2,915 matches
-
se citește "p la sută", sau "p procente". * P% Exerciții și probleme 1. Calculați: a) din 20; b) din 18; c) din 14; d) din 100 2. Se taie dintr-o bucată de stofă de 22 metri.Câți metri de stofă s-au tăiat? 3. Un elev are de făcut 100 de probleme în 4 zile. În prima zi a lucrat din numărul total de probleme. A doua zi a lucrat din numărul total de probleme. A treia zi a lucrat
Matematică. Caiet de teme pentru clasa a V-a by Oana Iavorenciuc () [Corola-publishinghouse/Science/997_a_2505]
-
redresarea industriei și dezvoltarea comerțului de stat. Cooperativa de consum din comună a început să primească însemnate cantități de produse industriale și necesare pentru agricultură. Cooperativa vindea și prin filialele sale sătești la prețurile stabilite de stat: bumbac, pânză, încălțăminte, stofe, pluguri și alte unelte agricole, tablă, carton asfaltat și alte produse necesare pentru refacerea gospodăriilor țărănești. începând din 1951 s-a introdus sistemul de contractări și achiziții și cel al cotelor obligatorii în raport cu suprafața de teren deținută. Astfel, sătenii din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Viața localității Darabanilor a fost animată de acest târg și mai ales, datorită și prezenței evreilor. țăranii din satele comunei Hudești duceau spre vânzare la târg: păsări, ouă, fructe, legume, cereale, purcei, oi, viței, vite mari, cai, capre și cumpărau stofe, haine, încălțăminte, unelte, obiecte necesare în gospodărie etc. Vânzările și cumpărările de animale se efectuau și pe plan local între sătenii din același sat sau din satele învecinate comunei. înființarea de către proprietarul moșiei a cârciumilor și a prăvăliilor din satele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trecânduse în special la încălțăminte din cauciuc care afectează în mod vizibil sănătatea oamenilor. Opincile mai sunt folosite doar de copii la serbările școlare. b. țesăturile în timpurile vechi când producția de mărfuri nu era dezvoltată ca să ajungă pânzeturile și stofele și la Hudești și chiar dacă ar fi ajuns erau inaccesibile pentru punga țăranilor hudeșteni, femeia își țesea în casă cele trebuitoare pentru familia sa care de cele mai multe ori era destul de numeroasă. Ca materie primă se folosea cânepa, inul, lâna de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și predat centralizat la Prefectura județului Dorohoi. într-un raport al prefectului către Ministerul de Interne se arăta că locuitorii din comuna Hudeștii-Mari au oferit pentru ostașii care luptau pe front 10 cojoace, 8 perechi de pantaloni, 6 coți de stofă, precum și suma de 291,52 lei. în afara rechizițiilor au mai predat 3 cai și o trăsură, 43 de cămăși, 33 perechi de izmene, 28 de ștergare și suma de 115 lei. Prefectura județului Dorohoi a scos de mai multe ori
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
alimentare și avea cheile cămării sau pivniței. Chihaia - șeful pădurarilor, administrator al pădurilor. Chindrus - vopsea sub formă de praf de culoare albastră ce se pune în var. Ciupici - cipici, papuci împletiți din fire de lână sau din tort, sau din stofă. Cislă - a sta la sfat, a pune la cale, a vorbi. Clacă - muncă pe care țăranii din sat erau obligați s-o facă gratuit în folosul boierului; muncă colectivă în folosul unui vecin, fără plată, cu glume, povestiri etc. Clironom
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
nu constau în indemnizații speciale, în favoruri sau în valori, ci doar în absența privațiunilor pe care individul, în mod normal, nu se așteaptă să fie nevoit a le suporta. Conceptele înseși de pedeapsă și privilegiu nu sînt croite din stofa vieții civile."95 Dreptul la vizită, legal permis oricărui deținut, poate fi pierdut dacă autoritățile consideră necesar. Dreptul la hrană nu poate fi interzis, dar antipatia cadrelor îl poate aduce pe deținut în situația de a primi mîncare mai puțină
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Comique, cu Sophie Koch și Franck Ferrari. — Franck o să fie foarte bine! Am cântat cu el Arlesiana și Opéra d’Aran. Un băiat care a început de jos. Când l-am auzit prima dată, mi-am zis că are o stofă extraordinară! Dramatism, voce, arată foarte bine... Sophie are glas frumos, dar trebuie să fie foarte înfiptă. Eu am văzut-o în Ariadna la Naxos și era excelentă. Am cântat opera cu Alain Fondary: el bun și blând, eu la fel
