3,238 matches
-
socială, politică, științifică și discursivă, în timp ce tropul monstrului este aplicat diferenței și devierii de la normă, dar și coexistenței dintre normal și anormal, dintre adorare și oroare, dintre afectiv și rațional. În aceste condiții, cyberfeminismul își poate articula perspectivele alternative ale subiectivității sociale și politice: diferența ca deviere sau ca amenințare, ca opoziție la orice formă de dominare, o diferență în aspectul de calitate pozitivă. Chiar dacă recunoaște că accentuarea diferenței feminine poate conduce la aserțiuni esențialiste, autoarea acceptă asumarea acestui risc în vederea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
formă de dominare, o diferență în aspectul de calitate pozitivă. Chiar dacă recunoaște că accentuarea diferenței feminine poate conduce la aserțiuni esențialiste, autoarea acceptă asumarea acestui risc în vederea adoptării unei strategii politice de către femei. Feminista reușește să racordeze proiectul politic al subiectivității nomadice la dimensiunea diferenței sexuale și să propună o contrapoziție pozitivă și constructivă la discursul „falogocentric”. Dacă discursul teoreticienei suferă de același extremism conceptual specific feminismului, modelele practice oferite par mult mai bine ancorate în pragmatica existenței actuale. Aceste modele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
excludere, negare și respingere. Analizează situațiile de marginalizare online, circumstanțe care repetă problemele similare din spațiul realității fizice, cartografiază prezența sau absența diverselor voci locale în paradigma globalizării și relevă strategiile subiective de rezistență la forțele corporatiste ale puterii. Relocalizează subiectivitatea umană și feminină în spațiile virtuale, conform cu tiparele marginalizării, ale agresiunii și ale inegalității. În continuarea manifestelor presupus revoluționare ale marxismului și ale futurismului, cyberfeminismul și postcolonialismul adaugă noi manifeste ale tehnoștiinței. În același timp, aceste direcții oferă modele de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
forme de constrângeri tehnologic-comunicaționale ale entității umane cibernetizate rămâne a fi înclinată într-o direcție sau în cealaltă în funcție de prezența sau de lipsa responsabilității umane. Identitatea postumană hibridată intră în paradigme existențiale și reprezentaționale virtuale, relaționând noțiuni ale corporalității, ale subiectivității sau ale politicii de practicile culturii vizuale. În acest sens, existența nu poate fi delimitată de imaginarul tehnocultural care simultan realizează ființa umană și o ficționalizează la granița unor noi modele de ființă. tc "" Concluziitc "Concluzii" Adoptând o perspectivă material-culturală
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nu institui noi dihotomii discursive. 6. Analiza schizofrenică sau schizo-analiza pe care o practică Deleuze și Guattari pleacă de la premisa că ființa umană este scindată între exterior și interior: se află în relație cu lumea și în relație cu propria subiectivitate, ca trupuri și minți interdependente, ca euri multiple. Schizo-analiza este mărturia multiplicității dinamice a umanului și a creațiilor dorinței ca rezultat al inconștientului productivezi Acest tip de analiză este opus de teoreticieni psihoanalizei, adică teoriei psihanalitice monolitice și totalizatoare care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
psihoanalizei, adică teoriei psihanalitice monolitice și totalizatoare care nu ia în considerare raportul dinamic, multiplu și fluctuant al subiectului cu lumea. Schizo-analiza devine metoda prin care se acordă prioritate fluxului dorinței productive: dorința care întrerupte permanent ansamblul lumii și al subiectivității, conectând mereu o mașină dezirantă la o altă mașină dezirantă într-un sistem mașinic multiplu. 7. Deleuze și Guattari (1972Ă fac o critică a psihanalizei de gen freudian sau lacanian care caracterizează dorința prin apelul la modele transcendente și care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Realul însuși, «imposibilul real» și producerea sa”. (Deleuze și Guattari, 1972, p. 62Ă. Dorința, caracteristică mașinilor dezirante, este un proces preconștient și libidinal, generând un delir mașinic al subiectului uman. Astfel, teoreticienii consideră modelul psihanalitic freudian unul reducționist: toate conținuturile subiectivității depind de logica structurală (oedipiană, fixă, deterministăă a inconștientului. În termeni schizo-analitici, dorința nu mai apare drept o activitate asociativă ca la Freud, ci drept una conectivă, garantând caracterul productiv al libidoului. Prin urmare, Deleuze și Guattari critică psihanaliza care
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
logica structurală (oedipiană, fixă, deterministăă a inconștientului. În termeni schizo-analitici, dorința nu mai apare drept o activitate asociativă ca la Freud, ci drept una conectivă, garantând caracterul productiv al libidoului. Prin urmare, Deleuze și Guattari critică psihanaliza care a redus subiectivitatea omului la „complexul lui Oedip”, nerecunoscând multiplicitatea identității și transformând întreg limbajul subiectiv în discursul refulării și al incriminării dorinței (dorința oedipiană este un simplu cod universal: spre exemplu, fiecare copil își iubește un părinte și îl urăște pe celălaltă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
