2,009 matches
-
străine din cauza cărora s-a sacrificat prezența celor care se legau aproape mașinal de numele evenimentului. Intru pe forumuri și găsesc oameni la fel de decepționați ca și mine. Ceva din sentimentul național al tinerimii române parcă s-a pierdut odată cu prostituarea Stufului. Trist. Pun mâna pe balalaică și exersez: cântecu’ ăsta-i despre voi,... fiindcă nenea organizatorii sunteți niște boi. Parol. rockin’ by myself Sunetul instrumentului Dumitru UNGUREANU Prima chitară pe care am văzut-o și-am ținut-o în mână era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
dacă vrea să pregătească ceva, cum s-o facă, pentru că nu are măcar o sobă acolo?... Apoi ce poate să aibă de mâncare și în mijlocul verii să nu se strice?”.. Am intrat. Bătrânul a deschis o închipuire de ușă din stuf într-un colț al grădinii... Am rămas cu ochii pironiți pe o sobă în toată regula, pe care tronau două chiupuri bine acoperite și alături un coșuleț cu niște ouă. Ca să nu te plictisești, fă bine și spală cele două
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
urmă de jenă în priviri... Îl certam și eu pe năzdrăvanul de Martin . Uite ce mi-a făcut, bată-l norocul să-l bată! - mi-a arăta el o ruptură în gard. Să te ajut, părinte, să pui la loc stuful rupt? N-ai face rău. Pe urmă, om coborî pe malul iazului... Când am ajuns la umbra sălciilor, bătrânul m-a întrebat: Ce crezi că se potrivește să vorbim acum, când soarele se rostogolește încet dar sigur spre asfințit? Ce-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
freatică la mică adâncime, pe soluri gleice. Această vegetație se află în locul unde apa are un curs domol, ca și în zona marginală a lacurilor, bălților, adeseori apărând asociată cu vegetația acvatică. Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful (Phragmites australisă care suportă oscilații mari ale nivelului apei. Stuful formează asociații monodominante alteori se asociază cu papura (Typha latifolia), fiind întâlnit în preajma lacurilor și bălților din apropierea gării Nistorești. Această zonă a oferit condiții favorabile dezvoltării pomiculturii, viticulturii care au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
află în locul unde apa are un curs domol, ca și în zona marginală a lacurilor, bălților, adeseori apărând asociată cu vegetația acvatică. Una dintre cele mai caracteristice plante palustre este stuful (Phragmites australisă care suportă oscilații mari ale nivelului apei. Stuful formează asociații monodominante alteori se asociază cu papura (Typha latifolia), fiind întâlnit în preajma lacurilor și bălților din apropierea gării Nistorești. Această zonă a oferit condiții favorabile dezvoltării pomiculturii, viticulturii care au specificul lor. În ultimele decenii, suprafețele cu pomi fructiferi s-
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
șuierat printre buze, dar a plecat fără să-mi zică nimic. A trecut multă vreme și mă mai obișnuisem cu diversele munci ale coloniei, unele constante, cum erau lucrul la dig și muncile agricole, altele mai episodice, cum era tăiatul stufului. La stuf, era o chestiune de noroc. Se lucra pe fronturi mari și se tăia totul ca să nu se mai vadă nici o trestie în picioare. Uneori dădeai peste o rariște, unde stuful lipsea sau era mai rar, și atunci ritmul
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
buze, dar a plecat fără să-mi zică nimic. A trecut multă vreme și mă mai obișnuisem cu diversele munci ale coloniei, unele constante, cum erau lucrul la dig și muncile agricole, altele mai episodice, cum era tăiatul stufului. La stuf, era o chestiune de noroc. Se lucra pe fronturi mari și se tăia totul ca să nu se mai vadă nici o trestie în picioare. Uneori dădeai peste o rariște, unde stuful lipsea sau era mai rar, și atunci ritmul de muncă
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
muncile agricole, altele mai episodice, cum era tăiatul stufului. La stuf, era o chestiune de noroc. Se lucra pe fronturi mari și se tăia totul ca să nu se mai vadă nici o trestie în picioare. Uneori dădeai peste o rariște, unde stuful lipsea sau era mai rar, și atunci ritmul de muncă - deși norma rămânea să fie judecată la cantitate - era mai domol. În ziua de care vorbesc, aveam o durere de dinți cumplită (e, de altfel, singura meteahnă care mi-a
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
să fie judecată la cantitate - era mai domol. În ziua de care vorbesc, aveam o durere de dinți cumplită (e, de altfel, singura meteahnă care mi-a dat de furcă în pușcărie) și, când am dat de o zonă cu stuful rar, am trecut în față și m am întins ca pe o saltea pe un mănunchi de trestii. Mocnea măseaua în mine de parcă tot centrul vieții mele se reducea la această durere. Aud un clipocit ușor și-l văd brusc
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
