4,378 matches
-
Elio Îi scăpă semnificația acelor replici. Șeful escortei sale era un tip laconic și, chiar dacă petrecuseră mai multe ore Împreună, toate discuțiile lor se limitau de obicei la campionatul de fotbal și la mersul bursei și al afacerilor pe Wall Street (numai În luna aprilie Nasdaq a urcat cu 37%, aducând profituri deosebite, În fonduri la care ambii dețin titluri, chiar dacă În proporții atât de diferite). Uneori mai vorbesc despre interpretarea corectă a Bibliei, În care Buonocore caută răspunsuri la Întrebările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
că trebuie să-ți vorbească urgent. Ceva legat de afaceri ? Trish ridică din sprânceană către mine sugestiv - apoi face un pas înapoi. Și încremenesc de uimire. E Guy. Care se află în bucătăria lui Trish. În costumul său impecabil Jermyn Street, și cu manșete apretate. Mă uit la el, incapabilă să zic ceva, total bulversată. Judecând după expresia lui, și el e la fel de uluit. — O, Doamne, spune încet, mutându-și privirea de la uniforma mea la sucitor și la mâinile pline de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cercel ? Unde ? A, OK, uite-l. Ce-o mai fi făcînd Jack ? Mă Întorc și-l găsesc privind fascinat programul de fitness pe care mi l-am atîrnat pe perete În ianuarie, după ce mi-am petrecut tot Crăciunul mîncînd Quality Street. — „Luni, ora 7 dimineața“, citește cu voce tare. „Jogging În pas alert În jurul blocului. Patruzeci de genuflexiuni. Prînz : oră de yoga. Seara: caseta cu gimnastică aerobică. Șaizeci de genuflexiuni.“ Ia o gură de whisky. Foarte impresionant. Faci toate astea ? — Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mult mai bine să te lași pur și simplu purtat de val și să vezi ce se Întîmplă. — Ai dreptate, Îmi zîmbește Jack. Păi, ce să zic, abia aștept să mă las purtat de val. În timp ce taxiul vîjÎie pe Upper Street, mă simt destul de mîndră de mine. Se vede de le o poștă că sînt o londoneză sadea. Pot foarte bine să-mi duc prietenii În zone neștiute de nimeni. Pot să găsesc locuri care nici măcar nu există pe hartă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
rezidențial. Antonio’s e o excepție. În exterior sînt cît se poate de calmă. Dar În interior simt că Încep să intru În panică. Unde să mergem ? Ce să facem, să Încercăm să o luăm pe jos spre Clapham High Street ? Dar sînt cîțiva kilometri pînă acolo. Mă uit la ceas și tresar șocată În clipa În care văd că e 9.15 . A trecut peste o oră de cînd ne vînturăm Încoace și-ncolo, și n-am băut nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
unii dintre ei cu roluri semnificative În organizarea Războiului din Golf, discutau ore Întregi cu el. - Relațiile astea speciale sunt importante pentru mine - extrem de importante. Era la fel de firesc pentru Ravelstein să fie la curent cu ce se petrece În Downing Street sau la Kremlin, cum fusese pentru Virginia Woolf să cunoască rapoartele particulare ale lui Keynes În legătură cu reparațiile de război impuse nemților. E posibil ca vederile sau părerile lui Ravelstein să‑și fi croit uneori drum În deciziile politice statale, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
favoritele mele. Dacă sunt ale dumneavoastră, cu atât mai bine. Dar eu eram prea bătrân ca să devin discipolul lui Ravelstein. Tot ce trebuie să spun, Însă, e că era luat În serios atât de Casa Albă, cât și de Downing Street. A fost invitatul doamnei Thatcher la un weekend la Chequers. Nici președintele nostru nu‑l neglija. Reagan l‑a invitat la un dineu și Ravelstein a cheltuit o avere pe o ținută de gală, brâu de mătase, butoni cu diamante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ușor, vorbea limbajul orașului. Tineri de culoare Îl opreau pe stradă ca să‑l Întrebe de costumele, de pardesiul lui sau de pălăria de fetru. Se familiarizaseră cu eleganța lui rafinată. Le vorbea despre Ferre, Lanvin. Despre cămășarul lui de pe Jermyn Street. - Filfizonii ăștia, explica el, se dau În vânt după modă. Costumația bulevardiștilor cu sacouri țipătoare și pantaloni strânși pe picior și‑a trăit traiul. Și În privința mașinilor dovedesc că au capul pe umeri. - Poate că și În privința ceasurilor de mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