103 Afișele sau anunțurile în ziare sau la aviziere 104 Strategii de selectare a participanților 104 Stabiliți clar condițiile - filtrele 104 Mențineți controlul asupra procesului de selecție 105 Folosiți la recrutare resursele organizației care sponsorizează studiul 105 Feriți-vă de subiectivitate 106 Alegeți la întâmplare dintre candidații disponibili 106 Găsiți un echilibru între calitate și preț 107 Non-utilizatorii pot fi greu de găsit 107 Utilizatorii pot fi diferiți între ei, în moduri care pot afecta studiul 107 Nici un proces de selecție
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
costurile ar fi mult mai ridicate. Totuși, cercetătorul trebuie să fie explicit atunci când expune etapele necesare procesului de selecție, dând instrucțiuni personalului despre cum să facă cererile telefonice și pregătind solicitarea scrisă oficială. Feriți-vă de subiectivitatetc " Feriți‑vă de subiectivitate" Subiectivitatea își poate face loc în mod subtil în cadrul selecției și poate reduce simțitor calitatea studiului. Iată câteva exemple: • Feriți-vă de participanții aleși din memorie. Memoria este limitată și selectivă. Acele persoane la care vă gândiți prima dată pot
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
ar fi mult mai ridicate. Totuși, cercetătorul trebuie să fie explicit atunci când expune etapele necesare procesului de selecție, dând instrucțiuni personalului despre cum să facă cererile telefonice și pregătind solicitarea scrisă oficială. Feriți-vă de subiectivitatetc " Feriți‑vă de subiectivitate" Subiectivitatea își poate face loc în mod subtil în cadrul selecției și poate reduce simțitor calitatea studiului. Iată câteva exemple: • Feriți-vă de participanții aleși din memorie. Memoria este limitată și selectivă. Acele persoane la care vă gândiți prima dată pot fi
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
sunt periculoase în cazul grupurilor interne. În aceeași ordine de idei, o altă practică periculoasă constă în a vă baza pe persoane din interior pentru selectarea persoanelor din memorie, din experiențele anterioare sau după alt criteriu. Amintirile sunt imperfecte și subiectivitatea își poate face loc cu ușurință în alegere. Cercetătorul ar trebui să elaboreze un plan de eșantionare, specificând filtrele sau criteriile pentru participarea la focus grup, și să îl urmeze cu atenție. Vă recomandăm folosirea procesului sigur și tradițional ce
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
nu este familiarizat cu organizația și trebuie să se bazeze pe persoanele din interior pentru a le da sfaturi referitoare la alegerea eșantioanelor. În anumite situații, părerea unei persoane din interior poate fi de mare ajutor, dar în altele apare subiectivitatea neintenționată. Trebuie să aveți grijă atunci când distribuiți participanții în grupuri. În general, evitați diferențele de putere. Acest aspect poate să difere după natura organizației și după tradiția stabilită, dar participanții trebuie să simtă că se află în grup cu persoane
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
Totuși, cercetătorul își creează de multe ori un grup mai mare de potențiali participanți și apoi alege la întâmplare dintre aceste persoane care se califică pentru studiu. Acest nivel de selecție este folosit în mod frecvent și ajută la minimalizarea subiectivității în alegere. Reflecțiitc "Reflecții" În cazul cercetării cantitative, se acordă multă atenție eșantionării aleatorii. Motivul este acela că principiul aleatoriu ne ajută să fim siguri că un eșantion reprezintă un instantaneu al populației mai extinse. Dimensiunea și măsura caracterului aleatoriu
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
non a creației umane. Permanenta relaționare dinamică dintre exterioritatea obiectuală și realul interiorizat relevează structura imaginarului, ca structură deschisă care-și asumă destinul imaginilor recreate. Procesul invers, al perceperii realității interioare ca alteritate, dă naștere creației artistice 37. Astfel, "exteriorizând subiectivitatea, imaginea artistică favorizează o relație intersubiectivă" 38, convertind egocentrismul inițial al percepției la inter-comunicare gnoseologică. "Reprezentare mediană și mediatoare, care colaborează atât la cunoașterea realului, cât și la dizolvarea sa în real" 39, imaginea este, în același timp, "o reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
casă" (s. n. ). 85 Casa, din colinda bucovineană 86, este un spațiu de trecere, materia înstăpânită devine spirit, redefinind umanul din perspectiva timpului renăscut și domesticit 87. Casa, ca imagine mitică, se deschide unui complex de înțelesuri; obiectualul, trecut prin filtrul subiectivității, este și totem și tabu: "Foc în ziua de Ajun și de Crăciun, în ziua de Anul Nou, în ziua de Paști și de Înălțare să nu dai din casă, că tot anul ai foc, supărare, huit, pagubă în casă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Stănescu, figura cea mai proeminentă a epocii, scoate un volum intitulat " Un pământ numit România", în care realizarea estetică prezintă denivelări. " Un studiu elaborat este dedicat poetului Ioan Alexandru (arta poetică, satul ardelean, drumul către ființă); intenția presupune o anume subiectivitate mărturisită de autoare, ce se vrea, în finalul expunerii, justificată: "Desigur, am putea să-i imputăm lui I. Alexandru modelele, sursele, limbajul poetic, dar poetul are vână, are emoție; dincolo de trupul împodobit de mătăsuri și zdrențe se află scheletul crucificat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
