1,841 matches
-
poposim, Suflete, și să chibzuim: Amândoi am umblat jumate de drum și tare am fost cuminți! Pe nime n-am supărat, nimic străin n-am luat, Câte-am avut, toate le-am dat! Ne-am secat merindele, ne-am zdrențuit straiele, ne-am tocit ciubotele... și am ajuns doar la jumate de drum. și am ostenit. și nu mai avem de nici unele, Că tare cuminți am mai fost! Ce ne facem, Suflete? Vom zvârli ciubotele. Vom lepăda straiele. Vom lăsa drumurile
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ne-am zdrențuit straiele, ne-am tocit ciubotele... și am ajuns doar la jumate de drum. și am ostenit. și nu mai avem de nici unele, Că tare cuminți am mai fost! Ce ne facem, Suflete? Vom zvârli ciubotele. Vom lepăda straiele. Vom lăsa drumurile și vom porni haihui, tot peste câmpii, tot peste păduri, călcând la pământ grânele, scuturând la pământ roadele, Cum merge vântul, și ploaia, și grindina, Cântând, Suflete, hăulind, Suflete, Să nu mai fim cuminți, Suflete! Să nu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
bune săgetând pătrunderi, Cu ochi de vultur și gândire trează Acum, în nimbul soarelui de-amiază, Pe umeri poartă marile răspunderi. Dar oare cum voi ști, cu pana-mi slabă, Să-i făuresc, silabă cu silabă, Un imn aprins în strai de sărbătoare?“ („Comunismul“, Convorbiri literare, august 1975) FLORIAN Alexandru „Dezvoltând tezele și principiile clasicilor marxism-leninismului referitoare la angajarea partinică a filozofiei, secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a subliniat în repetate rânduri modul în care aceste idei trebuie aplicate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Bathori. Câteva zile mai târziu, domnul român era ucis pe Câmpia Turzii, din ordinul „aliatului“ său Basta ; capul retezat a fost adus în Țara Românească, iar trupul descăpățânat îngropat îmtr-un loc neștiut până azi. Vlahul se cuvine fitecine să poarte cernit strai c-a murit Mihai, că și-au pierdut domnul viteazul și omul, cu nume de faimă de-l rosteau cu teamă cari mai de cari turcii și tătarii, ungurii și leșii tremurând ca peștii.“ scrie vistierul grec Stavrinos într-o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
51.190 kg porumb, pentru care a preluat uium 7.273 kg, secară și 6.143 kg, porumb. Am mai adus vorba că în sat au existat în trecut în cadrul celorlalte meșteșuguri și piua pentru hainele de lână sau pentru straie. Arătăm în continuare că în cele două sate au funcționat și piue, «pisăluge», în fapt teascuri pentru sămânța de dovleac, (bostani, lubenițe), din care se obținea ulei comestibil, foarte apreciat înlocuitor al grăsimii animale, respectiv al unturii și al slăninei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
E Dulcea Bucovina potirul de cobalt În care Cerul urca din izvoare, Pădurile coboară din înalt, Iar graiu-i scris pe straie și covoare. Cand naștem prunc, încins cu Tricolor, Sădim un pom sau ctitorim fântână, Dormim pe coasă, la capăt de ogor Și ne trezim în zori cu arma-n mâna. Cand veșnicim în frescă sau în lut, Ne vrem icoane
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by George L. Ostafi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93269]
-
Dulcea Bucovina copilă din Carpați Cu iia zdrentuita-n toiul verii, Mereu jelita de stejarii-frati Pentru zălogul dat pe la imperii. E Dulcea Bucovina potirul de cobalt În care Cerul urca din izvoare, Pădurile coboară din înalt, Iar graiu-i scris pe straie și covoare.
