2,394 matches
-
fără nici o reținere. Nu o făcuseră niciodată. Păru că nu a auzit nimic. De fapt, după neîncrederea și suspiciunile din primele zile, toți se liniștiseră: credeau că avea o inteligență mediocră, că era inert, docil, ba chiar de-a dreptul stupid, ușor de manevrat, moștenitorul ideal. Între timp Livia se oprise și se așezase încet - îl zărise și-i făcuse semn să vină la ea. Când fu destul de aproape ca să-i audă glasul slab, îi zise: — Grădinița asta îi plăcea foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să fie pură plăcere, exaltare, etalarea farmecului personal. Se prefăcea că încearcă să-și pregătească orația; după lungile lecturi, mintea lui era plină de fraze latine pline de forță, de perioduri grecești limpezi și echilibrate. Prudent însă, după două rânduri stupide ceru ajutorul celor din familia Caesaris, iar aceștia, la fel de prudenți, îl ajutară, slugarnici. El constată mulțumit că ar fi scris mult mai bine acea comemorare mincinoasă, dar nu adăugă aproape nimic. Vorbi despre moartă, despre Augustus și despre istorie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Rhoemetalkes. Nu fusese un pact cu improbabilii zei din Thracia, cum spuseseră Polemon și Herodes, aflat acum în lanțuri în groaznicul Tullianum. „În cerul ăsta nu există zei care să se preocupe de viitorul meu.“ Fusese o evadare sălbatică, cauza stupidă a distrugerii lor. Callistus nu se întoarse. Soarele apuse, marea deveni întunecată, aerul era aproape rece. Își făcu în schimb apariția, coborând greoi scările, prefectul Macro. Gajus Caesar deschise larg ochii, își dădu seama că temutul praefectus îl văzuse mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
Dacă ai încredere într-un servitor, îi lași în grijă o comoară; dacă la circus ai încredere într-un cal, îți pui comoara la bătaie și pariezi pe victoria lui. Un zâmbet nou, involuntar, care nu mai era nevinovat și stupid, așa cum li se păruse multora, se ivea din ce în ce mai des pe buzele lui bine conturate. Singurătatea îndelungată, lacrimile vărsate în taină, groaza îl făceau să nu creadă în sinceritate și milă. Îndelungatele raționamente tăcute îl învățaseră să se apere cu viclenie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
-se și zâmbi în sinea lui, cu experiența sa de muntean: așa se stingea urletul lupilor obosiți când prada scăpa. Într-adevăr, în Curie se spunea că tinerețea impunătoare, dar lipsită de experiență, blândă și - o opinie larg răspândită - cam stupidă a lui Gajus Caesar putea să le convină tuturor. După o reflecție plină de neliniște, căzură cu toții de acord. Un singur senator, Lucius Arruntius, ce provenea dintr-o veche și încăpățănată familie cremoneză, se ridică și, în liniștea adâncă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
al domniei sale. În vila de la Baia, unde locuia împreună cu bărbatul pe care-l iubea și-l luase de soț, sora lui, Drusilla, singura persoană din familie pe care o mai putea iubi, murise la douăzeci de ani din cauza unei febre stupide, pe care medicii n-o putuseră vindeca; nimeni nu se gândise să-l anunțe. Abia după ce murise îi spuseseră, bâlbâindu-se, că febra aceea, care îi provoca dureri de cap atât de mari încât își pierdea cunoștința, fusese asemănătoare cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
abia dacă avusese timp să se dezmeticească. După un proces rapid, care a durat atât cât să li se arate acuzaților cele două scrisori - „niciodată nu s-au mai văzut documente atât de criminale și, în același timp, atât de stupide“ -, Lepidus, Gaetulicus și cei cinci tribuni fură condamnați pentru trădarea poporului roman. Tânărului Împărat, teribila lege concepută de Augustus îi apăru înțeleaptă și prețioasă. — Nici unuia dintre acești trădători nu i se va îngădui să se sinucidă, porunci el, pentru că nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
nu mai putea fi reparată. Nici unul dintre cei care își auziseră numele în acea zi nu avea să se liniștească. „O greșeală ireparabilă, o greșeală a tinereții; pentru că eram tânăr, credeam că durerea mea, nevoia mea de dreptate, iertarea mea stupidă aveau să-i impresioneze pe senatori. Însă durerea altuia nu provoacă decât teama că acela se va răzbuna sau enervare pentru că trebuie să intervii.“ Greșelile acelea erau ca valurile mării: nu știai unde aveau să ducă. După complotul din Gallia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
