1,905 matches
-
un record pentru acea epocă atît prin cantitate cât și adâncimea de lucru. În România, cercetările arheologice subacvatice s-au efectuat îndeosebi în Marea Neagră și în Dunăre unde se găsesc părți însemnate ce însumează câteva mii de metri pătrați. Cercetări subacvatice dedicate porturilor antice au fost făcute și vechilor cetăți de la Dunăre, Drobeta, Capidava, Noviodunum, Halmyris, Păcuiul lui Soare ș.a. Pe țărmul românesc al Mării Negre s-au efectuat ample cercetări asupra orașelor Histria, Tomis, Callatis. În vara anului 1967, cercetarea arheologică
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
dedicate porturilor antice au fost făcute și vechilor cetăți de la Dunăre, Drobeta, Capidava, Noviodunum, Halmyris, Păcuiul lui Soare ș.a. Pe țărmul românesc al Mării Negre s-au efectuat ample cercetări asupra orașelor Histria, Tomis, Callatis. În vara anului 1967, cercetarea arheologică subacvatică în România a căpătat un caracter organizat odată cu investigațiile întreprinse în presupusa zonă a anticului port Callatis (Mangalia de astăzi) de grupul de scafandri-arheologi condus de căpitanul-locotenent de marină Constantin Scarlat. S-au descoperit cu acest prilej, la adâncimea de
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
de coastă dintre Mangalia și satul 2 Mai, la circa 700-800 m de țărm, s-a descoperit traseul unui dig de piatră, numit Zidul Genovez. În aceeași zonă este descoperită de asemenea prezența sub apele mării a unei adevărate cetăți subacvatice cu edificii, străzi și forturi. Deși cercetările arheologice submarine de la Callatis au scos la iveală o mare cantitate de obiecte, totuși acestea reprezintă numai o mică parte din cele existente sub apă. La Tomis (Constanța), în perioada 1968-1969, cercetările arheologice
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
cu edificii, străzi și forturi. Deși cercetările arheologice submarine de la Callatis au scos la iveală o mare cantitate de obiecte, totuși acestea reprezintă numai o mică parte din cele existente sub apă. La Tomis (Constanța), în perioada 1968-1969, cercetările arheologice subacvatice românești au pus în lumină existența unui mare depozit submarin de resturi monumentale (fragmente arhitectonice de marmură, sarcofage romane, etc.) sub forma unei platforme continentale (litorală) de 2 Mm (3.700 m), ocupând o suprafață de aproximativ 10.000 m.
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
pus în lumină existența unui mare depozit submarin de resturi monumentale (fragmente arhitectonice de marmură, sarcofage romane, etc.) sub forma unei platforme continentale (litorală) de 2 Mm (3.700 m), ocupând o suprafață de aproximativ 10.000 m. În cercetările subacvatice s-a remarcat prezența unor cheuri portuare antice cu dane de acostare alcătuite din blocuri din calcar. Între cheuri și țărmul actual emers se găsesc ruine ale unor construcții din piatră, șlefuite și dărâmate de valuri, iar printre aceste ruine
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
a capului submarin reprezintă o nouă dovadă pentru vechimea Tomisului, care este mai mare decât secolul III Î.Hr. Rezultat al muncii scafandrilor-arheologi, în anul 1973 s-a deschis pentru public la Muzeul Marinei din Constanța, prima secție de cercetări subacvatice din țara noastră la baza căreia s-a aflat exploatarea zonelor subacvatice din Marea Neagră.
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
mai mare decât secolul III Î.Hr. Rezultat al muncii scafandrilor-arheologi, în anul 1973 s-a deschis pentru public la Muzeul Marinei din Constanța, prima secție de cercetări subacvatice din țara noastră la baza căreia s-a aflat exploatarea zonelor subacvatice din Marea Neagră.
