1,808 matches
-
s-a urcat la camera lui Titu și l-a sculat din somn să-i ureze bun sosit și să-i ofere serviciile lui prietenești, ca să nu fie jumulit ca toți străinii care pică în acest oraș frumos, dar foarte stricat. În aceeași zi i-a găsit o odăiță bună și ieftină, chiar alături de locuința lui, iar pe înserat l-a dus și l-a instalat. Pe urmă l-a poftit să cineze în familia lui, să-l cunoască și nevastă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de o parte împiedicați pe țăran să cumpere pământ când se oferă prilejul, iar pe de altă parte mă îndemnați pe mine, care asud alături de țărani, să mă despart de moșie, s-o arunc, uite așa, ca pe un dinte stricat! ― Ei, dragă Grigoriță, observă avocatul mai moale, sunt prea puțini proprietari ca voi. Marea, imensa majoritate a pierdut de mult contactul cu pământul. O măsură generală nu se poate lua după cei puțini, ci după ceilalți. ― De ce n-ai lua
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ață și în puține minute intrară în Babaroaga, un sat amărât, două ulițe încrucișate, niște căscioare murdare, prin ogrăzi mulți copii și orătănii, ici-colo vreun țăran pipernicit, iar pe un dâmbuleț, mai afară, o bisericuță de lemn ca o jucărie stricată. Titu Herdelea deschise gura să întrebe ceva, dar Iuga i-o luă înainte: ― Aici odinioară au fost numai colibe pentru argații de pe domeniu. Satul s-a înfiripat fără voia nimănui, de aceea e cum e... După ce ieșiră din Babaroaga, urmă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a prins-o pe stradă stând de vorbă și sărutîndu-se cu un domn mai în vârstă, "aproape ca Gavrilaș". Se plângea că fata asta, pe care a răsfățat-o și a corcolit-o ca pe copilul ei, a fost o stricată. A observat ea că-i joacă ochii în cap după băieți, dar a gândit că așa-i firea lucrurilor, că doar n-are să se facă nici ea călugăriță. Dar să se înhăiteze cu oameni bătrâni pe stradă, înseamnă că are
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
alții se îmbulzesc să intre în castelul cel nou ale cărui uși fuseseră smulse din țâțâni. Îi trecu prin gând că e tocmai clădirea lui Grigoriță, căruia el îi datorează numai recunoștință. Și se repezi într-acolo, strigând speriat: ― Nu stricați, oameni buni!... Faceți loc!... Dați-vă la o parte!... Nu mai intrați, că n-aveți ce lua!... Nea Serafime, fii tălică mai cuminte! Își croi drum cu coatele și pătrunse înăuntru. În marele hol de la parter oamenii umblau cu oarecare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ciorilor ălora care zboară pe deasupra, observă Chisăliță. Zi-le să plece, nu-mi plac ciorile. Când zboară prea jos e semn că o să plouă. — Nu știe limba ciorilor, observă Isaia, între două sughițuri. Adică înțelege ce spun, dar o vorbește stricat. Nu putem să-l lăsăm să se facă de râs. — Cum ? se minună Chisăliță. Tocmai pe limba ciorilor nu știe ? Păi, asta e la îndemâna oricui, pe limba ciorilor, la păsări e cum ar fi engleza la noi. Ba deloc, spuse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sublimă operă, Un nepătruns mister ascunde-n sine, Când, de rușine, se acoperă Și când e-acoperită de rușine. Celei combinată cu un plenipotent Nu văd nimic înjositor În faptul că sărmana fată Se duce la un „dregător”: O fi...stricată! Rugă de tânără inocentă O, Maică Sfântă, Tu, care-ntr-o zi, Rămasa-i grea, făr-a păcătui, Călăuzește-mă, cum aș putea Păcătui, făr-a rămâne grea! Prea curtatei cântărețe de la Operă Acceptă aventura Cu dulcele-i impact, Știind că uvertura
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
de pe scenă. Sprâncenele vopsite îi sunt atât de negre și de groase, încât par două bucăți de cărbune. Fălcile i se mișcă dintr-o parte în alta în timp ce mestecă nuci. Gura dată cu roșu îmi amintește de o curmală japoneză stricată. Privirea ei mătură peste cei aflați în public. În spatele ei se află nurorile imperiale, doamnele Yun, Li, Mei și Hui. Toate splendid îmbrăcate, stau cu fețele împietrite. În spate și pe laterale stau prinții regali, familiile lor și alți invitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o jumătate de oră, ajungem în colțul vestic al Pekingului, unde străzile se îngustează și aerul miroase urât. Coborâm din căruță în spatele unei străzi aglomerate, unde proprietarii de magazine și-au așezat unele peste altele coșurile cu fructe și legume stricate. Îmi ascund fața în spatele unei eșarfe și pășesc repede alături de Fann Sora cea Mare și An-te-hai. Ne oprim în fața unei clădiri vechi. De la etajul al doilea atârnă un lampion pe care scrie Casa Lotusului. Intrăm toți trei într-un hol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
