5,001 matches
-
chip fals (Fingunt enim se esse quod non sunt, uocanturque non ueraci effigie, sed fallaci imagine Christiani). Regăsim această idee, nuanțată și descrisă amănunțit în Comentariul la Epistola întâi a lui Ioan. Pentru moment, Augustin nu face decât să prezinte succint părerea sa, lăsând demonstrația pentru mai târziu. Din aceeași carte, a XX‑a, cel puțin alte două fragmente merită luate în considerație. Primul este un scurt comentariu anticristologic al viziunii celor patru fiare din Cartea lui Daniel (cap. 7). Augustin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
credincioșii să conștientizeze și să încerce să remedieze lucrurile. Prezența aproape constantă, pe tot parcursul comentariului, a acestei controverse, care va marca pentru mai bine de un secol creștinismul african, ne obligă să ne oprim un moment și să prezentăm succint principalii protagoniști, etapele, precum și însemnătatea teologică a acesteia. Donatismul Ca fenomen istoric, donatismul apare în Africa, la puțin timp după „marea persecuție” din 303‑305. Ajunge la apogeu chiar în vremea în care Augustin devine preot, apoi episcop (în jurul anului
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
M. Ieșanu, M. Sever, M. Sv., Proletar, Rinaldo, Tran, Yacassa. Din 1925 se stabilește la București, unde e numit director la „Adevărul literar și artistic”, funcție deținută până la suprimarea publicației ( 1939). Aici, fără a avea el însuși colaborări semnificative (doar succinte cronici teatrale, recenzii sau note la rubricile „Însemnări”, „Din viață... și din cărți”), dar promovând scriitori valoroși, cu precădere pe cei din cercul „Vieții românești”, contribuie la consolidarea prestigiului revistei. În paralel, colaborează cu sute de articole, unele în rubricile
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
mai precis este marca pe care supraeul său moral o aplică personalității acestuia. Tipurile de modele psihobiografice Încercările de clasificare tipologică a modelelor de existență sunt numeroase, iar literatura de specialitate abundă În astfel de sistematizări. Vom face o trecere succintă În revistă a acestora. O clasificare completă a modelelor psihobiografice cuprinde următoarele tipuri: modele psihologice, modele morale, modele culturale, modele etnoculturale. 1. Tipologiile psihologice Acestea pun accentul pe latura psihologică a biografiei, a vieții individuale, pe evenimentele care au contribuit
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Întemeieze pe valorile și normele morale, nu pe pulsiunile agresive ale unor categorii complexate și frustrate de indivizi revoltați. Formele sub care se poate prezenta prejudiciul, considerat ca acțiune psihomorală negativă, adesea ca violență mascată, sunt multiple. Le vom analiza succint În continuare. Aceste forme se diferențiază tematic, În raport cu intenția și cu obiectul asupra căruia sunt orientate. Ele pot fi orientate asupra unor obiecte sau bunuri materiale, asupra unei sau a unor persoane, asupra unor instituții etc. Prin aceasta, vedem o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Sistemul alopat este cel mai vechi, fiind recunoscut În unanimitate și predat În toate universitățile din Europa - dar, după cum se știe, fiecare metodă Își are oponenții și susținătorii săi, așa Încât, În interesul cititorului mai puțin avizat, voi oferi o lămurire succintă a fiecăruia dintre ele, urmând ca acest excurs să servească totodată drept introducere la sistemul medial 18 propus de mine. Alopatia conține remedii care acționează atât de violent, Încât, În condițiile În care dozele administrate nu sunt calculate potrivit bolii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
special al vecinilor săi englezi, cărora le-a acordat sprijin după catastrofa de la Kabul. Prințul regal ucis, No-Nehal Singh, ar fi putut să nu procedeze În aceeași manieră, englezii privindu-i moartea ca pe un eveniment norocos. Oferind astfel o succintă relatare a evenimentelor politice ale țării În care mi-am petrecut o parte atât de considerabilă din viața mea, voi prezenta acum cititorului o mai amplă detaliere a sistemului medial 259 la care am făcut referire În prefața mea, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sincronicitate». În fond, povestirile de isprăvi fantastice rămân aceleași, cu primatul absolut al deplasării În timp („alunecare” a straturilor temporale unul pe altul, discontinuitate a timpului etc.), Însă personajele și atitudinea lor față de ceea ce li se Întâmplă se schimbă complet”. Succinta caracterizare pe care Culianu o făcea literaturii fantastice a lui Eliade era vădit superioară celei strict literare, pentru că pornea de la premisa de neocolit că, indiferent care ar fi fost valoarea literară a acestor nuvele și microromane fantastice, privite Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
sam³dhi ale vizualizării, populare În școala Yog³c³ra2. Toate aceste Întretăieri trimit la experiențele lui Eliade din timpul lunilor de sihăstrie din iarna anului 1930. Datele principale fiind foarte cunoscute, ca și o bună parte din noile comentarii, mă voi referi succint la ceea ce a scris recent Liviu Bordaș 3. Surpriza poate fi mare, pe măsura premiselor. Din păcate, cei familiarizați cu diferitele sale episoade indiene sunt de mult convinși că șase luni este tot ce trebuia, undeva Între suficient și maxim
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fondată În 1919, se petrece tot atunci, iar cei peste 300 de congresiști sunt reuniți la București, În septembrie 1932, de o asociație de istorici români ai medicinei formată tocmai În 1929. Dacă În chiar actele congresului figurează o comunicare succintă despre Honigberger, bazată În Întregime pe memorii și pe cele câteva fișe biografice germane apărute mai târziu În Transilvania, e și pentru că cele două teme alese de Gomoiu ca președinte al congresului au avut În vedere evoluția medicinei În țările
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
atât de diferiți: Ion Mureșan, Traian T. Coșovei, Ioan Moldovan, Ion Stratan, Ion Groșan, Liviu Ioan Stoiciu, Aurel Pantea, Aurel Dumitrașcu, Paul Daian, Radu Țuculescu, Mariana Ionescu, în timp ce capacitatea de sinteză e relevată de texte precum Lampadoforii poeziei de mâine, succint și foarte corect tablou al literaturii române contemporane. Savoarea paginii provine din afirmații aluzive ori aparteuri ironice. Interesat de fenomenul literar, nu doar de autori, S. lansează sarcastice discursuri împotriva „literaturii futile”, fără valoare, „false”, cu subspeciile ei, dintre care
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
din culegerea neriguroasă a textelor, lucrarea se impune prin câteva observații privind datina colindatului, precum și prin descrierea amănunțită a obiceiurilor Malanca și Irozii. Mai izbutite ca realizare artistică, orațiile de nuntă prezentate sunt însoțite de note explicative și alcătuiesc o succintă schiță monografică a acestui ceremonial. Un apel pentru adunarea poveștilor, cântecelor, cimiliturilor și descântecelor populare, publicat de S. în 1858, mai întâi în „Gazeta Transilvaniei”, apoi în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, nu are urmări. În primul număr din
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
câte se petrec în Iașul cultural, pe care îl exaltă în „creionade fugitive”. Se încumetă în cronica plastică (incidental, și în cea muzicală), iar în câmpul literaturii se lansează într-o promptă și lejeră critică de întâmpinare, recenzând, în aprecieri succinte și în genere judicioase, fel de fel de apariții. Dacă mai și plusează, e pentru că nesațul, mărturisit, al lecturii îl predispune acceselor de încântare. Ceea ce îl face, câteodată, să nimerească alături sau să o ia razna. Răzleț, îi reușesc schițe
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
articol-program, orientarea ei, sugerată în parte de titlu, se conturează clar de la primele numere. Subintitulată „Foaia poporului român”, Ș. cultivă interesul pentru folclor, promovând totodată și literatura originală menită să contribuie la culturalizare. Acestui deziderat încearcă să îi răspundă și succintele prezentări făcute unor cărturari ca G. Barițiu, Timotei Cipariu, B. P. Hasdeu, Al. