7,161 matches
-
turismul cipriot, și nu numai.” Ascultând șoaptele misterioase ale trecutului Ajungând zilele trecute în locurile în care vestigiile istorice ale legendarului Lemessos sunt încărcate de semnificații, m-am refugiat în meandrele trecutului insulei Afroditei și-am ascultat în liniște șoaptele strămoșilor acelora pe care astăzi îi văd senini, calzi, deschiși si care te primesc în fieful lor într-un mod deosebit, tipic grecilor, dar simțindu-se sensibil influențele acelui aer aristocratic, moștenit de la reprezentanții coroanei britanice, deschizătorii drumului lor spre prosperitate
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
EROILOR LA MOVILA MIRESII Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1987 din 09 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Astăzi, 9 iunie 2016, elevii Școlii Gimnaziale Movila Miresii s-au întors în timp, ca să readucă imaginar, în atenția contemporanilor, vitejia strămoșilor. Cu ajutorul consemnărilor istorice, ei ne-au reamintit despre puii de lei - eroii neamului românesc, cu brațe tari și voință de oțel. De toți cei ce au dat piept cu dușmanii pentru apărarea patriei, acei bărbați care s-au jertfit pentru
CINSTIREA EROILOR LA MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354543_a_355872]
-
trecut un an de când Petofi de pe treptele Muzeului Național făcea publică democratica, revoluționara lor proclamație deplina egalitate cetățenească și religioasă devenite vorbe goale, revoluționare de moment. Acum, aici nu se mai aud discursuri înflăcărate, în care jurau victorie pe Dumnezeul strămoșilor lor, nici poezii și cântece patriotice sforăitoare, acum Budapesta este ocupată de forțele militare imperiale și primăvară este rece, tristă, în rugăciune. În aceste zile, la Debrețin conducătorii revoluționari stau înțepeniți în îngrijorare în față Constituției de la Viena prin care
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
și din 1918 prin tratat de pace, a fost împărțit, după criterii istorice și demografice: Ungariei, României, Slovaciei, Acum iredentiștii lui Laszlo Tokes considerând Maramureșul Voivodal și Bihorul lui Menumorut, sunt părți din partium-ul lor, adus aici și lipit de strămoșii lor la Ungaria Sfântului Ștefan, îl vor în primul pas mărunt autonom, al doilea pas îl vor face repede! Attila Cseke, deputat UDMR, a pus un proiect de autonomie pentru Partium în Parlamentul României. Sperăm ca Dracula de Cotroceni, până
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
erau sub privirile nesățioase ale tuturor spectatorilor, nu putea sta nimeni indiferent la toate aceste „minuni” cu parfum românesc autentic. Adevăratul chip al românului transpare în fiecare notă muzicală, în fiecare floare cusută-n arnici a costumelor autentice, păstrate din strămoși de către interpreți, cu evlavie și mult respect, aproape cu venerație. O adevărată paradă a costumelor, o competiție stimulativă a talentelor, a vocilor și a interpretării fără greș a cântecelor vechi și noi, cu aceeași reverență. România nu a cunoscut o
GLORIA IN AETERNUM. MĂRIOARA DE LA MUNTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353785_a_355114]
-
bem un pahar de raze din soare acolo lăutarul Orfeu fără Euridice se-nchide într-o pleoapă enormă de somn visând sânii albi pe care luna dansează și ochii de mură-n care se-neacă sărmanul cu pahare din vinul strămoșilor daci, acolo cuvintele mor și-nviază, le zidim în cripte pe iriși de frunze acolo cerul țese pe sus lanț de cocori, în triunghiuri de ploi transcedentale, peste golurile oarbe dintre piscuri pădurea a căzut iar în orbite, se leapădă
SEPTEMBRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1341 din 02 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353808_a_355137]
-
Întrebare) Cu adevărat, cartea transmite, printr-o încărcătură extraordinară de idei, de trăiri și de sentimente, un mesaj de reîntoarcere la puritate, la ingenuitatea vârstei de aur, o revenire cu ochii minții și ai sufletului, la Părinți, la moși și strămoși, poate de mult apuși sub glie și uitați sub vijelia timpului care se scurge inexorabil și care nu ne dă răgazul să medităm o clipă asupra efemerității vieții. „Dă-mi, Doamne, tinerețea înapoi/ ca să învăț din nou la lumânare/ să
REVENIREA LA INOCENŢĂ-UN STROP DE VEŞNICIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353828_a_355157]
-
Și-o arătați doar în Alegeri, nu practic, ci, ca...teorie! Și-un porc de v-ar vedea acuma, ar deveni invidios Că neam de neam ei nu avut-au, șoriciu-n strat atât de gros! Voi jupuit-ați România, de la strămoși la strănepoți Vă vor striga cu aste nume : de lași, de trădători, de hoți ! Prof. Paulian Buicescu, membru L.S.R. filiala Olt și U.Z.P.R. Referință Bibliografică: Vrem să fim egali ! Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1315
VREM SĂ FIM EGALI ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353880_a_355209]
-
Rățoi (...)afirmă că a fost alcătuită și tipărită la inițiativa și cu contribuția exclusivă și nu mai puțin generoasă a domnului Constantin Cerbulescu, fiu al satului(...). Lucrarea având că premiza mecenatul izvorât din dorința de memorarea locurilor natale, a moșilor, strămoșilor și legăturilor de neam planul acesteia se desfășoare în acest spirit, incepand cu descrierea mai întâi a cadrul natural al satului și arealului Rudina, consemnând o serie de topnime familiare azi poate numai vârstnicilor. Urmează prezentarea din punct de vedere
TUDOR RĂȚOI, RUDINA. FILE DE MONOGRAFIE, EDITURA PROFIN, DROBETA TR SEVERIN, 2014, 125P. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353966_a_355295]
-
dăinuiește, Pe credincioși îi ocrotește. De vitregii a fost ferită, Deși din lemn e construită. Încinsă cu îngust brâu de lemn, Forma acestei funii este semn, Care ne face să fim mai demni, Evlavioși, buni credincioși, Să știm să respectăm strămoșii În care încă ne dorm moșii. Ctitorii, protoșii, slujitorii, Protosul Macarie, Tinca Mărăcineanca, Doamna jupâniță Stanca Și alți vrednici credincioși Cu toți creștini evlavioși. Aici, în ținutul de poveste Rai, podgorie cu vii este, La Valea Orlei să tot vii
LA SCHIT, LA VALEA ORLEI de IONEL GRECU în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353982_a_355311]
-
nos nos en anons devenit nos nos en alons (NDE, p. 23). Dar oare allons, allez și aller să provină din ambulare fără a avea legătură cu lat. pop. *callare „a merge“ (din dacic *kal)? Noi credem că acest verb al strămoșilor daci pătruns în latină, a fost vehiculat și în alte părți ale Imperiului Roman, inclusiv în Gallia. Ne bazăm această afirmație, care poate părea fantezistă, pe următoarele argumente. Verbul lat. amo „iubesc“ este socotit că nu are paralele în nici una
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
Sper cel puțin.” Veni șugubățul răspuns. Amândoi aveau motive să dea din coadă. Mână în mănă au traversat păduricea sporovăind. Anica locuia la limita dinspre sat a pădurii în vilișoara care a luat locul bătrânei căscioare ce adăpostise moșii și strămoșii. Au mai sporovăit așa de-o oră până să mai folosească una ca să-și spună noapte bună și in sfârșit au plecat fiecare pe cărarea sa. Fără pupic de noapte bună. Nu se cade în public iar Domnul Dumnezeu vede
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