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Moore, pentru că știam foarte bine ce înseamnă pentru el să îl cunoască personal. — Tot la Viena ați cântat cu Lotte Rysanek, dar, din păcate, niciodată cu mult mai cunoscuta ei soră, Leonie... — Mereu nesigură pe ea, nu avea nimic din stofa de mare artistă a surorii ei. — Cum este să împarți meseria și, uneori, chiar scena cu sora? — Împarți și emoțiile. Eu, de obicei, mă domin foarte bine pe scenă. În schimb, când cântam cu Mioara, tremura inima în mine. Am
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Pentru șoferul nostru, care era ve teran de război și îl însoțise pe de Gaulle la Londra, de la care avea o carte cu autograf, s-a luptat și i-a obținut o casă când a ieșit la pensie. Oameni de stofa lui Emmanuel nu mai sunt astăzi. Eu l-am înțeles foarte bine. — Ca artistă, aveți ce să vă reproșați? — Da, dar numai lucruri care țin de mine. N-am știut să fiu divă, dincolo de ambalajul cu blănuri, machiaje, bijuterii și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
vin, să vă puneți o bijuterie, să deschideți dulapul și să alegeți o haină nu neapărat după etichetă, ci după calitate... — ...doar pe cele de blană nu le mai aleg, pentru că le-am dat pe toate! Nu mai am decât stofă... — Asta e bine. Aveți tone de fotografii cu una dintre cele mai frumoase femei din teatrul liric al ultimilor patruzeci de ani. Asta e tot bine. Ați lăsat niște amintiri incontestabile pentru oricine iubește opera. Asta e, iarăși, bine. Faptul
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
era dispus să accepte "tranzacțiile", să devină "instrumentul docil de care avea nevoie [regele]". Se adeverea aprecierea lui Pamfil Șeicaru, potrivit căruia, "între structura morală a lui Gheorghe Brătianu și aceea a regelui Carol era un abis", șeful georgiștilor neavând stofă de curtezan 653. Cu ocazia celui de-al doilea Congres general al partidului, desfășurat în decembrie 1934, Gheorghe Brătianu intensifica atacurile la adresa camarilei, reafirmând că menirea partidului pe care îl conducea era să vegheze "ca încrederea Coroanei să nu fie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și mie în memorie figura băiatului, pală ca pergamentul, precum și atelierul dintr-un subsol, în cartierul de sărăntoci din spatele Teatrului Național, unde tatăl său își exercita meseria. Am revăzut în acea clipă și masa de lucru, mare, pătrată și lucioasă, stofa croită și foarfecele uriaș, metrul de lemn și cel de mușama pe ea, tiparele. Eu fusesem mediocru la aritmetică și, în general, la toate materiile, încât întrebarea fostului nostru învățător mi s-a părut strivitoare. Dar poate nu această jignire
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Industria în societatea condusă prin cunoaștere Economia de tip industrial „clasic” se caracterizează prin folosirea prioritară a resurselor materiale (substanțe și energie) pentru a crea bunuri și servicii folosibile tot prioritar prin suportul lor material (o haină depinde de calitatea stofei). Economia condusă prin cunoaștere produce, în principal, cunoaștere, bunuri intensiv-cognitive, bunuri intangibile, bunuri high-tech, capital intelectual etc. O societate nu poate trăi doar prin cunoaștere. Oamenii au nevoie de hrană, îmbrăcăminte, locuințe, mijloace de deplasare, tehnologii prin care să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
făcea fără el, mirându-se că soluția mai bună nu sare în ochi, aceasta era cu adevărat arta și secretul lui Brienne. Nu dezvăluia din sine decât eșantioane: unde mai pui că adesea nu erau mostre luate din propria lui stofă. Totuși, în aproape toate cercurile de unde se împărțeau reputațiile, nimeni nu se îndoia că va ajunge un ministru cu capul plin de idei mari și cu portofoliul plin de proiectele cele mai lumi noase. Și a ajuns, dar atât portofoliul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
nu este un om de aceeași valoare; este un caracter greu de definit: bastard al Bourbonilor, între papagal și om, nu se vede bine dacă este un bărbat încă tânăr sau o femeie tomnatică. Nu e om prost, deși are stofă de așa ceva, nici o pasăre, deși are cioc de pasăre; nu este un om rău, deși ar vrea să fie; în el toate sunt puține în afară de vanitate; nu mai este un laic, dar nu este preot cu adevărat. În viața lumească
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
străinătate și de a beneficia de acest ajutor autorizat, trimis oficial prin poșta de la Paris, unde unele persoane se specializaseră în alegerea lucrurilor ușor de vândut în România, cum ar fi: faimoasele fuste plisate din tergal, cei trei metri de stofă pentru un costum bărbătesc, lame de ras și alte articole pe care le vindeam la talcioc. Averea lui Vlad conținea mai ales o motocicletă ușoară, cea cu care făcuserăm ultimul concediu la mare. Motocicleta, care figura bineînțeles pe lista întocmită