să-l atace pe Împărat. Se ridică și se alătură grupului. Pierdem timp, declară el deodată, și glasul i se abătu ca o lovitură de secure asupra adepților săi, antrenați într-o discuție confuză și veleitară. Romanii îl iubesc - dragostea stupidă și periculoasă a mulțimii ignorante. Își lăsă ascultătorii să se cufunde într-o tăcere umilită, apoi spuse: — Acordați-mi puțină atenție, vă rog. Adevărata sa apărare o reprezintă nu germanii, ci poporul Romei. Se uitară la el, știind că toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
păgubești pe nimeni dacă mori. Da, trebuie să trăiesc așa cum vreau eu sau să mor. Cale de mijloc nu există. * Dar dacă voi urca și voi cădea rănindu-mă doar? Nu, aceasta n-ar Însemna renunțare, ci doar o Întâmplare stupidă. Și voi cădea doar dacă nu voi mai fi stăpână pe ultima mea picătură de putere sau dacă se va prăvăli sub mine colțul de stâncă de care m-am sprijinit. Nu, nu vreau să mă rănesc doar, ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
și să Își bată joc de mine și de suferința mea. Nu mai pot. Simt că mă Înăbuș. De ce, natură bestială, de ce m-ai făcut atât de mică? 31 ianuarie 1960 (duminică) N-am mai scris nimic demult... Un accident stupid m-a deziluzionat. Am zăcut cu piciorul sus și cu nădejdile jos, jos de tot. N-am fost la școală În acest răstimp și am rămas mult În urmă. Șerban a venit la mine și mi-a adus lecțiile de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
imposibil, dar nu Înțeleg de ce, din moment ce n-o iubesc; mă roade gândul că ea mă Înșală, că poate să mă Înșele după ce mi-a declarat că eu sunt alfa și omega pentru ea; cred că e o chestiune de orgoliu stupid; o suspectez de ce e roșie În obraji; am observat că, de câte ori face dragoste cu mine, i se Înroșesc obrajii intens, apare o petală de lalea aprinsă pe tenul acela cretos de regină habsburgică; acum, primul lucru ce inspectez când sosește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
restul corpului, atrăgeau câte un mizerabil care mă ciupea de fesă ca pe o bucătăreasă. Cedând insistențelor acelui dezaxat, nu făceam altceva decât să mă răzbun pe mine, pe trupul meu fad, pe ființa aceea searbădă, zăvorâtă Într-o pasivitate stupidă. Întâmplarea aceea a fost ceva extrem de murdar, tot ceea ce poate cunoaște mai urât o fată, ce nu știe că, Înaintea actului, trebuie să existe mai Întâi o educație sentimentală. Există momente rarisime când reușim să comunicăm, mai ales după actul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fel Încât ne-am trezit din nou față În față. De data aceasta, el era mult mai șters ca bărbat, aveam În mine Însă reminiscența acelei admirații deosebite pentru el. M-am Întâlnit, așadar, cu el... Ce-a fost? Banalitate stupidă! A Început să mă sărute la fel ca toți, a mers puțin mai departe... În fine, toate gesturile acestea specifice și de care eu am oroare. L-am lăsat, Însă, ba l-am și Încurajat, cu toate că nu simțeam nimic. Rezultatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce se știa privită din orice unghi și de către orice băiat, trezea În noi o reacție bizară de respect, pe care n-o aveam În comportamentul nostru firesc cu celelalte colege; n-am fi Îndrăznit nici unul să-i adresăm cuvinte stupide sau s-o agresăm prin apropieri nepermise; dimpotrivă, ca niște cavaleri cu maniere galante, mai degrabă făceam scut cu corpurile noastre s-o ferim de orice intrus, de orice intenție vulgară venind din partea cuiva; așa se face că orice atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Bell o menționase prin stație: Au... - Unitatea de Intervenție 4 către Bell. Aici Haumann. Ai avut dreptate. Stop. - Continuă. Conducătorul unității de intervenție spuse: - Suntem înăuntru. Am izolat scena. Cum le zice? Premiile Darwin? Știi tu, când răufăcătorii fac greșeli stupide? Stop. - Știu, răspunse Bell. Unde s-a împușcat? Stop. Bell îl localizase pe asasin nu din cauza vreunei spărturi în geam, ci din cauza unei mari pete de sânge pe una din ferestre. Haumann îi explică lui Bell că bărbatul folosise gloanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