vorbească În felul lui - liber, sălbatic, caustic, - Încercând să fie pe cât de sclipitori reușeau să pară. Cei foarte tineri - dacă le dădea mâna să plătească prețuri piperate - Își cumpărau și Îmbrăcămintea la Lanvin sau Hermès, Își comandau cămășile pe Jermyn Street la Turnbull and Funder („Pupăr În Fundăr”, cum i‑am rebotezat eu). Fumau cu gesturile dezlânate ale lui Ravelstein. Ascultau aceleași compact discuri. Îi lecuise de gustul pentru rock și acum se regalau cu Mozart, Rossini, sau chiar Albinoni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dorința de a‑l face să mă cunoască total prin expunerea metafizicii mele intime. Numai un număr foarte restrâns de suflete deosebite au putut găsi calea de a recepta asemenea revelații. Alte penetrații de copil În lumea exterioară: Pe Roy Street, În Montreal, calul care trăgea un camion a căzut pe asfaltul Înghețat. Aerul e cenușiu Închis ca o căptușeală de palton. Un animal mai pirpiriu ar fi izbutit să se ridice În picioare, dar matahala asta, cu coapsele lui uriașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
funii, ar fi avut nevoie de un uriaș ca să‑l salveze, dar mica mulțime Îngrămădită la colțul străzii nu putea decât să strige felurite sugestii. Ba chiar i‑au spus polițistului că‑i norocos că animalul se prăvălise pe Roy Street, care‑i mai ușor de notat În raport decât dac‑ar fi căzut pe Lagauchettierre. Mai văd o stranie și nesfârșită procesiune de eleve, mergând două câte două, În haine negre de uniformă. Cu fețe destul de albe pentru a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mă ruga pe mine sau pe Nikki să‑l ajutăm. Continua să dea petreceri În serile când echipa lui preferată de baschet apărea la televizor. Din când În când Își invita studenții favoriți la un dineu la „Acropolis”, pe Halsted Street. Chelnerii de acolo Îi strângeau zdravăn mâinile și Își strigau unii altora: - Hei, ia uite cine a venit, domnu' profesor! Îl Îndemnau să bea untdelemn de măsline cu paharul. - E prea târziu pentru părul dumneavoastră, dom' profesor, da' face foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
coasta de est, i‑am spus. - Hai să‑i cerem lui Nikki să facem un tur cu mașina, să‑i vedem. Unde‑i cartierul lor general? - În Jackson Park. Dar există o colonie mare Într‑o alee de pe Fifty‑fourth street. Dar până la urmă nu ne‑am mai dus să vedem așezările papagalilor, tuburile acelea legănătoare, stratificate, În care se cuibăreau. Pentru că data următoare când l‑am mai Întâlnit, Ravelstein m‑a anunțat că el și Nikki pleacă la Paris. - Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fereastra laterală a mașinii a fost făcută țăndări chiar În parcarea din spatele blocului nostru. Un lucru de care avea oroare Rosamund era să vadă noaptea șobolanii stând Încolonați În locurile de unde puteau urmări și adulmeca aromele de la restaurantul de pe Beacon Street. - Stau Înșirați ca jurații În boxa juriului și captează toată lumina În ochii lor, Îmi spunea. Când urca târâș‑grăpiș până la etajul trei, o Întâmpina pisica, ori salutând‑o, ori acuzând‑o că a neglijat‑o. Era un motan de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
și monumentalul lui dormitor princiar. Se oprește În fața oglinzii Încrustate În zidul dintre ferestre - aici nu există oglinzi agățate pe pereți - și Își Împlântează În manșete butonii de aur masiv, Își Încheie nasturii cămășii vărgate „Pupăr În Fundăr” de pe Jermyn Street - spălată de serviciile American Trustworthy și livrată la domiciliu, umflată pe dinăuntru cu hârtie de mătase. Își Înfășoară cravata, ridicându‑și gulerul cămășii care pârâie de scrobit de e. Își face un nod generos. Degetele șovăielnice, lungi, cu mișcări necoordonate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