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
teancul de reviste străine și nici de cartea lui Orwell Ferma animalelor pe care ne-o împrumutase cineva. Apoi, au făcut un inventar al tuturor lucrurilor din încăpere și au luat din dulap ultimul pachet primit din Franța, cu o stofă englezească la care țineam foarte mult. Sanda a încercat să protesteze, dar cei doi i-au ordonat să stea liniștită pe pat și să nu se amestece. Le-am cerut voie să iau o mică valiză. Cunoșteam procedura. Pe vremea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
mare dictando cu diferite adrese, numere de telefoane și diferite însemnări 6. Diferite scrisori din străinătate și din țară, având destinatar pe Stolojan Vlad și diferite fotografii ce reprezintă pe numitul Stolojan cu diferite persoane 7. 1 (unu) cupon de stofă gri pipit (import marfă engleză) de circa 3 m. (lână?) 8. 1 (unu) cupon de circa 3 m. pânză albă (poplin) 9. 1 (unu) batic de voal culoare roșcată 10. 2 (două) șiraguri mărgele demontabile (imitație perle) 11. 13 (treisprezece
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
nevoie de var pentru formațiunea oaselor mănâncă varul de pe pereți prin instinct, neștiind pentru ce. Tot astfel rasa etnic rahitică a noilor fanarioți a început să mănânce la românism"437. Observăm în rândurile de mai sus că "acel care detecta stofa fabulatorie în relatările altora alunecă el însuși pe panta ce conduce de la istorie la istorisire"438. Nici legendele nu sunt neglijate în susținerea demersului argumentativ: "În tradițiile lumei creștine, care crede în venirea lui Antihrist, ezistă legenda că acest dușman
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
căsătorindu-se, avu un fiu în 1669 pe care îl numi Michel; el fu tot țesător. Michel Simon se căsători cu Françoise Coutant și avură un fiu în 1689 care fu numit Pierre. El era etaminier. Era un fel de stofă fină care se fabrica în regiunea Maine și cu care se făcea un mare comerț în toate țările străine pentru a îmbrăca pe călugări și pe preoți; se vopsea în negru. Pierre avu o soră care se numea Marie; ea
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
generală 19. C. Ciopraga, Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa 22. Petru Ursache, Etnoestetica 23. Alain Renaut, Era individului 24. Al. Zub, Discurs istoric și tranziție 25. Michel Pastoureau, Stofa diavolului 26. J. A. Barnes, Sociologia minciunii 27. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. I (ed. a II-a) 28. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. II (ed. a II-a) 29. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și pentru a-și salva ideologia de care a apucat să se atașeze, le respinge ca ținând de imposibil. Nu că ar acuza povestitorii care vin din lagăr de minciună ori trucări ale realității, dimpotrivă, le acordă credit tocmai pentru că stofa sa bună îi dă discernământ în a alege tipul de oameni cu care să interacționeze. Respinge ca imposibile atrocitățile dintr-un instinct al autoconservării. El ține la ideea sa de revoluție, și dacă ar accepta grozăviile relatate, de la dispariții subite
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
centrală a fost clanul Ceaușescu și nu P.C.R. sau statul. Cine n-a intuit această profundă realitate românească va face, în continuare, doar politologie abstractă, calchiată, compilatorie, imitativă, deci minoră. în mod evident, Stelian Tănase este croit dintr-o altă stofă. Din care cauză, între altele, nici nu-și găsește încă locul într-o formațiune politică. Are prea multe idei și prea multă personalitate. Cum să se împace ea cu o altă personalitate? Câte partide liberale sau/și de orientare liberală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ceară, pastramă etc. Importurile Moldovei erau cifrate, în 1831, la 6.365.000 lei, iar exportul, la 9.210.000, în timp ce în 1833, importul crescuse la 12.440.000, iar exportul, la 15.480.000 lei. Structura importului era următoarea: stofe, piei, blănării, lemnării, căruțe din Austria, ceară, piei, blănuri, fier din Rusia, lânuri, alimente, vin din Turcia. Moldova exporta spre Austria păr de porc, miere, vite, spre Turcia - grâne, fructe, vin, brânză, pastramă, spre Rusia - lemne, sare, fructe. în ciuda piedicilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]