gând să o fac cu Domnia Voastră. — O să te oblig. — Așteptați până ajungem la palat, vă rog! Mă trage spre el. Mă zbat și încerc să scap. Nu mă vrei, Orhideea? Ia gandește-te. Îți ofer sămânța mea. Vorbiți despre cea sămânța stricată? Sămânța despre care mi-ați spus că nu va încolți? Palanchinul începe să se clatine și să se legene. Încerc să rămân nemișcată, dar este imposibil: împăratul Chinei nu e obișnuit să se abțină. Șeful cărăușilor și eunucul-șef Shim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lată, plină de riduri, îmi aduce aminte de un tablou cu deșertul Gobi pe care l-am văzut cândva. Sub bărbie îi atârnă pliuri de piele. Pierderea dinților pe partea dreaptă îi face chipul să stea povârnit precum un pepene stricat. Doamna Jin avea o pasiune pentru magnolii. Chiar și bolnavă, purta o rochie brodată cu flori mari, roz de magnolie, care acopereau toată țesătura. „Magnolia“ fusese numele din copilărie al împărătesei. Nu pot să cred că a putut cândva să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de răceală acum: E normal ca Tung Chih să respecte dieta imperială, căci așa se cuvine. Angajasem personal un bucătar care să-i prepare mâncarea, însă Tung Chih i s-a plâns lui Nuharoo că bucătarul i-a servit creveți stricați, provocându-i crampe. Nimeni în afară de ea nu a crezut minciuna. Cu toate acestea, pentru a-i face pe plac lui Tung Chih, Nuharoo a concediat bucătarul. Trebuie să depun eforturi serioase pentru a nu mă certa cu Nuharoo. Am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
adorabil. —Nimic, puișor. Mai bine stai tu acolo și fii superbă și dă-mi voie să vorbesc un pic cu Betty, da? — Știi, Betty sună foarte drăguț, dar prefer Bette, am spus cât de politicos am putut. —Ești o moară stricată, nu-i așa? Își puse mâinile pe șoldurile mele și mă trase spre el, dar nu făcu nici o mișcare ca să mă sărute. Era greu să mă concentrez pe fața lui impecabil sculptată când Îl auzeam pe Avery apărându-se În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cu foarte mare greutate și atenție. Podul de pe Siret între Tecuci și Focșani era așezat pe 14 luntre, din care mai mult de jumătate aveau nevoie de reparații, grinzile din margine erau insuficiente ca număr, scândurile de deasupra erau toate stricate; lărgimea podului era doar de trei pași și n-avea balustrade etc. Pe drumul între Fălciu și Galați, vara se mai putea trece, toamna însă trecerea se făcea cu foarte mare greutate, deoarece nu erau poduri, iar cele vechi, câteva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Pe drumul între Fălciu și Galați, vara se mai putea trece, toamna însă trecerea se făcea cu foarte mare greutate, deoarece nu erau poduri, iar cele vechi, câteva la număr, erau stricate. Podul de la Șerbești avea toate cele 18 luntre stricate. Aici Siretul avea o lărgime de 45 de stânjeni, iar podul avea nevoie de cel puțin 24 de luntre. În aceeași stare se aflau și podurile din restul Moldovei. Podul de la Sculeni, spre exemplu, era făcut pe 4-5 dubasă aflate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din salon. Vrea s-o sărute, să-și strecoare mâna până la portjartier, pe sub corset... Odată atins acest stadiu, "dacă frumoasa nu cedează, dacă, odată golite cele două pahare, îi arată musafirului ușa [...] nu mai e doar o înțepată, ci o stricată care încearcă să-i inducă pe bărbați în eroare". În caz contrar, tânăra e "o fată tare de treabă, care nu face figuri; la care te duci și de la care pleci fără teama vreunei complicații". Amantul va ieși pe ușă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca oricând tinerelor fete "castitatea lor sadică"96, nevinovăția lor perversă. Ca semn al acestei neîncrederi reciproce reînnoite, în vocabularul curent încep să apară termeni noi. Nu se mai vorbește de "cochetă", ci mai curând de "înțepată", de "provocatoare", de "stricată" și, curând, de "aprinzătoare". Ce se poate spune despre "aprinzătoare"? Se poate afirma cu toată certitudinea că termenul, foarte evocator, are legătură cu noul ritual de seducție apărut odată cu portțigaretul. Într-adevăr, începând cu anii '20, femeile, urmând exemplu "băiețoasei
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
