5,507 matches
-
Examinarea orală - definiție: formă specifică de conversație catehetică pentru identificarea cantității și calității informațiilor; - tipuri de probe orale: - probe care evaluează o capacitate lingvistică productivă; - probe în care tema implică un stimul verbal; - probe în care tema nu implică un stimul verbal - alte forme de examinare orală: - conversația de verificare (puternic structurată); - interviul (cuprinde și punerea în discuție a unor probleme); - verificarea realizată pe baza unui suport vizual; - verificarea orală cu acordarea unui timp de pregătire a răspunsurilor (în condiții de
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
frână atunci când este privită cu prea mult sentimentalism, dar poate fi și anulată pe nedrept, atunci când spiritul contemporan devine prea dominant. Astfel, Eliot vede în tradiție un factor viu, un model ce poate transcende sterilitatea în măsura în care este percepută ca un stimul. Se atrage atenția că reproducerea rezultatelor tradiției nu este în acest sens utilă pentru că nu se subscrie legilor evolutive ale literaturii. Ceea ce este benefic este reproducerea situațiilor care au stat la baza creării unor capodopere. Ideea exprimată aici coincide cu
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
factor stimulativ pentru o creștere economică susținută, exemple în această direcție fiind experiențele de succes ale unor țări din diferite regiuni ale Globului, precum Malaiezia, Tailanda, Taiwan, Singapore, Coreea de Sud, Brazilia și Chile. Accesul în cadrul piețelor țărilor dezvoltate poate furniza un stimul important pentru o folosire mai bună a resurselor umane și de capital care anterior erau subutilizate. Majorarea câștigurilor valutare, rezultate prin îmbunătățirea continuă a performanțelor de export, poate de asemenea constitui o modalitate prin care o țară în curs de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
acumulări calitative. Dobândirea experienței sociale este legată, neîndoielnic, de procesul de maturizare a copilului și adolescentului În care un rol decisiv Îl are suportul afectiv. În preadolescență și adolescență, Întreaga conduită se desfășoară pe fond afectiv; relația afectivă reprezintă un stimul, un suport motivațional. 4 Procesul de influență În grup semnifică distribuirea autorității și receptarea acesteia. Dacă ne raportăm la clasa de elevi ca grup primar, viața ei se desfășoară după un set de reguli, norme, coduri. Aceste reglementări sunt vegheate
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
general la particular; ele decurg pe cale rațională din relații deja cunosute sau din teorii și concluzii experimentale generalizate (de exemplu, teoria reflexului condiționat al lui Pavlov are la bază ipoteza: "În scoarța cerebrală se formează legături nervoase temporare Între un stimul și o reacție". Elaborarea ipotezelor presupune parcurgerea a 3 etape: 1 formularea ipotezelor generale; 2 formularea ipotezelor specifice/ de cercetare; 3 formularea ipotezelor statistice. Ipoteza generală este o formulare cu grad mare de generalitate care nu poate fi verificată practic
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
focar al gnozei), individul din labirint trece prin încercări totdeauna terorizante; întocmai ca în mitologia elină, iată "Caverna"; Dansul sacru" evocă simbolic pășirea zigzagată prin labirint; "Securea cu două tăișuri" amintește de tărâmul Minotaurului. Antropologii văd în simbolistica labirintului un stimul spre purificare: "mersul și întoarcerea din labirint ar fi simbolul morții și al învierii spirituale"; pe scurt, labirintul duce spre "profunzimile inconștientului", spre "unitatea pierdută a ființei care se risipește în mulțimea dorințelor", ori îndrumă spre o "eternă întoarcere". Inițiatul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
