2,086 matches
-
455 Landolfi, op. cit., p. 61. 456 Ibid., p. 83. 457 Ibid., p. 82. 458 Ibid., p. 103. 459 Ibid., p. 92. 460 Ibid., p. 97. 461 "Acel galben ușor îndoliat, ca o baie de aur funebru" (op. cit., p. 104). 462 Sublinierea mea. 463 Landolfi, op. cit., p. 112. 464 Ibid., p. 117. 465 Ibid., p. 123. 466 Ibid., p. 127. 467 Ibid., p. 137. 468 Ibid., p. 133. 469 Ibid., p. 157. 470 Ibid., p. 125. 471 Astfel stau lucrurile cu grădina
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu știu ce lucru neînsuflețit, indiferent față de ei ca poate față de lumea întreagă, dar îmi dau seama acum că nu era decât efectul fricii, al grijilor, al tristeții reprimate. Părinții nu doresc nimic altceva decât să vă atragă către ei, în jos [sublinierea mea], către aceste timpuri de demult de la care am vrea să revenim cu un suspin de ușurare; firește că ei doresc acest lucru din dragoste, dar tocmai asta e îngrozitor. Mă opresc, capătul paginii este un avertisment, aș deveni prea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
internaționale); natură obiectului de referință (state, națiuni, principii, mediul înconjurător).96 Acest stil de abordare introduce, teoretic și practic, în problematică securității și a elaborării doctrinelor de securitate chestiuni identitare, fapt evidențiat la summit-ul NATO, de la Romă (1991) prin sublinierea celor cinci dimensiuni ale securității: militară, societala, politica, economică și de mediu.97 Analizând principalele trenduri specifice mediului de securitate de la începutul secolului al XXI-lea, dar și cele câteva definiții ale securității analizate mai sus, se remarcă importantă pe
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pur formale, golite de sens și lipsite de orice cordialitate autentică; să ne exprimăm agresiv divergență de opinie. Pe de altă parte, pentru impresionarea receptorului în vederea acordului în conformitate cu ideile mesajului, este indicat să se folosească repetiția cuvintelor cheie, utile în sublinierea anumitor puncte. Numărul repetițiilor depinde de dificultatea informațiilor și de marimea comunicării. Evidențierea ideilor principale ale comunicării poate fi realizată prin folosirea spațiilor albe pentru atragerea atenției. Spațiile albe pot constitui o tehnică foarte eficientă de subliniere a unor idei
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
cheie, utile în sublinierea anumitor puncte. Numărul repetițiilor depinde de dificultatea informațiilor și de marimea comunicării. Evidențierea ideilor principale ale comunicării poate fi realizată prin folosirea spațiilor albe pentru atragerea atenției. Spațiile albe pot constitui o tehnică foarte eficientă de subliniere a unor idei. 1.3.2.Strategia comunicării informale Comunicarea informală este un drept dobândit prin naștere. Întotdeauna când oamenii se adună în grupuri discuțiile se vor dezvolta ca expresie a motivației lor naturale de a comunica.Comunicarea informală este
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
pur formale, golite de sens și lipsite de orice cordialitate autentică; să ne exprimăm agresiv divergență de opinie. Pe de altă parte, pentru impresionarea receptorului în vederea acordului în conformitate cu ideile mesajului, este indicat să se folosească repetiția cuvintelor cheie, utile în sublinierea anumitor puncte. Numărul repetițiilor depinde de dificultatea informațiilor și de marimea comunicării. Evidențierea ideilor principale ale comunicării poate fi realizată prin folosirea spațiilor albe pentru atragerea atenției. Spațiile albe pot constitui o tehnică foarte eficientă de subliniere a unor idei
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
cheie, utile în sublinierea anumitor puncte. Numărul repetițiilor depinde de dificultatea informațiilor și de marimea comunicării. Evidențierea ideilor principale ale comunicării poate fi realizată prin folosirea spațiilor albe pentru atragerea atenției. Spațiile albe pot constitui o tehnică foarte eficientă de subliniere a unor idei. 1.3.2.Strategia comunicării informale Comunicarea informală este un drept dobândit prin naștere. Întotdeauna când oamenii se adună în grupuri discuțiile se vor dezvolta ca expresie a motivației lor naturale de a comunica.Comunicarea informală este
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
reflecția istorică și rezultatele sale în privința sensurilor, accepțiunilor și asocierilor date disciplinei istoriei au parcurs tot spectrul politico-ideologic și academic-cognitiv. Regimul politic al dictaturii proletariatului, tot mai birocratizat și anchilozat, a avut o contribuție majoră în scrierea istoriei și în sublinierea sensurilor sale, în special în ceea ce a fost prezentat ca istoria națională. Birocrația și anchilozarea regimurilor politice socialiste au avut un puternic suport doctrinar marxist și s-au tradus prin concentrarea întregii puteri alocative în mâna statului. Pe măsură ce învățătura marxist-leninistă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