educația, religia, valorile și atitudinile, tradițiile și obiceiurile, organizarea socială. De exemplu, obiceiurile culinare sunt puternic influențate de cultură. Dacă în Franța brânza este considerată o delicatesă, aici existând câteva sute de varietăți, în Japonia este privită ca fiind lapte stricat și este foarte rar acceptată în meniu<footnote Jim Blythe, op. cit., p. 112. footnote>. De asemenea, cu greu vei convinge un musulman să mănânce carne de porc, iar dacă pentru un asiatic preparatele din carne de șarpe, de exemplu, sunt
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
aplică tacticile de negociere: * “frontul rusesc” - eșecul unui punct de vedere major pentru partener va duce la anularea tuturor înțelegerilor stabilite până atunci; * “bomba atomică” - dacă nu se cade de acord asupra unui anumit punct consecințele pot fi catastrofale; * “placa stricată “ - repetarea la infinit a propriului punct de vedere, prea adesea oamenii au tendința de a ceda după ce aud primul nu; * “mesagerul” - o a treia parte, absentă la momentul de față este responsabilă pentru lucrurile “neplăcute“ susținute; * “disconfortul psihic” - utilizarea oricărui
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
te afli pe drumul cel princios? El ți se pare spuzit de lumină fiindcă te-ai îndrăgostit de doctrine false. Adevărul meu interior este mult prea puternic pentru a-l perverti sau sufoca; sunt acuzat că aș avea o minte stricată precum cea a unui oarecare Beranardino Telesio din Cosenza. De ce vor ei să ma tundă ca pe o oaie și să mă facă să pasc în tot locul? În mânăstire iau naștere două facțiuni opuse: una e fascinată de tânărul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în flagrant iar în operele lui nu vedeau altceva decât "obscene halucinații". De delirat delirează, dar cum poți să te convingi că nu se preface? Exact, niciun tip de tortură n-a dat rezultate probatorii. Doar cel ce are creierul stricat nu reacționează la durere. Dacă ar fi fost torturat în continuare, și-ar fi dat duhul și atunci povara răspunderii în fața lui Dumnezeu ar fi căzut pe noi. Dacă Dumnezeu dă viață unor nebuni, o face pentru a ne pune
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
provincia plana est et deserta propter convivia paganorum contra christianos”. Încă de la mijlocul secolului al XV-lea, istoricul bizantin Laonic Chalcocondylas susținea că valahii moldoveni își trag obârșia de la romani: „limba dacilor este asemănătoare cu limba italienilor, dar atât de stricată și de deosebită, încât italienii pot înțelege doar cu greutate ce se rostește în cuvintele acestora”; subliniază însă și unitatea locuitorilor de la est și de la sud de Carpați: „ei nu se deosebesc întru nimic de italieni nici prin restul felului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
știe nu cine o mănâncă, ci cine o taie. (Suferințele creației, de exemplu, le știe cu adevărat numai creatorul; beneficiarul operei sale vede doar desăvârșirea din cuprinsul ei.) „Locman Înțeleptul, fiind Întrebat unde a Învățat virtutea, a răspuns: «La cei stricați, pentru că mi-au arătat ce trebuie să ocolesc».” (Saadi) Nu e după cum vrea omul, ci după cum poate. (Când dorința nu se bazează pe putința de a o realiza, rămâne doar o iluzie.) Excepția confirmă regula. (Un mincinos notoriu, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cînd spuneți poezii, vă apreciază... Ia uite, dragă, zice, ce frumos spune... parcă chiar ar crede ce spune! Mare lucru și teatrul! Vecin 4: (referindu-se la ceasul pendulă) Da ăsta-i stricat! Păi se poate, vecine, stai cu ceasul stricat și nu spui nimica! Mihai: Nici n-am observat... da' poate că stă numai... Vecin 4: Nu, nu, e stricat. Dar i-am dibuit hiba. Ăsta-i hobiul meu. Tehnica. Iar pentru ceasuri am o adevărată pasiune. Vecin 1: (face
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
al lui Breughel, un luptător de gherilă ajuns de brațele lungi ale “partidului”, pentru a fi omis Întregul adevăr În cazul fostei sale amnte - dispărute - Gloria Vancouver. și aici rupturile de perspectivă narativă abundă, nimeni neputîndu-și asuma reasamblarea unui puzzle stricat, nici Kotter, superiorul lui Breughel, cel care-l interoghează, nici cititorul, nevoit să-și facă drum printr-o inextricabilă țesătură de flash-back-uri Întrerupte, enunțuri laconice și echivoce, puncte de vedere suspendate: “Viza are o valabilitate de trei săptămîni. / Perioadă neînsemnată
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]