specialiști în căi neuronale emoționale. Principala treabă a creierului e supraviețuirea întregului organism. Ne bîntuie fel de fel de frici. Aspectele fundamentale ale slăbiciunii personalității noastre țin de frică. Pe ea se formează rețele neuronale specifice, care reacționează instinctual la stimuli: luptă sau fugi. Astfel nu evoluăm. Plus că nu ne folosim suficient creierul mijlociu și nici cerebelul inferior. Se poate pune următoarea întrebare: daca eu mă descompun la nivel de cîmp cuantic, inclusiv creierul, materia devine energie, dar cine mai
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
altă parte, intensității și duratei procedeului aplicat, reacții care se produc mai ales prin intermediul sistemului nervos. Acțiunea procedeelor și tehnicilor de masaj excită terminațiile aparatului exteroceptor cutanat și subcutanat, precum și ale aparatului proprioceptor din mușchi, tendoane și articulații, care transmit stimulul respectiv centrilor nervoși și apoi, pe cale reflexă, efectul se răsfrânge asupra țesuturilor și organelor vizate. Procedeele și tehnicile de masaj acționează diferențiat asupra terminațiilor nervoase periferice: executate lent și ușor, produc efecte liniștitoare; executate într-un ritm viu, produc efecte
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
va proceda, succesiv, la examinarea pielii, țesutului celular subcutanat, a mușchilor, a tendoanelor, a articulațiilor, a sistemului nervos, a circulației și a viscerelor din cavitatea abdominală. 1.1. Examinarea pielii și a țesutului subcutanat Pielea și țesutul subcutanat receptează toți stimulii constituiți de acțiunile maseurului, oricare ar fi scopul și destinația procedeelor și tehnicilor aplicate, efectele lor transmițându-se obligatoriu prin intermediul acestor structuri. Relațiile funcționale care există ̀ ntre învelișul de suprafață și organele interne justifică efectele obținute prin aplicarea masajului
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
terapeutic-recuperatorii ale masajului 1. Indicații de ordin general Durerea, oricare ar fi forma și cauza sa, intră în sfera de acțiune a kinetoterapeutului, care poate încerca să o învingă acționând fie asupra receptorilor, fie asupra căilor de conducere. Intervenind cu stimuli superiori ca intensitate față de cei care sunt preluați de obicei la nivelul receptorilor, kinetoterapeutul poate ”ocupa linia nervoasă”, întrerupând transmiterea mesajului nociceptiv. 1.1. Durerile periarticulare Chiar dacă radiografiile evidențiază modificări structurale la nivelul oaselor, kinetoterapeutul poate interveni cu tehnici specifice
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
sedative ar putea porni de la faptul că, ̀ n timpul masajului, intervin și alți factori decât cei mecanici (relaxarea progresivă, efectul hipnotic) și că stimularea senzorială are un efect analgezc clar, atunci când se aplică continuu și este reglată corespunzător (folosind stimuli care pot acționa în sens dispersant, descentralizant); la toate aceste explicații s-ar putea adăuga și cele referitoare la fenomenul psihologic al percepției dureroase, care după unii autori este fundamental. Efectele dureroase Prin masaj se poate exercita și o stimulare
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
stabilite limitele, posibilitățile și ̀ ncadrarea lor, ca adjuvant prețios, în programul complex kinetoterapeutic. în ceea ce privește efectele constatate asupra funcționalității aparatului urinar, faptul că aplicarea masajului determină creșterea diurezei, a fost pus pe seama unei efect produs pe cale reflexă, având la bază stimulii captați la nivelul pielii, acest lucru fiind însă insuficient demonstrat. Cunoscând efectele circulatorii ale masajului și efectele produse de ameliorarea circulației asupra întregului organism, mai logic se poate ̀ ncerca explicarea creșterii diurezei, astfel: creșterea masei sanguine circulante produce o
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