primea alții pachete. Mai îi trimitea și Moapsa, și el așa zice, c-a dus-o bine. Da p-ormă a mai intrat odată, tot p-asta ; l-a dibuit comuniștii, târziu, da’ l-a dibuit, și a tăiat la stuf o vreme... Ș atunci, a doua oară, a fost mai rău, așa zice... — Da, a pățit-o multă lume. Chiar și nevinovată... Chiar Margot, sunt convinsă că l-a ascuns pe domnul Ialomițeanu numai pentru că rămăsese singură și era dezorientată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acasă. Săptămîna viitoare pot veni la București. Merge la casierie și achită costul convorbirii: o sută patru lei. Apoi pleacă spre sat. La iaz, se oprește și stă îndelung pe mal, privind pînza de ceață de la suprafața apei. Undeva, spre stuf, se aude un pește zbătîndu-se. E fericit că astă-vară a făcut două săptămîni de adevărat concediu alături de copii. Poate că Ana are dreptate: cînd se va termina maratonul lui?! Dar dacă judecă astfel, se poate lăsa de scris și totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
plop (Populus tremula), salcie (Salix fragilis), ulm. Tot aici crește și curpenul de pădure (Clematis vitalba), hameiul (Humulus lupulus) și vița sălbatică (vitis silvestris). În locurile mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus), iarba de baltă (Potamogeton pectinatus), ciulinul de baltă (Trapa natans) ș.a. În locurile unde există sărături se dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură, rogoz și sălcii, constituie locul unde își găsesc adăpostul numeroase specii de păsări (rațe, gâște, cormorani, egrete, lopătari, pelicani, lebede) și mamifere (mistrețul, vulpea, vidra). suprafețele lacustre, cu o mare bogăție de plante submerse și plutitoare (nuferi), precum și cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
cura heliomarină, mai ales la Sulina, Sfântu Gheorghe și pe grindurile care închid Laguna Razim - Sinoe. Potențialul turistic natural este completat de numeroase elemente socioeconomice specifice, de mare atractivitate, cum sunt satele pescărești: în cazul lor, casele sunt acoperite cu stuf, practicarea pescuitului și a navigației se realizează cu mijloace tradiționale și există o mare bogăție a specialităților culinare pe bază de 50 pește. Se adaugă cetățile antice: Histria (sec. VII î. H.), Aegyssus (sec III î.H.) și Enisala (sec
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și a pescuitului sportiv, la care se adaugă și peisajele unice, generate de întrepătrunderea dintre uscat și apă. Pe cea mai mare parte a suprafeței sale, se întâlnesc: brațe, canale, bălți, suprafețe mlăștinoase acoperite cu 95 vegetație densă, specifică deltei (stuf, papură, rogoz, sălcii), grinduri cu păduri de stejar (grindul Letea) și întinse dune de nisip (grindul Caraorman). Litoralul Mării Negre este arealul care atrage cele mai mari fluxuri turistice din țara noastră. Litoralul a fost amenajat la sud de Capul Midia
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
un lanț de vas, și-și astâmpăra setea pentru o bucată de vreme. Closetul era, ca și În lagăr, o groapă adâncă de vreo 2 metri, pe care erau așezați niște dulapi de scândura, si Înconjurată de un gard de stuf. Întrebându-l, odată, pe Leon Humulescu de ce are lentile de ochelari așa de groase, el mi-a explicat că, suferind de o miopie progresivă, este obligat să poarte ochelari de cinci dioptrimi, după care, după câtva timp, mi-a spus
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile râurilor Siret, Jijia, Bahlui se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie), unde cresc sălcii, plopi și arini. În arealele în care băltirea este permanentă, la marginea lacurilor, râurilor, cresc trestia, stuful, stânjenelul de baltă, săgeata apei etc. Pe terenurile unde se produc frecvent alunecări s-au amenajt plantații de pin, cătină și salcâm (Târgu Frumos, Focuri, Iași, Lespezi). Extinderea terenurilor cultivate a dus la modificarea învelișului vegetal și prin apariția și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sau cam așa ceva, încep să se contopească într-una singură. Doar după altar le poate deosebi. Fiecare gopodărie are unul uneori în curte, alteori afară, în câmp, unde pare să aibă grijă de recoltă. Idolii, aflați sub mici adăposturi din stuf, au forme diferite: din piatră, sculptați în lemn, vopsiți sau nevopsiți, movile de argilă cu fragmente de țiglă albastră smălțuită care trebuie să fi fost aduse din sud, dinspre deșert. Altul constă într-un baton de metal oxidat care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
rațele sălbatice. Acum rațele sunt slabe și istovite, dar lacul e bogat în pește. Lacome, înghit la iuțeală peștișorii nepricepuți care înoată pe lângă ciocul lor. Trebuie să prindă puteri, pentru că primăvara asta vor scoate pui. Și când dintre uscăturile de stuf și de papură vor ieși noii lăstari, puișorii vor fi cât o gâgâlice. Atunci se vor putea ascunde mai cu ușurință în desișul ca o perie al stufărișului. În soarele de aprilie va fi mai cald și mai prietenos. Al.