proiectarea spațială a devenirii”. Pentru a avea o imagine și mai completă a reflecției asupra trecutului, invoc și opinia lui Collingwood care așeza evidența sau izvorul/sursa în centrul meditației privind acuitatea cercetării istorice pe care le-a lăsat acțiunea (sublinierea îmi aparține) din trecut: „the traces left by past actions in the present world are not themselves evidence, but are only a linguistic notation which the historian converts in his own mind into evidence by reading them [...] The actions an
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în orice împrejurare, iar câteva valori în jurul cărora se scria istoria nu aveau început și nici sfârșit: poporul român, partidul, revoluția, lupta pentru independență și unitate națională. La acestea, eu mai adaug contagiunea timpului istoric etatizat de către un timp laic (sublinierea îmi aparține) al creației divine și al spațiului geografic personalizat etnic și destinat unei anumite națiuni. Acest timp, pe care l-am numit laic, al creației divine este o formă mutantă a timpului etatizat, o „a treia cale” a interpretării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ocazia vizitei oficiale a lui Leonid Brejnev. Notăm ca un element nou, legat și de faptul că întâlnirea avea loc cu puțin timp înaintea reuniunii la nivel înalt a țărilor membre ale CAER desfășurată tot la Moscova, în aceeași lună, sublinierea distinctă în știrea publicată pe marginea vizitei, în legătură cu exprimarea hotărârii celor două părți „de a se depune și în viitor eforturi susținute pentru lărgirea colaborării economice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, perfecționarea formelor și metodelor ei”. Comunicatul dat publicității la încheierea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acționa pentru amplificarea continuă a prieteniei și colaborării româno-sovietice, în interesul reciproc, al cauzei generale a socialismului, înțelegerii și păcii”. O ilustrare a faptului că Mihail Gorbaciov era, în continuare, partizanul perfecționării orânduirii socialiste, și nu al lichidării acesteia, este sublinierea făcută de liderul sovietic în toastul rostit la dineul oferit de Nicolae Ceaușescu, gazda reuniunii, în onoarea participanților la consfătuire: „Cu tot specificul condițiilor naționale, cu toată originalitatea transformărilor și reformelor care se înfăptuiesc în diferite țări - sublinia Mihail Gorbaciov
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
construcției socialiste, atrăgând, în același timp, atenția că în unele dintre acestea „se adoptă măsuri care slăbesc pozițiile socialismului și deschid calea restaurării, sub diferite forme, a capitalismului. Unii declară deschis că doresc să ia drept model diferite țări capitaliste” (sublinierile ne aparțin). Recunoscând dreptul fiecărei țări de a-și stabili căile proprii de dezvoltare, corespunzător condițiilor lor concrete, liderul român pledează pentru dezbaterea „largă a problemelor actuale și de perspectivă ale făuririi societății socialiste”, pentru afirmarea celor mai bune căi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Poggi a făcut o expunere asupra propunerilor pe care le prezintă din partea Secretariatului de stat al Vaticanului și al papei personal, probleme care se referă numai la Biserica Romano-Catolică, pornind de la dorința de a dezvolta bunele relații cu statul român” (sublinierea ne aparține). Se cuvin aduse o serie de clarificări. în timpul vizitei, Luigi Poggi a revenit asupra acestei chestiuni, precizând că, anterior, „Sfântul Scaun a separat problema romano-catolică de cea greco-catolică, cu toate că, pentru Vatican, romano-catolici și greco-catolici reprezintă o singură problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sovietică și a unei singure politici externe - aceea formulată de Moscova. Toate aceste principii erau menite să asigure uniformitatea și coeziunea mișcării comuniste. Nu era admisă existența mai multor modele de construcție a socialismului, principiul diversității fiind redus doar la sublinierea unor „particularități naționale”, manifestate o dată cu transpunerea în practică a modelului sovietic: „Construirea socialismului în țări atât de deosebite, cum sunt China și România [!!!], R.D. Germană și Bulgaria, Cehoslovacia și Mongolia, Polonia și R.D. Vietnam, n-a putut, desigur, să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
spirit, folosită cu tact și îndemânare, poate duce la o captare a forțelor militare românești în favoarea vechiului aliat. Printr-o răsturnare din interior, armatele rusești ar fi prinse [...] între frontul german și rebeliunea militară din România și ar fi nimicite (sublinierile ne aparțin)”. Potrivit lui Sima, „alternativa politică i-a surâs Führer-ului” (sublinierea ne aparține), care imediat a dat ordin ca Stoicănescu să plece în România. îmbrăcat în uniformă germană, acesta a fost transportat la Târgu Mureș, care se afla încă sub