suferinței produsă după expulzare. Istoria în slujba memoriei Potrivit lui Y.H. Yerushalmi, ruptura constituită de expulzarea din Spania în 1492 ar fi dat naștere unei forme de scriitură mai apropiată de istoria în sensul în care o înțelegem astăzi. "Primul stimul al emergenței unei istoriografii evreiești în secolul al XVI-lea, scrie el în Zakhor, a fost marea catastrofă care a pus capăt în mod brutal vieții publice evreiești în Peninsula Iberică în ultimul deceniu al secolului al XV-lea. [...] Pentru
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de apărare, evoluează în trei faze, sau stadii, reacția de alarmă, stadiul de rezistență și stadiul de epuizare, ce constituie sindromul general de adaptare (sindromul Selye). Primul stadiu a fost denumit "reacție de alarmă", deoarece sub acțiunea bruscă a unui stimul cu care organismul nu este obișnuit resursele organismului sunt mobilizate rapid iar secreția de adrenalină crește, deci este un stadiu dependent de sistemul simpato-adrenal. Stimularea simpatică se exprimă prin creșterea frecvenței contracțiilor cardiace și a mișcărilor respiratorii. Uneori se pot
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
Tulburările de ritm și excitabilitate cardiacă pot fi consecințele efortului fizic excesiv și pot să apară pe un cord sănătos sau bolnav. Tahicardie sinusală înseamnă creșterea frecvenței cardiace peste 100 de contracții pe minut, până la 150, cauzele putând fi stimuli dureroși ce acționează repetitiv, temperatura scăzută a mediului ambiant, boli infecțioase, hipertiroidia, hipovolemia. În cursul efortului fizic creșterea frecvenței cardiace este fiziologică. Tahicardia care nu este sinusală are ca mecanism de producere adăugarea unor stimuli anormali ciclului cardiac. În situația
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
la 150, cauzele putând fi stimuli dureroși ce acționează repetitiv, temperatura scăzută a mediului ambiant, boli infecțioase, hipertiroidia, hipovolemia. În cursul efortului fizic creșterea frecvenței cardiace este fiziologică. Tahicardia care nu este sinusală are ca mecanism de producere adăugarea unor stimuli anormali ciclului cardiac. În situația hipovolemiei compensarea se realizează prin creșterea frecvenței cardiace, astfel fiind menținut debitul cardiac. Tahicardia supraventriculară paroxistică este o formă gravă de tahicardie în care frecventa cardiacă crește la peste 200 de contracții pe minut, ritmul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
sunt schizofrenia, depresia clinică, tulburarea bipolară, se pot manifesta printr-un sindrom psihomotor numit catatonie. Acest sindrom reunește starea de fixare a corpului în anumite poziții, conduita stereotipă și stupoare mintală. În schizofrenia catatonică pacienții pot pierde abilitățile motrice, ignorând stimulii externi (stupoarea catatonică), sau, din contră, să manifeste o hiperactivitate motrică (excitarea catatonică). Nervii periferici pot fi lezati prin traumatisme, procese de scleroză a vaselor perineurale, stricturi cicatriceale, inflamații sau tumori, manifestarile clinice putând fi motorii (pareze, atrofii neurogene, hipotonii
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
proprietăți relaxante pentru musculatura striată spastică, sedative, tranchilizante, analgezice, diminuă tonusul mușchilor scheletici printr-un mecanism de deprimare a neuronilor intermediari spinali și mezencefalici, fiind utilizate pentru combaterea spasmelor musculare produse prin iritație, inflamație, traumatisme sau reflexe segmentare provocate de stimuli patologici viscerali sau somatici. Sunt deci eficiente în tratarea contuziilor, tenosinovitelor, artritelor, mialgiilor, contracturilor cronice de origine piramidală sau de altă etiologie (lumbago, torticolis, contracturi ischemice). Au însă ca efecte secundare tulburări digestive, vizuale, neurologice (Clorzoxazona, Mefenezina, Clormezanona și Carispodolul
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
