4,839 matches
-
formează o treaptă intermediară care asigură trecerea dinspre munți spre podișurile și câmpiile încorporate domeniului hotărnicit de Tisa, Dunăre și Nistru. În raport cu inelul montan: la răsărit se situează Podișul Moldovei (continuat până la Nistru); în sud Podișul Getic, căruia i se succede până la Dunăre, Câmpia Română; iar în apus Câmpia de Vest (întinsă până la Tisa). Atracția mecanismului teritorial construit de Carpați își exercită influența și reglează inclusiv funcționarea spațiului cuprins între Dunăre și Marea Neagră, reprezentat de Podișul Dobrogei. Pentru a cuprinde cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
nodul hidrografic din nordul Balcanilor, a împrumutat cursul Dunării spre Câmpia Panonică. De abia din acest punct, agricultura a pătruns în ținuturile noastre, iar edificatoare este aria de răspândire a culturilor apărute timpuriu în regiune (Gura Baciului Cârcea, Starcevo Criș, succedată de Vinca Turdaș). Pornite din Macedonia (Tesalia), dar sosite în zona Dunării și Tisei, culturile agricole au valorificat axul afluenților Timiș, respectiv Mureș și Criș, pentru a se extinde spre Transilvania și Banat (iar, indirect, în Oltenia, prin culoarul Timiș
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
am legat prin drumul Cetatea Albă, Tighina, Iași, Suceava, Cernăuți. Destinul fiecărei provincii a depins de puterea care domina fiecare rută. Inițial, a fost vorba de Polonia pentru Moldova, iar pentru Muntenia și Transilvania, de Ungaria. Ulterior, puterile s-au succedat, făcându-și apariția ca hegemoni regionali Turcia, Austria și Rusia. În al treilea rând, valoarea strategică a rutelor nu a fost una constantă pe parcursul istoriei. Și-au diminuat importanța odată cu apariția unei noi axe care dictează de câteva secole ritmul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
influența diverse imperii în spațiul nostru (austro ungar, rus sau otoman), Carpații au devenit o frontieră chiar în interiorul României contemporane 71. Apariția frontierei interne își are cauza, într-o măsură determinantă, în viziunea strategică deficitară a guvernelor care s-au succedat la conducerea țării. E trist să constatăm că, la aproape un secol de la momentul România Mare, Carpații tind, mai curând, să ne separe decât să ne unească. Nu am fost în stare să dezvoltăm o infrastructură puternică, prin construcția de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
transhumante, aflate în contact cu elena, au rezistat, pentru că nu a existat o simbioză cu grecii bizantini. În schimb, la nord de Dunăre, înrâurirea slavă nu a mai fost atât de puternică deoarece organizarea ecleziastică a fost tardivă și a succedat înființării țărilor române. Totodată, victoriile bizantine, dar mai ales otomane au redus considerabil presiunea slavizării asupra noastră. Slavizarea înregistra un curs ascendent, purtat de vehiculul slavonei liturgice care acționa într-o societate profund religioasă. Dar slavona nu a mai avut
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lăsa moștenire un stat puternic și eficient. Reconstrucția societății din temelie presupune, în special, reformarea școlii. Din păcate, prin sistemul educațional actual nu facem decât să perpetuăm niște prejudecăți și concepții desfigurate ce pot fi fatale generațiilor care ne vor succeda. Școala noastră e, într-o anumită măsură, nocivă, pentru că nu cultivă deloc stima de sine și nu stimulează individul să performeze în mod real. Poate eradica de timpuriu creativitatea, prin concursuri la vârste fragede, încă de la grădiniță, și prin teme
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
mondial și poate astfel vor fi puse bazele unei regularizări monetare și financiare atît de așteptate, atît de întîrziate. Prin urmare, putem să ne pregătim pentru ce e mai rău. 1.5. SANCTUARELE HAOSULUI Crizele financiare internaționale par să se succeadă cu o periodicitate remarcabilă: 1987, 1997, 2007... În fiecare caz, indiferent de țară, soluția a fost socializarea pierderilor și privatizarea profiturilor; vezi cazul băncii britanice falimentare Northern Rock, recent naționalizată pentru a i se injecta bani de la buget și a
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
stilurilor. „Complotul modei”, afectând de-acum universul industrial, face obiectul a numeroase denunțuri. Deși de natură esențialmente fordiană, ordinea economică își adaptează parțial funcționarea după principiile seducției, ale efemerului, ale diferențierii piețelor: marketingului de masă, tipic pentru faza I, îi succedă strategii de segmentare centrate pe vârstă și pe factorii socioculturali. Asistăm, de fapt, la momentele inaugurale ale unui ciclu intermediar și hibrid, care combină logica fordiană și logica-modă. O nouă șansătc "O nouă șansă" În cursul acestei faze, „societatea de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și-a făcut apariția încă din anii 1950. Începând de atunci, marile mărci nu s-au mai străduit să seducă toate segmentele sociale, ci, tot mai mult, categorii particulare de consumatori: marketingului de masă în vigoare din anii 1880 îi succedă un marketing de segmentare 5. Dacă transformările specificate de Tedlow sunt puțin îndoielnice, nu-i mai puțin adevărat că, în faza II (III în schema tedlowiană), dinamica segmentării a rămas mai mult „imaterială” decât materială; ea s-a manifestat cu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
decât ca o ruptură, ambele recurgând la principiile organizării industriale fordiene. Cu totul alta e situația în faza III, când producția, distribuirea și serviciile intră în epoca opțiunilor și a diferențierilor supramultiplicate. Procesului de segmentare parțială tipic fazei precedente îi succedă o segmentare extremă, practic nelimitată, vizând tranșe de vârstă și grupuri din ce în ce mai subdivizate, promovând nevoi și comportamente tot mai diferențiate, oferind produse și servicii tot mai precis țintite, exploatând nișe specifice și micropiețe cu durată de viață redusă: produse de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
iubească. Strategiilor mecaniciste le-au urmat strategii emoționaliste în concordanță cu individualismul experiențial. Pe de altă parte, tot așa cum piețele sunt din ce în ce mai segmentate, și publicitatea își îmbunătățește campaniile, se fragmentează în execuții multiple și în stiluri diversificate. Publicității repetitive îi succedă o publicitate bazată pe creativitate și pe înnoirea frecventă a campaniilor, aceasta cu scopul de a capta atenția hiperconsumatorului „blazat”, suprasaturat de mesaje. Astăzi, clipurile publicitare trebuie refăcute la fiecare șase sau opt luni. Coca-Cola a comandat 17 clipuri în
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
odată ce-i scoți husa, se depliază singur „într-o clipă”. Hiperconsumatorul este acel individ grăbit pentru care factorul timp a devenit o referință majoră ce comandă organizarea vieții de toate zilele. Obsesiei de onorabilitate socială exprimată prin simboluri comerciale îi succedă exigența de a câștiga timp. Suntem într-un moment în care economia de timp apare ca fiind mai importantă decât economia teatrală a semnelor, în care cursa contra timpului este mai importantă decât cursa pentru considerație. Într-un mediu restructurat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de clasă de modă veche. Sindicalismul? Și aici câștigă teren legătura temporară și distanțată, aderentul devenind progresiv un simplu cotizant, un „client” care tratează organizația sindicală ca pe o instituție obișnuită: angajamentului identitar care prevala până de curând i-a succedat un raport de tip utilitarist 8. Unde trebuie plasate frontierele consumului-lume în momentul în care consumerismul invadează domenii atât de diverse cum ar fi sexualitatea și procreația, sperma și ovulele, spiritualitatea și cultura, sportul și școala? În timp ce serviciilor publice li
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dezlănțuirii nevoilor și-au schimbat direcția. Ecologia radicală și politică ce propovăduia, prin anii 1960-1970, austeritatea voluntară și „autolimitarea nevoilor” a lăsat locul cererilor de protecție a mediului, agroecologiei, gestiunii pe termen lung a resurselor Terrei. Utopiilor rupturii le-au succedat apelurile la salvgardarea „patrimoniului comun al umanității”, lozincilor „mâncați mai bine, consumați produse sănătoase” - elogiile slow food-ului. Ceea ce contează este, înainte de toate, apărarea marilor echilibre planetare, producerea de mărfuri reciclabile, reconcilierea economiei cu ecologia. Protestul globalizant și maniheist s-a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consumeriste, spontan îndrăgostite de cumpărături și de evadări, de nou și de traiul mai bun. Astfel, publicitatea a încetat să mai fie un agent de inventare a unui stil de existență complet nou. Procesului de eradicare a obiceiurilor ancestrale îi succedă unul de reproducție lărgită a unor atitudini deja existente: „publicitatea-cauză” a cedat locul „publicității-expresie-intensificare” a cererilor sociale consumeriste. Nu mai e vorba de a inculca un nou etos, de a moderniza în marș forțat comportamentele, ci doar de a promova
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a-și pune sufletele în comun”7, de a trăi sentimentul exasperat al apartenenței lor colective. Or, modelul de fericire pus la punct de societatea de hiperconsum este diametral opus. Bucuriilor colective ale comunității adunate laolaltă și dezlănțuite le-au succedat plăcerile private ale consumului de divertisment. Călătorii, turism, sporturi, televiziune, cinema, ieșiri cu prietenii: ceea ce domină acum este diseminarea și pluralizarea plăcerilor alese în funcție de gusturile și de aspirațiile fiecăruia. Chiar și practicate și trăite în grup, divertismentele ilustrează în mod
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
jacuzzi), accesorii estetice și o mulțime de produse cosmetice. Decorarea sufrageriei, imaginată ca loc „practic” și convivial, este făcută cu mare atenție, cea mai mare importanță fiind acordată luminii - ca element de confort vizual în sine. Violenței iluminatului direct îi succedă lumini savant filtrate, lămpi și alte corpuri de iluminat care încălzesc atmosfera, becuri cu halogen și variatoare care creează ambianțe îmbietoare adaptate orei, modelând intensitatea luminii. Ciclul precedent s-a dezvoltat în jurul valorilor de funcționalitate și raționalitate pură. Dar, între