și solemnitate, adică secretul celui care străbate mările și oceanelor lumilor spirituale, blestemul asumat cu trufie de a se întoarce într-un port veșnic, același, toate acestea par a fi numai forma metafizică, formulă demonică a profundului sentiment al anteriorității strămoșilor, sentiment care vibrează de la început în săngele și spiritul lui Nietzsche” (E. Bertram, 1998, p. 17) “A profeți trecutul, a colora cu dorul de strămoși gândurile despre viitor - în aceasta constă simțământul povară a tradiției umane, cheie de boltă a
TELEFONUL DE DINCOLO de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354039_a_355368]
-
toate acestea par a fi numai forma metafizică, formulă demonică a profundului sentiment al anteriorității strămoșilor, sentiment care vibrează de la început în săngele și spiritul lui Nietzsche” (E. Bertram, 1998, p. 17) “A profeți trecutul, a colora cu dorul de strămoși gândurile despre viitor - în aceasta constă simțământul povară a tradiției umane, cheie de boltă a podului suspendat între un moment care a fost și unul care va să fie, subiect trăind clipa divină “pe culmea înaltă”, plutind, asemenea lui Zarathustra
TELEFONUL DE DINCOLO de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354039_a_355368]
-
fie, subiect trăind clipa divină “pe culmea înaltă”, plutind, asemenea lui Zarathustra, “ca un nor negru peste două mări, peste trecut și viitor” - aceasta este viziunea lui Nietzsche despre viitoarea condiție umană” (idem, pag. 40) Nietzsche a deschis drumuri, iar strămoșii de început de cod m-au îndemnat să mă întreb, eu un așa de mic într-un ocean așa de mare: - Hei, tu, ghem de viață, unde vrei tu să ajungi? Ce-ți dorești tu cel mai mult? Fluviul lumilor
TELEFONUL DE DINCOLO de VIOREL MUHA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354039_a_355368]
-
artelor, însă în această istorie lungă tendința a fost, indiferent de natura regimului politic, aceea de a lăsa o oarecare autonomie instituției care se ocupa de viața religioasă. Vreau doar să aduc în discuție exemplul Casei Bisericii, un fel de strămoș al Secretariatului de Stat pentru Culte, o instituție relativ efemeră creată în anul 1902 și desființată imediat după primul Război Mondial. Prin Casa Bisericii, guvernele respective au încercat să protejeze viața religioasă, scoțând-o de sub autoritatea unui așa-zis domeniu
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
a Sfintei Parascheva arată că sfințenia ridică din neamul său pe omul ce s-a asemănat cu Dumnezeu, făcându-l lumină de iubire și apropiere între toți cei care mărturisesc și viază întru aceeași credință. Mărturie despre cinstirea adusă de strămoșii noștri Sfintei Parascheva sunt bisericile ctitorite cu hramul Cuvioasa Parascheva nu numai în Moldova, dar și în Transilvania și în Țara Românească. Sfânta Cuvioasă Parascheva a trăit pe pământ în prima jumătate a veacului al XI-lea. Prima învățătură în
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]
-
dorit atât de mult, cum se arată în troparul de la sfintele mucenice: "pe Tine, mirele meu, te iubesc și pe tine, căutând, mă chinuiesc". Ca să ne dăm mai bine sea¬ma de această năzuință sufletească, ne ducem cu mintea la strămoșul nostru Adam care, înainte de căderea sa în păcat, trăia în comuniune cu Dumnezeu. Cu siguranță, după îndreptarea noastră prin Iisus Hristos tot comuniu¬nea a rămas ca singura experiență valabilă cu tot ceea ce poate avea ea mai intim pentru om
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352969_a_354298]
-
ar fi canalizările, gunoaiele, resturile menajere, sau industriale, numărul de indivizi ar fi atât de mic încât ideile astea fasciste ar fi inutile întrucât cea mai mare grijă ar fi hrana zilnică. Să nu-mi spui că veți trăi precum strămoșii voștri de acum câteva mii de ani, din vânat, că mă bufnește râsul... - Ce mă miră este că și tu, un om cu ceva mai multă minte decât alții, nu poți înțele- ge anvergura unui plan perfect. Timp de câteva