psihologii germani Ernst Weber și Gustav Fechner au elaborat un set de legi psihologice fondate pe ipoteza că dorințele sufletești ar putea fi cuantificate. Astfel, ei enunță o "lege fundamentală", conform căreia capacitatea unui individ de a percepe creșterea unui stimul oarecare la care este supus este proporțională cu forța totală a respectivului stimul. Aceste abordări de natură psihologică au influențat în mod credibil și eficace economiștii austrieci în adoptarea principiului utilității marginale. O contribuție interesantă la istoria principiului utili tății
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
psihologice fondate pe ipoteza că dorințele sufletești ar putea fi cuantificate. Astfel, ei enunță o "lege fundamentală", conform căreia capacitatea unui individ de a percepe creșterea unui stimul oarecare la care este supus este proporțională cu forța totală a respectivului stimul. Aceste abordări de natură psihologică au influențat în mod credibil și eficace economiștii austrieci în adoptarea principiului utilității marginale. O contribuție interesantă la istoria principiului utili tății marginale a constituit-o publicarea lucrării prusacului Hermann Gossen, sub numele Die Entwicklung
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
acestei abordări, Veblen a calificat peiorativ doctrinele ricardiene și post-ricardiene ca discipline "taxonomice", ce-și au rădăcinile într-o filosofie a dreptului natural și într-o psihologie hedonistă, ce consideră oamenii ca pe niște creaturi pasive care reacționează mecanic la stimuli exteriori. Aceste doctrine, susține Veblen, au redus toate motivațiile umane la nevoi de cumpărare exprimate în termeni monetari și au dezvol tat o credință într-o credință imuabilă de ordin economic concurențial, chiar dacă acesta nu ar fi decît o etapă
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
existente în creier, inclusiv impulsuri altruiste (ca să vezi!), care nu pot fi toate derivate din vreo forță "psihică" unitară". Cu alte cuvinte omul ar fi așa un fel de aglutinare a unor tare psihice înnăscute și disparate, reacționînd probabil la stimuli. Asta potrivit noii științe a "neuroeconomiei". Și totuși Adam Smith a scris Teoria sentimentelor morale, încă din 1742, unde nu vorbește deloc despre voința de putere, ci despre alte sentimente, mult mai nobile, ce ar da imbold economiștilor, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ținta invidiilor și persecuțiilor unor domnitori. Prigonită de Ștefan Rareș, Ștefan Tomșa și, mai ales, Gheorghe Duca, o parte însemnată a comunității armene a fost nevoită să traverseze Carpații, contribuind enorm la vitalizarea comerțului în Transilvania. Totuși, cel mai important stimul pentru animarea vieții noastre economice a provenit din exterior. Astfel, progresul s-a înrădăcinat în special prin folosirea unor supape naturale, așa cum a fost Europa Centrală, urmându-se o filieră austro germană. Dar mai ales, s-a infiltrat pe la Gurile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mai ales că la sfârșitul conflagrației, am fost considerați țară agresoare, înfrântă în război. În consecință, ne-au fost impuse cedări teritoriale nedrepte în răsărit, obligați să plătim despăgubiri uriașe și să îndurăm ocupația soldatului sovietic. d. Amintirea războinică Ultimul stimul important, a cărui prezență politică și culturală s-a resimțit, vreme de secole, în ținuturile noastre și chiar în cele învecinate, a fost cel geto dacic. De atunci, realizările noastre sunt fie excepționale și de scurtă durată, așa cum a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Oricum, investițiile private sunt mai eficiente și ele ar putea fi stimulate mai curînd printr-o reducere a impozitelor. În aceste condiții, la care putem adăuga și situația jalnică a exporturilor și lipsa capitalurilor, nu văd de unde ar putea veni stimulii pentru reambalarea creșterii și susținerea ocupării. Această politică prudentă era bună în vremuri normale, dar atunci, în loc să economisim, noi am cheltuit în exces și nu pe programe pro-ductive, dimpotrivă. Această politică monetaristă e bună pentru calmarea inflației și susținerea cursului
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]