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
la târguri și la talcioc”12, amestecă obiectele, combină stilurile pentru a compune un decor original, o ambianță „creativă” „care să-i semene”. Decorația casei s-a desprins de imperativul ostentației în beneficiul valorii de ambianță: logicii expunerii statutare îi succedă o logică de seducție afectivă, intimizată, intrafamilială. De aici rezultă o dinamică a pluralizării decorurilor de interior. Dacă ansamblurile de construcții se aseamănă, decorarea interioarelor se destandardizează, se personalizează, tinde să devină mai originală, purtând pecetea gusturilor particulare. După decorul
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fără legătură cu apartenența de clasă sau cu micromediile. Rămâne un fapt că normele de grup nu împiedică dezvoltarea practicilor și a gusturilor particulare, ceea ce Martine Segalen și Beatrix Le Wita numesc „creații familiale”13. Regulilor stricte ale „bunului-gust” le succedă tendința către forme „libere” de decorație și de mobilare structurate după niște formule cu geometrie variabilă, ușor de modulat și necoordonate, ce exprimă dorința fiecăruia de a fi „creatorul” spațiului în care trăiește: amenajarea personalizată și stilurile specifice de decorație
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
unei vieți sănătoase și al securității rutiere. Societatea de hiperconsum e însoțită nu de o nouă modulare a dionisiacului, ci de descalificarea lui radicală prin sensibilizarea la riscuri. Beției bahice care urmărea defularea celui ce se deda acestei practici îi succedă responsabilizarea și chiar incriminarea băutorului. Excesul era asimilat cu un liant social și cu un timp al fericirii exuberante; acum a devenit o amenințare atât la adresa propriei persoane, cât și la adresa celorlalți. A bea cu moderație, a mânca bio, a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
adună la taifas în grupuri mici, dansează între ei, se dau cu patinele cu role: râd un pic, dar se observă unii pe alții mai degrabă decât să-și vorbească ori să glumească împreună. Râsului nepotolit al lui Dionysos îi succedă concertele de claxoane, plăcerea plimbării în mijlocul lumii în mișcare. Sărbătoarea nu mai apare ca momentul privilegiat al râsului universal, fără opreliști; abia acasă, în fața televizorului, individul hipermodern își permite să râdă. Omul care râde nu mai e un homo festivus
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
26. Concomitent, corpul feminin, glorificat de publicitate, consolidează obsesia tinereții și a măsurilor perfecte. Ceea ce o face pe Superwoman să intervină permanent în evoluția corpului ei, să vrea să-și șteargă ridurile și să-și corecteze silueta. Frumuseții decorative îi succedă o frumusețe activistă sau prometeică, cerând reparații (chirurgie estetică), eforturi și restricții (activități fizice, regim alimentar), întreținere și prevenire (alimentație sănătoasă, hidratarea și regenerarea tenului, a pielii). Regim, consum cosmetic, chirurgie plastică: în faza III, optimizarea aparenței (antiîmbătrânire, antiriduri, anticreștere
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
reportajelor superlative, mass-media nu doar exaltă modelele de viață fericită, dar chiar se străduiește să-i facă mai frumoși pe cei mai frumoși, mai dezirabili pe cei mai dezirabili, mai fericiți pe cei mai fericiți. Logicii tradiționale de disimulare îi succedă o logică a supraexpunerii imaginilor fericirii ieșite din comun. Grecii considerau că zeilor le displăceau manifestările de triumf și succesele prea mari care-i înălțau pe oameni mai presus de condiția lor de muritori. Cât despre mass-media hipermodernă, ea dă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fiecare fiind considerat responsabil de propria reușită sau de propriul eșec. Pe măsură ce reglementările colective se estompează în fața normelor individului care se autoguvernează, invidia distructivă cedează locul unei culturi ce veștejește respectul de sine al perdanților. Războiului tuturor contra tuturor îi succedă repunerea în cauză depreciativă a sinelui de către sine. După Descartes, „nu există niciun viciu care să dăuneze fericirii oamenilor atât de mult ca invidia”41. Ne putem îndoi că și astăzi lucrurile stau la fel. În vremurile hiperindividualiste, ceea ce ne
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a judiciarizării impulsionată și de întreprinderi în lupta împotriva contrafacerilor și, mai recent, contra descărcării ilicite de pe Internet și a piratării CD-urilor și DVD-urilor. „Câmpul de luptă” n-a dispărut, s-a deplasat doar: rivalităților statutare le-au succedat acțiunea judiciară a victimelor pentru obținerea de indemnizații, ca și lupta represivă contra fraudelor care încalcă dreptul la proprietate intelectuală. 6. Reamintim că locuința a ajuns să ocupe prima poziție în cheltuielile familiilor franceze; sumele alocate acesteia reprezentau în 1999
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]