BOBIŢĂ, UN COMPLOTIST CU GHINION de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353110_a_354439]
-
de așeza- rea geografică, dându-le locuitorilor un specific anume în a-și exterioriza trăirea re- ligioasă printr-un anumit fel de credință. Așezarea comunei într-o zonă deluroasă a influențat pozitiv și credința creștin-or- todoxă moștenită de la moșii și strămoșii lor, concretizând-o mai apoi pri construirea lăcașurilor de cult - biserici. Încă din secolul al XVI-lea se găsesc menționate în documentele istorice biserici pe teritoriul acestei comune în care creștinii ortodocși s-au adunat la bucurii și ne- cazuri
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
cele ce poartă numele capului de familie: Sf. Ion, Sf. Gheorghe, Sf. Ap. Petru și Pavel, Sf. Ilie, Sf. Dumitru, Sf. Andrei, Sf. Nicolae ș.a. Toți credincioșii comunei au un deosebit cult pentru cei care au părăsit lumea aceas- ta: strămoși, moși, părinți, copii, pe care îi pomenesc de sărbători și în mod deosebit în zilele închinate în exclusivitate morților. 3. Firul credinței noastre Dacă religiozitatea locuitorilor comunei Roșiile este atestată documentar din seco- lul al XVI-lea, asta nu înseamnă
VÂLCEA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353143_a_354472]
-
așa cum s-au declarat susținut în fața autorităților austriece de mai târziu. Armatele Imperiului habsburgic au ocupat nordul Moldovei în anul 1775. Locuitorii noii provincii, numită Bucovina, au cunoscut o perioadă grea, de restriște. Li s-au anulat drepturile moștenite din strămoși și li s-a impus fiscalitatea regimului habsburgic. Mulți localnici s-au opus noului regim și, mare parte a lor, au migrat în Moldova. Drept urmare s-a impus colonizarea cu populație loială adusă din alte zone ale imperiului. Administrația austriacă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
IV în Nord de Dunăre au apărut primele lăcașuri de cult, biserici paleocreștine. Ca argument convingător asupra vechimii creștinismului românesc, sunt numeroasele cuvinte lingvistice cu sens religios folosite în sec. III-IV până azi, termeni preluați din latina populară vorbită de strămoșii noștri. Notăm cuvintele: rugăciune, biserică, credință, lege, înviere, înălțare, treime, tata, fecioara, inger, altar, cruce, toacă, păcat, părinte etc. Din cele de mai sus rezultă că la daco-romani procesul de încreștinare are o notă specifică, în sensul că a durat
BISERICA DIN SATUL NOSTRU de IONEL CADAR în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353160_a_354489]
-
pe toate acasă, sau, și mai bine, le-ar atârna pe toate în piept, cum ai atârna niște decorații pe o uniformă. - Mărțișoarele au o mulțime de legende. Cele mai vechi, datează încă de pe vremea geților. - Știu cine sunt geții! Strămoșii noștri! - Da! Neamurile tracice respectau Obiceiul mărțișorului pe care nimeni altcineva în lume nu îl avea. Pe vremuri, când venea primăvara, femeile purtau monede sau pietricele atârnate cu fire roșii și albe de lână. - Erau bogați, dacă purtau bani în loc de
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
a trăi frumos, ba chiar într-un mod de viață, demonstrează nevoia de speranță interioară, indiferent de condițiile exterioare, care ne-au fost de atâtea ori potrivnice. Cântul ne arată în puritatea și frumusețea noastră sufletească, fiindu-ne transmis de strămoșii oieri, care au învățat să fluiere pe mai multe voci dintr-un singur lemn. Un lemn ce prinde viață, chiar dacă e doar un fluier fără găuri. Cu el poți da și după oi, te poti și sprijini în el, ba
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]