversitatea, fragmentarea, dispersia. Asumîndu-și statutul viziunii poetice ca parte integrantă a intimității sale, subiectul își asumă implicit relația de martor necesară celui ce se confesează, se comportă, concomitent, și ca un confesor. Negația concepută îndeobște ca exterioară conștiinței poetice e asimilată acesteia, id est dezamorsată
O acuitate dureroasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8553_a_9878]
-
tablou secund, mai larg, al fiecărui capitol. Astfel că, exceptând capitolele de mai mare întindere din prima sută de pagini a cărții, Poezia vie strânge la un loc texte care nu fac un întreg, rămânând simple recenzii: și încă amicale. Statutul lor ni se clarifică imediat, chiar dacă autorul încearcă să le înșurubeze în acea problematică a eului pe care, mizând, o evidențiază la tot pasul. Și iarăși, ce este valabil la un poet e valabil la toți, într-o indistincție frapantă
Eul care tot scrie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8575_a_9900]
-
câștigată. Uneori cu televizorul, dar și, (dar mai ales) cu calculatorul". Privit din această perspectivă, tabloul literaturii române se schimbă semnificativ. Marile mutații politice au modelat decisiv chipul literaturii, au trasat noi căi de evoluție stilistică și tematică, au stabilit statutul scriitorilor mai vechi în istoria literaturii. Dintre multiplele exemple care se pot da, voi reproduce, pentru relevanța sa, doar unul. Scrie autorul: "Așezarea granițelor în 1859 sau în 1918/1919 ne leagă într-un fel de literaturile din jur și
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
Membră cu drepturi depline a NATO, țara are garantate inviolabilitatea granițelor și suveranitatea națională. Extremiștii naționaliști, ca și minoritarii iredentiști, care s-au inflamat la "precedentul Kosovo" s-au regăsit într-o falsă poziție, organizația euro-atlantică, precum și UE, excluzând prin statut orice modificări teritoriale în cazul statelor membre. Statul român nu a avut niciodată, în istoria lui, garanții de securitate mai ferme. Sursă de securitate, NATO este concomitent și sursă de stabilitate, printre cerințele organizației (similare cu cele ale UE) fiind
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
însăși, o sursă de siguranță pentru zona proximă, un pilon fundamental în "controlul stabilității" la Marea Neagră. Rezistând presiunilor Rusiei (în special "șantajului energetic", România achiziționând, alături de Ucraina, gazul rusesc la cel mai înalt preț), țara a reușit să-și impună statutul de membru sigur al alianței. "Analiștii", care solicitau o mai mare flexibilitate față de Rusia, nu au realizat că proiectul geopolitic pentru Balcani era diferit față de cele legate de Ungaria sau Polonia. Invitația adresată de președintele Putin d-lui Băsescu, omologul
Un summit pentru România by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8567_a_9892]
-
cinic fac deliciul filmului. Umorul însă riscă reușita celor mai bune sitcomuri gen Ally McBeal al lui David E. Kelly care dau un ton artificial-dilematic și pedagogic-delectabil oricărei problematici, transformînd-o într-o temă de seminar. Filmul lui Reitman riscă acest statut de soporific punctat de eticismul propriu unei civilizații bine educate și antrenate. Fără să vrei îți vine în minte filmul lui Mungiu, mutatis mutandis și realizezi deodată prezența E-urilor în produsul recomandat drept natural, de la notele flower power ale
Maternitatea pe înțelesul copiilor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8589_a_9914]
-
poezia nu poate fi explicată fără noțiunea de expresivitate, Marin Mincu operează pe tot parcursul comentariilor din antologie cu noțiunea de "practică semnificantă". Criticul caută, antologhează și valorizează poezia din care lipsește sentimentul, repudiază mecanica versificației, nu discută aproape niciodată statutul schimbător al metaforei și al altor tropi, nu-l interesează retorica poeziei, considerată caducă - toate acestea fiind specifice poeziei de dinainte de 1900. În încheierea prezentării lui Stephan Roll, Marin Mincu aduce precizarea necesară, departajarea între o poezie de sentiment și
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
rațiuni și ele conjuncturale, era inevitabil ca acest fenomen să dispară, fie prin suspendarea lui voluntară, fie prin erodare naturală, prin lenta epuizare a resurselor. Mentalitatea colectivistă, sentimentul de siguranță lașă pe care ți-l dă adăpostul la umbra mulțimii, statutul existențial vag și starea morală ambiguă, generate amîndouă de acea prezență discretă, la limita irelevanței, într-un organism redundant și diform, erau atunci, în tăietură proaspătă, evidențe de-a dreptul traumatizante. Cu atît mai mult cu cît toți artiștii momentului