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by George L. Ostafi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93269]
-
alături de Ștefanica Crișan o creatoare de păpuși artizanale. Din Țara Oltului erau veniți Gheorghe Tănase un meșter iscusit al tradiției prelucrării lemnului, cel ce a obținut marele premiu la Expoziția Națională „Lemnul tradiție și modernitate”, Constantin Nițu un creator al straielor populare, al portului tradițional și un tânăr meșter olar, Ștefan Trușcă ce era foarte mândru de realizările sale artistice. Pe vapor în Deltă, 2003 Județul Teleorman era reprezentat de pictorița Violeta Gabriela Păunescu ce era însoțită de cele două fiice
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
am ieșit din Mantaua lui Gogol”. În cursul secolului al XIX-lea - sub influența curentului de modernizare și de reformare a iudaismului din centrul și estul Europei (Haskala) -, unii dintre evreii din Moldova, mai ales tineri, au adoptat Înfățișarea și straiele „evropenești”. În Bucovina - care a intrat, din 1775, sub administrația și apoi În componența Impe- riului Habsburgic - s-a simțit mai puternic această influență reformatoare, care iradia dinspre comunitățile evreiești din spațiul de limbă germană. Cu toate acestea, la sfârșitul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
văd oamenii care mișună, cu cofele de apă rece În mâini. [De Yom Kippur], Țalic Își duce băieții la feredeu, să se curețe și să se arate curați În fața judecății. Pe la chindii, după ce se Întorc de la feredeu, cu rufăria și straiele primenite, Țalic Îl ia pe Buiumaș și pleacă la sinagogă” <endnote id="(197, pp. 218-220)"/>. Un scriitor minor bucovinean, Emanoil Gregorovitza (1857-1915), specializat În imagini de viață evreiască În stetl-urile din nordul Moldovei, a descris și el cu amănunte - În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
singurul oraș din Transilvania În care evreii aveau dreptul să se stabilească - se plângeau că au fost apostrofați „În fața Întregii țări” (adică În Dieta Transilvaniei) pentru faptul că femeile evreice din oraș, fiind Înstărite, poartă veșminte foarte elegante : „umblă În straie strălucitoare din mătase, cu fir de aur și argint [magh. koronka selyem]”. Autoritățile orășenești au hotărât „În unanimitate” să interzică evreicelor acest port <endnote id="(43, p. 121)"/>. Tot cam atunci, În 1778, În sudul Transilvaniei, la Sibiu, o „jidovoaică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de conducere al orașului Alba Iulia (singurul oraș din Transilvania În care este admisă În epocă stabilirea evreilor) Întărește această hotărâre : „În baza articolelor privilegiilor acordate, orașul interzice tuturor [evreilor] ca să mai poarte haine ungurești”, aceștia fiind obligați „să Îmbrace straiele seminției lor evreiești” <endnote id=" (43, p. 121)"/>. În urma Înghițirii Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), Maria Tereza a luat unele măsuri drastice „pentru reducerea numărului populației evreiești” din acest ținut. Ca măsurile discriminatorii să poată fi aplicate, evreii trebuiau să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
De altfel, prima jumătate a seco lului al XIX-lea a fost o epocă de tranziție și pentru târgoveții, negus torii și boierii români. Reveniți din Paris sau din alte capitale europene, tinerii „bonjuriști” au reușit până la urmă să impună „straiele evro penești”, În locul celor turco-fanariote purtate de boierii români. Așa cum a observat Iuliu Barasch, inițial, portul evreilor din Moldova era „portul vechi, iudeo- moldovenesc, care se aseamănă cu portul țării”. De pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, portul lor Începea să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
hatișerif ) al sultanului, emis În 1771 și reiterat În 1787 și În 1803, abroga asemenea interdicții discriminatorii. În acest ordin se cerea ca atât evreii pământeni, cât și ceilalți locuitori ai Moldovei „să nu aibă vreo supărare de către nimeni asupra straielor și a portului lor” <endnote id="(109, p. 108 ; 322, p. 219)"/>. Dar Însăși existența unei prevederi care abrogă o interdicție este un semn că acea interdicție se aplica Înainte. Așa cum am arătat mai sus, se pare că unele influențe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
viață, fiind deosebită, și din nimic reușind să construiești o lume, un univers, nu numai o viață de om. Actorul descoperă ceea ce e „scris” în spatele cuvintelor dramaturgului. Prin procesul său de creație întregește opera, îi dă viață, o îmbracă în straie care stau pe personaje din carne și oase. Fără actor, orice piesă, oricât de genial ar fi scrisă, este lipsită de viață. Datorită actorului, chiar și o lucrare mediocră poate căpăta strălucire. De aceea munca actorului trebuie să fie asemănătoare
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