m-am clătinat pe picioare cuprins de un val de amețeală. Cu un efort uriaș am reușit să-mi controlez vocea și să emit ceva care semăna a vorbire normală: — Cât de drăguț din partea ta, Lena. Chiar pare un pic stupid, nu? Dat fiind că aaa... că aaa, hmm, a trebuit să plec de acasă, sunt ca tine, Lena, adică sunt fără partener, ca să spun așa, și mă simt un pic singur, nu? Dat fiind că suntem amândoi în aceeași oală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
să-l întreb de Ben, dar nu sunt sigură că pot face față. Deci ar trebui s-o pun pe Sally să-l sune? Sau nu e corect față de ea? Pur și simplu nu știu ce să fac. O să par atât de stupidă că trebuie să întreb unde e Ben, ca și cum n-aș putea să țin socoteala copiilor mei doar pentru că soțul meu a plecat. Slavă Domnului că nu se apropie nici o inspecție curând: parțial pentru că nu-mi place ideea de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
că mai era un morman pe partea cealaltă, dar aranjat atent, așa că o puteam vedea doar pe cea de deasupra. Premiul cel mare de 100 000 de lire, scria, cu un scris galben strălucitor, iar lângă scris erau degetele alea stupide încrucișate cu un zâmbet pe ele. — Mamă, pentru numele lui Dumnezeu, ce naiba- ce faci? Ce se petrece? Arăta atât de vinovată și de nesigură că m-a speriat. Nu mai semăna cu mama, semăna cu unul din prietenii mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de fapt, n-a fost prea rău, deși a fost un pic cam scurt), da’ tot e-al dracu’ de curios și de gelos pe toate ca să fie pe placu’ meu. Și acum de când am făcut-o are rânjetu’ acela stupid pe față când se uită la mine - de parc-am avea amândoi cine știe ce prostie de secret sau așa ceva. Știi ce, prietene, îmi vine să-i zic, ți-ai primit plata, nu? Așa că nu mai face mare caz din asta, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Izzie făceau chestia asta de ani de zile, de când erau destul de mari ca să câștige bani singure și suficient de responsabile să trimită regulat colete prin poștă: își trimiteau una alteia tricouri cu inscripții haioase, nesuferite, istețe sau pur și simplu stupide, de fiecare dată sperând să fie mai interesante decât ultima dată. Doar cu câteva săptămâni în urmă, Emmy îi trimisese lui Izzie un maiou pe care scria AI ÎNCREDERE, SUNT DOCTOR, iar Izzie i-a trimis și ea prin curierat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
mai ales după tot ce s-a întâmplat cu Duncan... Tocmai de aceea Emmy o sunase pe Leigh și nu pe Adriana sau — ferească sfântul! — pe maică-sa. — Vin aici și-i povestesc trei ore despre aventurile mele eșuate și stupide — practic, trăncănind într-una despre faptul că nu reușesc să mă culc cu străini — iar Izzie își întemeiază familia perfectă cu soțul ei perfect la vârsta perfectă. Ce e în neregulă cu mine? Jalea din propria ei voce o făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
fost oare posibil să înțeleg greșit? se întrebă ea în timp ce se așeză alături de Otis pe canapea și puse farfuria cu struguri între genunchi. Îl mângâie pe spate în timp ce el atacă fructul cu bucurie. Apoi începu să demonteze toată ideea acee stupidă. Americancele nu aveau să se schimbe niciodată — la naiba, de zeci ani le plăcea să fie femeia-bărbat — atunci ce rost avea? Și-apoi, chiar avea nevoie de o astfel de expunere? Publicitatea era una, dar expunerea pe web, cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
despre orice, de la oricine. Și, cu toate astea, nu era deloc în stare să spună câteva cuvinte simple, ceva de genul “Mă cam doare capul; te superi dacă stau așa și nu zic nimic?” În schimb, Leigh inventă o poveste stupidă despre niște termene strânse la serviciu și tensiunea planificării unei nunți perfecte în Greenwich. Fata o aprobă înțelegătoare. Leigh se întrebă ce reacție ar avea dacă i-ar povesti despre sursa reală a tensiunii ei, adică faptul că se culcase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
de pe sofa și se îndreptă spre canapeluță, dar Leigh o opri cu un gest al mâinii. Nu. Te rog, nu. Emmy se îndepărtă și se așeză la loc, punând mâna pe brațul lui Leigh. — Acum urmează să spun ceva absolut stupid și ridicol de banal, cum ar fi “îl iubesc pe Russell, dar nu sunt îndrăgostită de Russell”, nu? Leigh râse și-și șterse o lacrimă care-i atârna de gene. — Doamne, ce porcărie e toată povestea asta. Cine ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]