Lupta cu memoria by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8613_a_9938]
-
lanț". E citat și Laszlo Alexandru, care l-a văzut pe celebrul profesor dirijîndu-și învățăceii spre "frenezie criminală", într-un colocviu "moderat de Gh.Grigurcu" . Adevărat, dar chiar din acel moment mi-am exprimat dezacordul, consemnat în paginile volumului cu triplu statut auctorial, Vorbind (Ed. Limes, 2004). Intempestivă evoluție a lucrurilor, cînd noi, cei taxați drept "demolatori", ne vedem în situația de a lua apărarea unor autori loviți cu adevărat de sancțiuni anihilante! Există însă o deosebire de căpetenie între o poziție
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
lua apărarea unor autori loviți cu adevărat de sancțiuni anihilante! Există însă o deosebire de căpetenie între o poziție și alta. Deplîngînd colaboraționismul unor M. Sadoveanu, T. Arghezi, G. Călinescu, nu intenționam nici o clipă - ceea ce am evidențiat mereu - a nega statutul lor de creatori de primă mînă, de stîlpi de susținere ai literaturii române. Mă limitam a comenta etapa de ideologizare a operei lor, întristătoarea lor adeziune la comandamentele regimului comunist și atît. A nu-i recunoaște nici cel mai mic
Un ton tranșant by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8602_a_9927]
-
cărți, despărțite însă de multiple alte aspecte legate de construcție și de conținut. Iubirea izbucnește spontan, nu ține cont de logică și, precum iarna pe guvernanți, te ia întotdeauna pe nepregătite. Atunci când este autentică, ea nu ține seama nici de statutul social, nici de calitățile fizice ale celor în cauză, nici de reacțiile, adesea reprobatoare sau doar mirate, ale celor din jur. Fericiții/nefericiții implicați într-o astfel de relație pot atinge fericirea supremă, dar și dezastrul absolut, atunci când, sacrificând totul
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
de traducător se văd în scrierea acestui prim roman original al tinerei autoare. Încă de la primele rânduri devine limpede că mâna prozatoarei nu tremură, scriitura are forță, construcția este clară și eficientă. Nimic din calitatea scrisului nu pune în evidență statutul de debutantă al Mirelei Stănciulescu. Dimpotrivă, totul sugerează o autoare matură, relaxată, plină de naturalețe, sigură de meșteșugul ei literar. Copilul de foc este romanul iubirii imposibile dintre pianistul de mare succes Matei Visarion și Roxana Calinderu, o veche admiratoare
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
o simte pe propria piele: "De când se anunțase în firmă plecarea lui, Grigore Micu începuse să simtă un val de frig în jur. Nu că ar fi închegat relații apropiate cu toți colegii, dar îi plăcea să creadă că avea statutul lui bine definit și că lumea îl trata cu respect și admirație pentru ceea ce realizase până atunci. Iar acum constata că, de fapt, ceea ce considera el a fi respect, era o indiferență politicoasă. Până și asistenta Eliza, cu care credea
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
loc. Pe acest fond, se proiectează figura intelectualului și a rolului său în societate, care, mai cu seamă astăzi, a devenit efectiv derizoriu. Niciodată pare să nu i se fi dat o prea mare importanță (totuși să nu generalizăm), dar statutul său ca entitate subalternă, tolerată, nu s-a conturat pe deplin decât în comunism. Printre primii care l-a semnalat și a încercat să-l explice, în cultura română, a fost Paul Zarifopol. Dintotdeauna, constată el, nu fără a exagera
Comunismul și intelectualii by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8620_a_9945]
-
aceasta nu e departe de faliment. Un alt lucru care interesează mai deaproape e că vreo câțiva jurnaliști, dintre cei cari au luat parte la Conferința de la Galați, au ținut împreună cu subsemnatul o ședință în care s-a constituit, conform statutelor "Presei polono-române", comitetul local al acestei asociații. Membrii comitetului, din care și eu fac parte, m-au asigurat de tot sprijinul în acțiunea de apropiere ce voi întreprinde. Activitatea atașatului de presă În afară de "buletinul presei" pe care îl trimit zilnic
Lucian Blaga, diplomatul by Lia-Maria Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/8358_a_9683]