rolul pentru voi,/ Ochii mei parcă se uită la voi,/ Când, de fapt, eu privesc peste capetele voastre". În volumul "Suflete, bun la toate", poetul reia lirismul într-o expresie mai directă și mai definitorie pentru caracterizarea viziunii lumii și subiectivității sale. Poemul "Încurcat", care deschide cartea, realizează un dialog cu cititorii și încearcă o definire a operei, idee care va reveni în câteva poeme: "Evoluție", "Atavisme", "Pârghii": "Dar la urma urmei/ Ce trebuie să găsiți/ În rândurile mele cuvinte?/ Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cine sunt! (Din volumul Nu sunt ce par a fi, 1936) 3.1.3. "Măștile" artistului (2) CREAȚIA ARTISTICĂ CA AUTOPORTRET AL CREATORULUI Flavius Tolan ARGUMENT Arta, ca formă de reflectare a lumii, oferă în cea mai mare măsură explorarea subiectivității umane, un univers uman într-un univers al creației. Cunoașterea naturii umane prin latura sa subiectivă, exprimată în creația artistică, poate reprezenta un mod obiectiv de exersare a spiritului analitic și sintetic, a observației și investigației, a cunoașterii. Creația muzicală
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
de spectacol, fie pe scena vieții. M-am oprit asupra omului de știință și pentru diversificarea tipului de personaje, implicate în evoluția societății. Omul de știință nu este nici artist, nici scriitor, nici pictor, nici muzician, el nu operează cu subiectivități, ci reprezintă gândirea științifică, adevărurile obiective. Scenariul de față încearcă să descopere (alături de alte discipline) același anonim din spatele măștii, numai că strategiile sunt diferite și el a fost gândit a se desfășura pe parcursul a cinci ore. Metode utilizate: discuția problematizantă
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
portret. Acesta este un exercițiu de admirație." Admirația pentru un creator nu doar cultivat și profund, nu doar inteligent, ci și capabil să înțeleagă că reprezentația scenica este proiecția cathartică a vastului, polifonicului spectacol al lumii, trecut prin filtrele unei subiectivități care nu operează din perspectiva orgolioasei sale impuneri, sustrăgându-se viziunii autorului, singura îndreptățită a condiționa viața scenică a operei dramatice, forțând adeseori structura textului, indestructibilă în esența ei. Alexa Visarion are, a avut totdeauna aleasa modestie a spiritelor înalte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
aleatorii și evenimentele perturbatoare pentru a mări diversitatea și complexitatea". Unind specia, societatea și indivizii, Edgar Morin concepe omul ca pe "un sistem gene-tico-cerebro-socio-cultural". Menționînd incertitudinea și ambiguitatea relației dintre creier și mediu, descrie o zonă de incertitudine situată între subiectivitate și obiectivitate, între imaginar și real, zonă în care, după părerea sa, se dezvoltă mitul și magia și unde "circulă fantasme și fantome". Zugrăvește un om nebun-înțelept, homo demens, "animal înzestrat cu nesăbuință" și "un adevăr uman care cuprinde eroarea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
emotivă este centrată pe emițător, fiind mai accentuată în comunicarea uzuală și puternic estompată în comunicarea științifică sau în cea oficială. La nivelul discursului, este evidențiată prin mărci lexicogramaticale ale persoanei I (deixis al emițătorului) și prin alți indici ai subiectivității (interjecții, exclamații, topică afectivă etc.). Comunicarea artistică dă relief acestei funcții mai ales în lirica eului, în proza subiectivă și în opera dramatică, vizând direct emițătorul intratextual (instanțele comu nicării artistice) și, indirect, emițătorul extratextual, autorul operei. FUNCȚIA CONATIVĂ/PERSUASIVĂ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
argumentativ din sfera mass mediei, a vieții publice ori private adaugă informa țiilor obiective, întro măsură mai mare sau mai mică, judecăți de valoare, aserțiuni subiective sau speculative, formulate dintro perspectivă asumată, subiectivă. Limbajul, denotativ și conotativ, primește mărci ale subiectivității, ale retoricii argumentative, se nuanțează expresiv și/sau afectiv. Scopul informativ și cel cognitiv sunt dublate, în aceste cazuri, de scopul persuasiv; - în ambele situații, însă, textul are o structură specifică (ipoteza/teza, argumen tația, concluzia), fiind organizat ca serie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
liberă, abaterile fiind mai frecvente decât în cazul celorlalte stiluri funcționale; - nivelul fonetic este caracterizat prin fenomene lingvistice generate de oralitate, de pronunții populare sau regionale; - nivelul lexicosemantic dezvoltă preponderent sensurile denotative; lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]