2,108 matches
-
în care să folosești sensuri diferite ale cuvântului”car”. Colindătorii Este Ajunul Crăciunului.Copiii și-au lipit năsucurile de geamurile înghețate așteptându-l pe Moș Crăciun. Mă apropii și eu de fereastră și printre florile de gheață , privesc miile de steluțe ce cad necontenit spre pământ. Ninge leneș, cu fulgi mari și pufoși. Crăiasa Zăpezii, cu bagheta ei magică, a fermecat toată natura și-a gătit-o în haine de mireasă, în așteptarea celei mai iubite sărbători. Privesc printre dantelele de
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
din amănuntul care colorează o epocă. Sub acest raport Suvenirile sunt o galerie de tablouri de un pitoresc fastuos. C. NEGRI C. Negri (1812-1876), care a jucat un însemnat rol politic în pregătirea diplomatică a Unirii, frate al Elenei Negri, "steluța" lui V. Alecsandri, fiu vitreg pe de altă parte al poetului Conachi, a lăsat câteva poezii de amator. Darurile lui veritabile se revarsă în corespondența franceză, în care afecțiunea pentru copii, bonomia omului bătrân, informațiile mărunte, despre cele mai neînsemnate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
diminutivală și în fond glumeață. Alecsandri, care s-a căsătorit foarte târziu din rațiuni de pur confort casnic, a avut multe iubiri ce n-au zdruncinat firea lui calmă. Vestita Niniță (Elena Negri, sora lui C. Negri), obiect al sentimentalei Steluțe, a scos poetului câteva accente duioase, pe care biografia le dovedește fără profunditate. Elena Negri fusese căsătorită, nu era deci Virgina imaculată asemeni divinei Beatrice, greu de atins, dureros de pierdut. Foarte mult din opera poetică a lui V. Alecsandri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lume Caut să te mai găsesc, Tu l-al cărui dulce nume, Și azi încă-ngălbinesc! Dacă tu tot mai trăiești- Unde ești?... Unde ești? Bravul "oficer" N. Schelitti (1837-1872) nu era mai talentat, și erotica între "un steloi" și o "steluță" e rizibilă: Am surprins eu într-o noapte O steluță ș-un steloi, După multe dulce șoapte, Sărutîndu-se-amîndoi. MATILDA CUGLER Poezia Matildei Cugler (1852-1931) e la modul cuviincios al liricii pentru albumuri de pensioane, cu situații de convenție, cu o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dulce nume, Și azi încă-ngălbinesc! Dacă tu tot mai trăiești- Unde ești?... Unde ești? Bravul "oficer" N. Schelitti (1837-1872) nu era mai talentat, și erotica între "un steloi" și o "steluță" e rizibilă: Am surprins eu într-o noapte O steluță ș-un steloi, După multe dulce șoapte, Sărutîndu-se-amîndoi. MATILDA CUGLER Poezia Matildei Cugler (1852-1931) e la modul cuviincios al liricii pentru albumuri de pensioane, cu situații de convenție, cu o certă legănare visătoare cîteodată: Ai plâns și tu odată? Eu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un miel sau bustul unui bătrîn din profil cu un miel lîngă el) pe foarte multe tăblițe de plumb. Sacrali- tatea mesajului rezultă din steluțele cu șase raze care însoțesc imaginea sau care sînt imprimate pe marginea plăcuței și a bentiței purtată pe frunte ca semn al conducerii supreme cerești. În ținutul Apeninilor, în vehea Umbrie exista orașul Ariminum ca amintire pe-renă a fondatorilor urbei
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Era săracă, iar copii îi sporeau sărăcia. în fiecare vară trebuia să muncească pământ în parte de la boier, (la Iorgu Antonescuă și să muncească din greu pentru ca să-și hrănească pruncii). Era cam de o vîrstă cu mămica. Primul ei născut, Steluța, este cu 8-9 luni mai mică decât mine. Casele părinților noștri erau pe aceiași uliță a satului. într-o vară, noi copiii rămași singuri acasă, ne-am apucat să tăiem lemne pentru foc. Steluța ținea o creangă, iar eu dam
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
vîrstă cu mămica. Primul ei născut, Steluța, este cu 8-9 luni mai mică decât mine. Casele părinților noștri erau pe aceiași uliță a satului. într-o vară, noi copiii rămași singuri acasă, ne-am apucat să tăiem lemne pentru foc. Steluța ținea o creangă, iar eu dam cu toporul ca s-o scurtăm. Am ridicat toporul sus ca să lovesc cu putere, dar în loc de a lovi creanga, am lovit-o pe Steluța în cap și a țâșnit sângele. Ne am speriat. Eu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