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
fel și păsările care sunt într-o continuă forfotă, făcându-și planul pentru călătoria spre țările calde. Rânduiți în unghi cocorii își încep pribegia: fâlfâituri dese de aripi se aud din când în când și berzele își părăsesc cuiburile de stuf pregătindu-se de drum. După ce s-au strâns toate, înălțându-se grămadă, una câte una, și-au luat locul în șirul lung ce s-a pornit în mers întins plutind prin înălțime. Fața ruginie a undelor apelor tresare la căderea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
prințese ale naturii. Numeroase viețuitoare își semnalau prezența prin foșnetul și ciripitul necontenit. De după un colț al canalului, își făcură apariția lotcile pescarilor lipoveni. Deși învățați cu răsăritul soarelui, se citea pe fața lor mândria și dragostea pentru Delta Dunării. Stuful aplecat deasupra luciului apei forma o galerie ca în basme. Soarele se înălța pe cer, forfota începea... Vraja răsăritului se destramă, iar alta începe... Daniela Pascu, clasa a V-a C O zi de neuitat De dimineață, părea o zi
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
vădind în toate grija nețărmurită pentru pește: plase puse la uscat și cârpit, undițe de toate mărimile pentru cei mici, coșuri, sfori, vârtelnițe, mincioguri, crăpelnițe, vârșe, babaioace, jurăvci, șărpunci, căsimci etc. în cadrul gospodăriei stătea coliba creștinului, cu acoperiș înalt de stuf, cu o singură intrare și, pe cât se putea vedea, cu două ferestre mici din care, pe cât se putea simți, ieșea un indescriptibil miros de pește. în stânga colibei era un coteț din scânduri rare printre care se zărea învârtindu-se un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și silueta osoasă, de femeie pentru care avem toate admirația, a nevestei pescarului. Să ne oprim puțin asupra ei. Era de o inteligență și de o inventivitate puțin obișnuite. Născută mai târziu, în veacul nostru de pildă, și nu în mijlocul stufului, ar fi putut deveni cu ușurință aviatoare, alpinistă, scriitoare, vatman, actriță, speaker sau cronicară de film. O mică, dar sistematică bibliotecă ar fi făcut din ea un gânditor; un poet inspirat ar fi văzut în ea o muză; o partitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ar fi găsit interpretul ideal; o complicată problemă șahistă și-ar fi aflat cu ea dezlegarea; un costum bikini i-ar fi venit ca turnat; emanciparea ar fi câștigat o adeptă coerentă etcaetera etcaetera. Nimic, vai, din toate acestea; doar stuful, mirosul de nămol, droaia de copii și bărbatul ursuz și cărpănos care săptămânal îi trăgea câte o mamă de bătaie soră cu moartea. Situația întristătoare în care am găsit-o nu ne va împiedica să o numim „Doamna Știucî”, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
drept Înaltă - și adâncă - cugetare... Tata nu s-a consolat niciodată că până la urmă a fost nevoit să construiască școala, nu din piatră, nu din cărămidă, ci din cochileți; s-o acopere, nu cu oale, nu cu tablă - ci cu stuf. Dintr-o ereditară jenă, până mai acum câțiva ani mă feream să arăt fotografiile mele de la vârsta de un an, de trei ani... Fiindcă În spatele nostru, al fotografiaților, se afla „casa”, adică școala - care, dacă nu arăta că zidurile i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]