o sală mare cu ogive, chei de boltă, pereții sculptați cu motive heraldice, "sală a tronului" e bucurie mare: Domnul cu Doamna, boieri mari, boieri mici, dregători, căpitani prăznuiesc "Strălucita izbândă de la Podul Înalt", prin "Ospățul de biruință". Boierii, în straie de sărbătoare, cu anterie și bărbi după datină bizantină; cei tineri, cu scurte, rași după nărav talian; toți mustăcioși, cu plete unse cu unt; nu puțini, legați cu feși, însemnați în bătălie cum șade bine unui viteaz. Se bucură. Toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dezgropăm morții! Împărăția, așijderea! Vulturul cu două capete e mort! Să privim înainte! Ia viața de la început! Să trăim azi! Aici! Acum! Mai dă-o dra... naibii de sfințenie! Doamne iartă-mă! Miroși a tămâie cale de-o poștă! Aruncă straiele cernite de parcă numai morți prohodești! Ești tânără! Uite-te în oglindă! Ești frumoasă! Ești inteligentă! Ești cultă! Ce mândrețe de femeie ești! Nu-i păcat de tinerețea ta? Trăiește! Puțin chinoroz pe obraji, nu vezi că te-ai gălbejit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strigă și râd boierii.. Ha! Ha! Ha! Au venit!... Și cum au venit, s-au cărăbănit!! râd ei cu mare poftă, prinși în joc. Ha! Ha! Ha!... Vin!! Chiar vin!! strigă, căzut ca din cer, Gherasim, iscoada de la Stambul, în strai de călugăr, dând buzna în spătărie, clătinându-se, gâfâind... Chiar vin?!?!... exclamă Ștefan întunecându-se și se repede să-l susțină îmbrățișându-l să nu cadă. S-au pornit?!?! Vi... vin?... gângăvesc gurile boierilor ce tot erau căscate, că râdeau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Prea târziu. Aripioarele sunt scrum și trupul fluturașului se îneacă în băltița de ceară topită... "Aiasta vrea să fie un semn al Destinului?" cugetă Ștefan. Broaștele orăcăie... Voichița se strecoară ușor-ușor pe ușa de taină, pășește tiptil... E îmbrăcată în straie cernite, monahale, are părul pe spate strâns legat cu o sfoară. Ștefan ia cupa cu vin, ca să bea... Voichiță! strigă el cu bucurie și, luminându-se, pune pocalul pe masă și o primește cu brațele deschise. Voichița se aruncă, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am oprit, în drum spre casă (adică spre centrul așezării Durău) la o așa-zisă "Terasă", unde se consumă "bere și mici", unde prohibiția nu este permisă, unde ai voie să fumezi, să fii pământean, unde în locul "melodiilor angelice" și straiului în "cumințenie și meditație" la care ne îndeamnă cărțile ce ne-au fost dăruite, ești îndemnat, dimpotrivă, să trăiești în voia sufletului care pentru asta ți s-a dat, nu pentru a-l schingiui. Așadar, "bere și mici", maxima răsplată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
terminată în cârlig, nici papagal pe umăr, nici tricorn și redingotă, nici altă costumație cunoscută în literatura occidentală de profil. Structural levantin, ni l-am putea imagina în viața de zi cu zi, atunci când nu urmărește ceva anume, îmbrăcat în straie orientale, cu turban, șiac, vestă, șalvari și cizme cu botul ascuțit și întors. Cu un sfârșit deloc glorios, în colții rechinilor, ca o pedeapsă divină, Spânu a întruchipat în literatura română atât o variantă a perso najulul malefic, imprevizibil ca
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mai trainică, fie un cot mai strâmt. Pierzând răbdarea, Labiș s-a avântat pe gheață. La jumătatea albiei pojghița a cedat; el s-a cufundat în apă până la piept și a ieșit pe malul celălalt șiroind ca un câine. Toate straiele i-au înghețat sloi în vântulețul de seară care începuse. Mie mi-a fost frică să-l imit, așa că am căutat o trecătoare unde n-am intrat decât până la genunchi în apă. Primele iubiri și Lupta cu inerția Imprudența aceasta
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de sudoarea sectoarelor calde, omul a dobîndit o logică și așteptată carură de vip bucureștean. Mirosuri fine, veșminte de firmă, dar să ne amintim că, acum mai bine de un veac și jumătate, Dinu Păturică se ̀ mbrăca ̀ n straie „nemțești“, ceea ce, în vremuri prepașoptiste, putea însemna mai mult decît echivalentul Armani al zilelor noastre. Dacă se rezuma la înciocoirea de Capitală, era de înțeles. Cînd ești ditamai președintele la Steaua, nu te mai poți comporta ca un june de la
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de "occidentalizare", înțelegem adaptarea la noțiunea de "literatură" a Occidentului. Cu toate că semne de schimbare se văd încă din jurul anului 1700, cultura rămânea orientală, adică exclusiv religioasă. Dimitrie Cantemir, pe care noi îl cunoaștem cu veșmintele europenești, îmbrăcă totuși ca domn straiele țării și nu se gândi deloc să cultive poezia, teatrul, să facă școli cu preocupări literare. Alunecarea înceată a moravurilor s-a făcut nu atât prin mergerea românilor în Apus, cât prin coborârea acestui Apus asupra noastră în chipul presiunii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
galbeni; colo, luxoasa casă a boierului Romanit (Ghica are o extraordinară memorie vizuală): macaturi și perdele de mătăsărie groasă de Damasc și de Alep, scaune de abanos, încrustate cu sidef, îmbrăcate în piele de Cordova, policandre de Veneția; tinerii în straie orientale joacă vals și ecossaise; de pe un pat familia domnului privește hieratică: "În sala de bal, vodă, îmbrăcat cu giubea albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]