singuri acasă, ne-am apucat să tăiem lemne pentru foc. Steluța ținea o creangă, iar eu dam cu toporul ca s-o scurtăm. Am ridicat toporul sus ca să lovesc cu putere, dar în loc de a lovi creanga, am lovit-o pe Steluța în cap și a țâșnit sângele. Ne am speriat. Eu eram vinovat. A intervenit mama Ileana, a legat-o la cap pe Steluța, iar pe mine m-a certat și m-a alungat acasă. Tăietura a fost superficială și s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Am ridicat toporul sus ca să lovesc cu putere, dar în loc de a lovi creanga, am lovit-o pe Steluța în cap și a țâșnit sângele. Ne am speriat. Eu eram vinovat. A intervenit mama Ileana, a legat-o la cap pe Steluța, iar pe mine m-a certat și m-a alungat acasă. Tăietura a fost superficială și s-a tămăduit ușor și repede. Fapta însă mi s-a amintit de mama Ileana și când eram la seminar și când eram la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mine. Pentru calitățile lui fizice, dar și pentru cele sufletești, pentru purtarea lui foarte frumoasă, era iubit de noi toți. îi plăcea să mește șugărească. în toamna în care eu am fost dus la seminar, mama Ileana a dus pe Steluța la Făurei, la un atelier de tricotat, pentru ca să învețe meserie. Era foarte îndemânatecă. Cu mari sacrificii, părinții ei i-au cumpărat o mașină de tricotat. Lucra frumos. Avea mult de lucru. Executa modele foarte complicate. După ce s-a căsătorit s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
păzite de o artilerie „de coastă”care i se încredințase. în gradul de colonel a fost mutat în garnizoana Buzău, unde, după puțin timp a decedat, nu știu din ce cauze. Ceilalți băiețică mama Ileana n-a avut decât pe Steluța fată-, s-au făcut șoferi și s-au stabilit în Brăila și în satul Cazasu de lângă Brăila. Numai Steluța a mai rămas în Domnița, iar ceilalți, toți au plecat, încât Ion și Ileana, la bătrânețe au rămas singuri. I-am
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Buzău, unde, după puțin timp a decedat, nu știu din ce cauze. Ceilalți băiețică mama Ileana n-a avut decât pe Steluța fată-, s-au făcut șoferi și s-au stabilit în Brăila și în satul Cazasu de lângă Brăila. Numai Steluța a mai rămas în Domnița, iar ceilalți, toți au plecat, încât Ion și Ileana, la bătrânețe au rămas singuri. I-am vizitat, și am găsit pe mama Ileana în grădina din spatele casei oarbă, singură. Nu m-a recunoscut. Am vrut
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: „A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Dintre invitați, Eduard
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fi fost dărâmată. Moartea ei este învăluită în mister, biograful de la 1924 consemnând sec: „în seara de 3 august 1889 - mi-a spus maica Fevronia - Veronica a invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratic. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de ale ei și de ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească. Pe la patru spre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și cade zdrobită pe o canapea care era în cerdac.” Ea își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: ,,A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Variații, [compuse și] executate de Schipek; Tu care întreci pe Venus, romanță națională de Ferlendis, cântată de d-na [Mary] Polizu; [Partea a II-a:] Mama Anghielușa de Alecsandri, jucată de Millo; Cerșetoarea, poezie de Ciru Economu, recitată de Demetriadi; Steluța de Alec sandri, pusă pe muzică și cântată de d-na Polizu; Paraponisitul pus în slujbă, de Alecsandri, jucată de Millo.15 La Teatrul cel Mare, compania dramatică română joacă Două orfeline în beneficiul d-nei R. Stavrescu.16 284 bucureștii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la Plevna; Luarea Griviței; Moartea eroului Valter Mărăcineanu. „În acest timp Unionul devenea cu adevărat neîncăpător: I.D. Ionescu cânta cuplete, dansa, se acompania la pian, prindea vioara, apoi armonica, fluiera o doină «de pe la noi», adică din Transilvania; frumoasa Fanelly interpreta Steluța de Alecsandri, compusă de D. Florescu...“ (Ioan Massoff, I.D. Ionescu de la „Iunion“, Ed. Muzicală, Ionescu câștiga ce voia la Union-Suisse. În fiecare săptămână se ducea la Galați și-și depunea economiile la o bancă, iar în fiecare seară, după reprezentație