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a forțelor militare românești în favoarea vechiului aliat. Printr-o răsturnare din interior, armatele rusești ar fi prinse [...] între frontul german și rebeliunea militară din România și ar fi nimicite (sublinierile ne aparțin)”. Potrivit lui Sima, „alternativa politică i-a surâs Führer-ului” (sublinierea ne aparține), care imediat a dat ordin ca Stoicănescu să plece în România. îmbrăcat în uniformă germană, acesta a fost transportat la Târgu Mureș, care se afla încă sub controlul Wehrmacht-ului. Rămas în oraș după ce germanii l-au evacuat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pregătite. Sarcini pentru comando: să bareze, în măsura posibilului, trecătorile din Carpații Meridionali, să instaleze puncte de recunoaștere în regiunile deja ocupate de inamic. Să împiedice comunicațiile ruse, să ajute la organizare și să accelereze evacuarea populațiilor de rasă germană” (sublinierile ne aparțin). Pentru succesul operațiunilor de comando era esențială pregătirea detaliată și îndelungată, însă ordinul era sub semnul imperativului. Lui Skorzeny, sublocotenentul G. i s-a părut cel mai potrivit pentru a comanda detașamentul, care avea să fie format „din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
împotrivire înverșunată. în spatele sovieticilor trebuie organizate acțiuni militare, teroare, diversiuni utilizând pentru asta grupurile naționale. Ca exemplu concret privitor la organizarea luptei în spatele frontului, Himmler s-a referit la acele lovituri pe care partizanii sovietici le-au dat armatelor germane” (sublinierile ne aparțin]”. El i-a propus lui Schmidt să plece în România „pentru conducerea activității ilegale a legionarilor, organizarea terorii, diversiunilor și pregătirea unei răscoale armate în spatele Armatei Roșii”. După audiența la Himmler, Schmidt a discutat cu Schellenberg și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
podurilor, dinamitarea căilor ferate, alte acte de sabotaj; transmiterea în Germania a informațiilor de ordin militar; „organizarea acțiunii de răsturnare a formei de guvernământ din România, în ipoteza că trupele germane ar fi reușit să se apropie de granițele țării (sublinierile ne aparțin)”. Concomitent, avea să se desfășoare reorganizarea Mișcării Legionare din țară, capabilă să susțină activitatea centrelor de rezistență prin recrutarea de noi membri pentru acestea, procurarea de arme, muniții, explozibili, alimente, acte false, punerea la dispoziție a caselor conspirative
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care s-ar fi abătut asupra populației. Un martor german implicat în evenimente dezvăluia că acțiunea de parașutare a germanilor și legionarilor în România „nu avea scopuri [imediate, n.n.] de sabotaj sau militare, ci doar informative și de natură politică” (sublinierile ne aparțin). Trecerea la acte de sabotaj, distrugeri, atentate contra diferitelor persoane ș.a.m.d. urma să se facă în momentul indicat de comandamentul german, coincizând cu o viguroasă contraofensivă a Wehrmacht-ului, vizând readucerea frontului pe linia Carpaților și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
se afirma că nu poate fi vorba de o acțiune organizată în sensul unei mișcări armate îndreptate contra trupelor sovietice și a partidului comunist, însă se știa perfect că ambele acțiuni aveau de realizat practic o acțiune pentru mai târziu [sublinierile ne aparțin]. S-a ajuns la concluzia oficială că totul se reducea la grupuri de dezertori români și germani”, care, chiar dacă erau înarmați, nu reprezentau un pericol pentru siguranța statului sau pentru trupele sovietice în drum spre front. Exista o
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Studiu asupra activității legionare în Germania, întocmit de Secția a II-a, Biroul Contrainformații al Marelui Stat-Major al Armatei Române, după încheierea războiului, se preciza că „toți [legionarii parașutați, n.n.] au fost arestați și luați în cercetare de trupele sovietice” (sublinierile ne aparțin). Au fost depistate și numeroase grupuri organizate de serviciul maghiar de informații, lăsate în spatele frontului cu misiunea de a ataca trupele sovietice și române. Aveau efective care variau de la 4 la 70 de oameni, recrutați dintre membrii partidului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Starea morală a frontului - proastă: ofițerii și soldații peste măsură de obosiți, nu înțeleg să meargă cu războiul peste frontierele Ardealului. Apoi, Ungaria fiind cucerită și armata ungurească nemaiexistând, soldatul român trebuie de aici înainte să se lupte cu germanii” (sublinierile ne aparțin). Același general scria la 18 ianuarie 1945: „Unitățile noastre pe front au dezertori până la patruzeci la sută, fugind din trenuri. Este o situație disperată și nu știu cum o voi scoate la capăt. Și așa nu prea au rușii încredere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
la sută, fugind din trenuri. Este o situație disperată și nu știu cum o voi scoate la capăt. Și așa nu prea au rușii încredere în noi, dar văzând că nu ne mai arde de război cine știe cum se vor purta cu noi...”(sublinierile ne aparțin). La 30 ianuarie 1944: „Lipsă de patriotism și dezinteresare pentru front; abia urnesc ofițerii și trupa către unitățile luptătoare. Intervenții de la oamenii politici pentru a nu trimite pe front protejații lor; barem de lucrătorii înscriși în Partidul Comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]