văzut pe dl. Edwards pe plajă? Cred că toată lumea te întreabă de el. —Cine? întrebă Violet cu indiferență, extrăgând un alt biscuit cu cremă din pachet. —Nț, nț, nu mai ești la curent cu noutățile. Richey Edwards, chitaristul de la Manic Street Preachers 1, ăla care se spunea că și-a găsit sfârșitul într-un loc cu apă, tocmai în Galia - fii atentă, era galez, și eu cred că asta explică totul - și după aia a fost văzut plimbându-se prin Goa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mă uimești cum știi să-mi citești gândurile. *** „Well, it was Gatlinberg in mid-July I’d just hit town and my throat was dry I thought I’d stop and have myself a brew - At an old saloon on a street of mud There at a table dealing stud Sat the dirty mangy dog that named me Sue. Well, I knew that snake was my own sweet dad From a worn-out picture that my mother had And I knew that scar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să știe pe cine anume și așa s-a dus și firul ăsta. Ipoteza sinuciderii părea atât de evidentă încât nimeni nu s-a obosit s-o pună prea mult la îndoială. Era un fan adevărat al celor de la Manic Street Preachers și a suferit foarte mult când i s-a spus că Richey Nu-Știu-Care se aruncase în cap. I-au găsit mașina parcată exact în același loc în care fusese și a lui, cu o casetă a ăstora în casetofon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
să fiu geloasă pe Tabitha, zise ea pe un ton ferm. Da, ar trebui mai degrabă să fie invers, zise Hugo, pus pe gânduri. Violet, care-și reintrase în formă, se apucă de mâncat. Eram la Café Flo pe Upper Street, unul dintre locurile preferate ale lui Hugo; de obicei, când trebuia să meargă la teatru seara, mânca un prânz zdravăn pe la ora două. Aceasta era principala masă a zilei. După piesă nu mânca nimic altceva decât salată, brânză și fructe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
pentru că ești gata să te apuce o criză. — Sunt bine, zisei eu, revenindu-mi. Mă gândeam doar la ce pantofi să-mi pun. Sandalele alea argintii pe care le-ai luat de la magazinul de mâna a doua pe de Upper Street, săptămâna trecută, zise Hugo simplu. Alea model anii cincizeci. Și prinde-ți părul în așa fel încât să nu-ți cadă tot până la sfârșit. Acum scoate-ți rochia și vino încoace. Întotdeauna trebuie să fac dragoste în după-amiaza de dinainte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
And he went down, but to my surprise He come out with a knife and cut off a piece of my ear, But I busted a chair right across his teeth And we crashed through the wall and into the street Kicking and a’gouging in the mud and the blood and the beer. I tell you, I’ve fought tougher men But I really can’t remember when - He kicked like a mule and he bit like a crocodile, I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
ea, n-ar mai fi lucrat niciodată. I-am spus să nu-l creadă, dar ea n-a fost niciodată prea inteligentă. Și după aia a apărut ideea cum că s-ar fi aruncat în cap, ca tipul de la Manic Street Preachers. Adică, era ridicol. Trebuia să fi fost un fan obsedat rău de tot ca să faci așa ceva, iar Sheryl nu era. Ben vorbea pe un ton destul de calm, gesticulând cu mâna în care ținea acel EpiPen; dar cealaltă rămânea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
For the gravel in your gut and the spit in your eye Cause I’m the ***** that named you Sue.“1 În cele din urmă, nu-mi mai rămăsese decât un lucru de făcut. Am prins un 73 pe Oxford Street și am plecat la o sesiune de cumpărături. După aceea, m-am întâlnit cu Janey la un pahar, după ce a terminat lucrul. Avea o groază de vești noi să-mi dea și nu-mi putea acorda decât vreo oră înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
excursiilor cadou în weekenduri și mașinilor sport împrumutate lui Hugo în chip de recompensă pentru excelentele lui performanțe, Amanda aproape că putea să închidă ochii la denumirea jenantă a companiei - J. Bond, Agent(ție Imobiliară) Special(ă), 007 Islington High Street, pentru numele lui Dumnezeu! Și mai erau și bonusurile... Dar banii nu erau chiar atât de mulți. Din câștigurile lui Hugo se putea merge, ocazional, până la Portofino sau în Maldive sau într-o altă stațiune de lux unde soțul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
atât de mulți. Din câștigurile lui Hugo se putea merge, ocazional, până la Portofino sau în Maldive sau într-o altă stațiune de lux unde soțul ei dăduse lovitura. Însă, în general, banii respectivi ajungeau în magazinele de lux de pe Bond Street. Hugo, căruia îi plăcea să trăiască la nivelul imaginii suave și rafinate a firmei la care lucra, era înnebunit după costumele Savile Row și pantofii lucrați manual pe Jermyn Street. În dulapul din baie, Hugo avea aproape la fel de multe produse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]