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
următoarea programă: 1. Parte: Trifouillar le Brasseur, Athend-moi-z-y; Chanson Russe; Ho! Y a ho!: Moda din ziua de astăzi, romanță. 2. Parte: Une lune de miel Normande 138. 3. Parte: Cliquot, Fantaisie (Lombard). Le champagne, musique de Mr. Carini; Romance, Steluța (romanță), La Gaillarde, polca mazurca de Mr. Carini. 4. Parte: Deux beautés d’autrefois 139.“ În grădina Guichard din dosul Palatului Regal juca Pascaly în teatrul numit „Teatrul de vară“. La 22 august se juca: La sânul mamei; Filosofia bărbaților
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu masca pe figură și cu dese culcări în zăpadă; trecusem examene grele, necunoscute de colegii mei civili, iar acum eram aruncat în lume fără șanse de a converti această pregătire în ceva adecvat. Stă cineva să se uite la steluța de pe noii epoleți? Curios, în fotografiile pe care le-am făcut atunci nu par prea afectat. Ca și ceilalți camarazi, mi-am ținut destul de bine firea. Singurul care dă să plîngă e comandantul nostru de pluton, locotenentul-major Constantin Andreescu, un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plus - când ieșiți la cumpărături), să-mi aduceți vreo lămurire. Îmi permit, prin urmare, să vă expediez aceste copii, Îmi cer scuze, 709 nefinisate filologic, dintr-o primă culegere, după paginile fălticenene. Pe lângă numele și informațiile marcate de mine cu steluță, veți găsi, sunt sigură, și dvs. detalii revelabile. Vă repet, cu minim efort, semnalați mi-le. Eventual prin succinte adnotări chiar pe aceste file, spre a nu vă mai obosi cu dactilograma. Sunt bucuroasă să vă citesc și scrisul „de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
DOSAR, parcelat În două volume de gunoaie umane, ambalate drept Rapoarte informative, Note de filare și identificare, Note-raport, Note de relații, Note și Plan de Măsuri etc. Aflam din neglijentul și foarte incompletul DOSAR că fusesem urmărit de copoii cu steluțe roșii Încă din 1962, când aveam 26 de ani. Eram pe atunci un inginer oarecare, despre care nimeni nu știa că s-ar ocupa și de literatură, pe deasupra deloc revoluționar În sensul Înțeles de ideologia la putere sau de cea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
context comparat, București, 1999; Cornelia Burghele, Descântece populare terapeutice din Sălaj, pref. Nicoleta Coatu, Zalău, 1999; Maria Purdela Sitaru, Etnomedicină lingvistică, Timișoara, 1999, În numele magiei terapeutice, pref. Nicoleta Coatu, Zalău, 2000; Cati Motea, Practici străvechi la sfârșit de mileniu, pref. Steluța Pârâu, Galați, 2000; Amalia Pavelescu, Poezia de ritual și ceremonial din Mărginimea Sibiului, pref. Ion Ghinoiu, București, 2001. I.H.C.
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
forma fixă a decastihului și la alte forme lirice de mici dimensiuni. SCRIERI: În razele vieții, Tiraspol, 1939; Brazde proaspete, Chișinău, 1948; Diminețile noastre, Chișinău, 1949; Cuvântul mamei, Chișinău, 1951; Pașii primăverii, Chișinău, 1951; Fiii noștri, Chișinău, 1951; Mama mea steluță are, Chișinău, 1952; Mitrunea Leușteanu, Chișinău, 1952; În fața Kremlinului, Chișinău, 1952; Baladă haiducească, Chișinău, 1953; Izvorul viu, Chișinău, 1953; Cuvântul mamei, București, 1953; Lumina noastră, Chișinău, 1954; Versuri, Chișinău, 1954; Dragoste, Chișinău, 1956; Europa azi, Chișinău, 1957; Drumuri și gânduri
CRUCENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286539_a_287868]
-
la Editura Cartea Moldovenească (ulterior Literatura Artistică). A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1987) pentru traducerea epopeii Ramaiana. La început, D. s-a afirmat ca scriitor pentru copii, prin plachetele de versuri Ce-a fost în pădure (1954), Sputnicul - steluța noastră (1959), Povestea bobului de grâu(1962), precum și prin volumele de proză O scrisoare călătoare (1960) și În scrânciobul vântului (1964). Cunoscător al sufletului infantil, scriitorul îi inițiază pe micii cititori - folosind calea ludicului - în tainele și rosturile lumii (Dor
DARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]