Arheologie subacvatică () [Corola-website/Science/319279_a_320608]
-
dolomezii respiră prin plămâni (saci pulmonari) ce se deschid pe partea ventrală a opistosomii, iar peliculă de aer, care înconjoară inclusiv opistosoma, oferă oxigenul necesar respirației. Aerul îi face mai flotabili și dacă păianjenul nu se ține de vreun obiect subacvatic, țâșnește la suprafață, fiind complet uscat. Deși numărul ochilor păianjenilor "Dolomedes" este opt, totuși simțul tactil este cel mai important, când vine vorba de a detecta prada prin oscilațiile de pe suprafața apei. Pentru păianjenii pescari suprafață apei îndeplinește aceeași funcție
Dolomedes () [Corola-website/Science/319366_a_320695]
-
Scufundarea militară este un tip de scufundare profesională, în care scafandrii militari efectuează misiuni subacvatice în cadrul unităților de scafandri din forțele navale. Scafandrii militari din cadrul Forțelor Navale Române sunt de mai multe categorii: Scafandrii de luptă au fost denumiți oameni broască (engleză - frogmen, franceză - homme grenouille sau nageur de combat) în timpul celui de-al doilea
Scufundare militară () [Corola-website/Science/315768_a_317097]
-
militari din cadrul Forțelor Navale Române sunt de mai multe categorii: Scafandrii de luptă au fost denumiți oameni broască (engleză - frogmen, franceză - homme grenouille sau nageur de combat) în timpul celui de-al doilea război mondial și care desfășoară acțiuni de luptă subacvatice. <br/br>Principalele obiective ale comandourilor de scafandrii de luptă sunt: Principalele avantaje ale scafandrilor de luptă sunt discreția cu care acționează în operațiuni, dificultatea reperării lor de la suprafață, precum și efectul de surpriză al operațiunilor întreprinse. Apariția scafandrilor deminori este
Scufundare militară () [Corola-website/Science/315768_a_317097]
-
au condus la specializarea acestora pe misiuni cu minele marine și neutralizarea dispozitivele explozive improvizate. <br/br>Scafandri deminori participă la diverse operațiuni militare cum ar fi: Scafandrii de mare adâncime folosesc diverse tehnologii de scufundare pentru a executa lucrări subacvatice complexe la adâncimi mai mari de 40 m. În cadrul unității de scafandri aceștia se află în grupurile de scafandri ambarcați pe navele "Emil Racoviță" și "Grigore Antipa", aparținând Centrului de scafandri din Constanța. Ulterior, Centrul de Scafandri a pus bazele
Scufundare militară () [Corola-website/Science/315768_a_317097]
-
și "Grigore Antipa", aparținând Centrului de scafandri din Constanța. Ulterior, Centrul de Scafandri a pus bazele activității cu scafandri de intervenție și lucru la mare adâncime. Scafandrii au efectuat numeroase intervenții, multe dintre ele în premieră națională, cum sunt: Armele subacvatice ale scafandrilor militari sunt de construcție specială, rezistente la presiunea apei și pot include: aparate de respirat speciale, pușcă automată, grenade, cuțit, pistol, etc. În anul 2007 Centrul de Scafandri din Constanța din cadrul Forțelor Navale Române, a fost dotat cu
Scufundare militară () [Corola-website/Science/315768_a_317097]
-
FARACUPRINS (n. 21 mai 1935, localitatea Costișa, județul Neamț - d. 23 martie 2006, Constanța), a fost un cercetător subacvatic, căpitan-comandor în Marina Militară Română. În copilărie primul bazin i-a fost „bulboana”, unde se scălda zilnic, toată vara. Pârâurile, iazurile, lacurile, gârla, râurile, toate l-au dus în aval spre mare. La 10 ani a trecut Bistrița înot și
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
a simțit dorul de „înălțimi ale adâncurilor”, de peisajul mirific și înălțător ce se dezvăluie privirii când pătrunzi în „lumea tăcerii”. Marina Militară al cărei ofițer a fost, i-a înlesnit migăloasa dar plăcuta corvoadă în slujba istoriei și arheologiei subacvatice. După ce absolvă cursul și examenul de comandant de navă în 1965 și altul de hidrometeorologie în 1971, se dedică total cercetărilor acvatice. Pasionat cercetător al adâncurilor, a adus o importantă contribuție la explorarea interdisciplinară a platformei continentale a Mării Negre, de
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
de cercetări și intervenție cu scafandri de mare adâncime „Emil Racoviță”, iar după 1980 a lucrat ca specialist scafandru la bordul navelor românești de pescuit oceanic din Oceanul Atlantic. La Muzeul Marinei are merite incontestabile privind amenajarea unui sector de cercetări subacvatice. Aici, a reconstituit, cu certe dovezi de istorie antică, țărmul nevăzut al Mării Negre. Tomis, Callatis, Histria, sunt câteva din vestigiile mediului submarin. Credința lui Nicolae Iorga că trecutul este parte integrantă din prezent i-a devenit o deviză în viață
Constantin Scarlat () [Corola-website/Science/315822_a_317151]
-
este un film documentar alb-negru realizat în anul 1962 de regizorul Virgil Calotescu și filmat de Sergiu Nicolaescu. Este primul film subacvatic românesc și al șaselea din lume și totodată primul film realizat de Sergiu Nicolaescu, care devenea astfel și primul operator subacvatic din România. Sergiu Nicolaescu fusese angajat în 1954 ca inginer la Consiliul Cinematografiei, fiind transferat apoi ca șef al
Scoicile nu au vorbit niciodată () [Corola-website/Science/316811_a_318140]
-
film documentar alb-negru realizat în anul 1962 de regizorul Virgil Calotescu și filmat de Sergiu Nicolaescu. Este primul film subacvatic românesc și al șaselea din lume și totodată primul film realizat de Sergiu Nicolaescu, care devenea astfel și primul operator subacvatic din România. Sergiu Nicolaescu fusese angajat în 1954 ca inginer la Consiliul Cinematografiei, fiind transferat apoi ca șef al Serviciului Tehnic la Studioul cinematografic „Alexandru Sahia”. Tânărul inginer era pasionat de marinărie, înscriindu-se în 1947 la Școala de Ofițeri
Scoicile nu au vorbit niciodată () [Corola-website/Science/316811_a_318140]
-
la Studioul cinematografic „Alexandru Sahia”. Tânărul inginer era pasionat de marinărie, înscriindu-se în 1947 la Școala de Ofițeri de Marină de la Constanța, ale cărei cursuri le-a abandonat după arestarea tatălui său, în ianuarie 1948. El a urmărit filmările subacvatice ale scafandrului austriac Hans Hass și a început să facă scufundări, folosind aparate proprii de respirat sub apă. Inginerul a suferit două accidente grave, intoxicându-se prima dată din cauza unui aparat de oxigen și suferind a doua oară o embolie
Scoicile nu au vorbit niciodată () [Corola-website/Science/316811_a_318140]
-
de respirat sub apă cu aer comprimat în scufundările submarine, fiind pentru o perioadă instructor al unei echipe de scafandri. După primirea din Franța a unui aparat Aquaflex, pe care l-a îmbunătățit, Nicolaescu a hotărât să realizeze un film subacvatic; inițial, el urma să fie doar cameraman, iar Virgil Calotescu regizor. Înainte de începerea filmărilor, Calotescu a fost solicitat pentru a realiza un film documentar pe mare și i-a explicat cameramanului pe o bancă din Constanța cum să regizeze filmul
Scoicile nu au vorbit niciodată () [Corola-website/Science/316811_a_318140]
-
regizor și monteur al filmului. A lucrat împreună cu un asistent, luat de la baza tehnică a studioului, folosind un camion pe care îl conducea el. "" a fost primul film regizat de el. Nicolaescu nu a mai realizat apoi și alte filmări subacvatice, el afirmând că sunt doar 15 zile pe an când se pot realiza filmări de calitate în Marea Neagră. În volumul său de memorii, regizorul își descria astfel realizarea primului său film:
Scoicile nu au vorbit niciodată () [Corola-website/Science/316811_a_318140]
-
prinse emițătoare care, trimițând semnale prin intermediul sateliților artificiali, țin ornitologii la curent cu localizarea lor. Întrucât cea mai apropiată rudă — condorul californian — a fost conservat ca specie doar în grădinile zoologice, în 1988 Serviciul Statelor Unite pentru conservarea vieții sălbatice și subacvatice () a hotărât introducerea câtorva zeci de condori andini înainte de eliberarea condorilor californieni. Pentru a împiedica răspândirea acestor păsări într-un mediu cu care nu s-au obișnuit, au fost puse în libertate numai femelele. Experimentul a reușit și toți indivizii
Condor andin () [Corola-website/Science/315078_a_316407]
-
papagalului de mare. Acesta este de fapt „costumul său de nuntă”, pe care-l îmbracă doar în perioada de împerechere. Deși pe mal lasă impresia unui animal neajutorat, s-a adaptat foarte bine la viața din vecinătatea mării. În timpul „zborului” subacvatic își folosesc aripile drept înotătoare. Papagalul de mare se lasă cel mai adesea purtat de valuri, asemeni unui dop de plută, în mările Polului Nord și ale Oceanului Atlantic, la mai multe sute de kilomentri de uscat. Atunci îi putem întâlni îndeosebi
Papagal de mare () [Corola-website/Science/315163_a_316492]
-
supărat pe sora lui Solange”. Filmările pentru materialul video s-au desfășurat pe un interval de două zile, ultimele scene filmate fiind cele în care artista interpretează o coregrafie de balet și cadrele ce o prezintă pe Knowles în scenele subacvatice. Pe platourile de filmare ale videoclipului, solista a declarat faptul că este pentru prima dată când își deschide ochii în apă, anterior acest aspect cauzându-i teamă. „Halo” a debutat pe locul 93 în Billboard Hot 100 la începutul anului
Halo (cântec de Beyoncé) () [Corola-website/Science/315159_a_316488]
-
extremitatea sudică solul este acoperit de regulă de un strat gros de zăpadă, însă pinguinii trăiesc la nord de regiunile acoperite cu ghețuri permanente unde își găsesc tot anul hrană. Pinguinii alunecă cu grație în apa rece ca gheața. Îndemănarea subacvatică se contrazice puternic cu mișcările neîndemâmatice de la nivelul solului. Această specie de pinguin clocește în colonii mari, în regiunile de coastă din aria sa de răspândire. Aici vara cresc puține plante, iar iarna peisajul este acoperit de un strat continuu
Pinguin regal () [Corola-website/Science/315183_a_316512]
-
iar opistosoma este cafenie și acoperită cu numeroase firișoare de păr „catifelate”. Chiar dacă se numește păianjen de apă, totuși respiră cu aer. Pentru aceasta el construiește o cupolă, sau clopot, din mătase, care este "ancorată" de plante sau alte obiecte subacvatice. Aceasta reprezintă un rezervor cu aer. Cupola are dimensiunea unei nuci și, bineînțeles, intrarea este situată în parte inferioară. Cupolele femelei sunt mai mari decât cele a masculilor, din cauză că ele au un mod de viață mai sedentar. Rezervele de aer
Argyroneta aquatica () [Corola-website/Science/318576_a_319905]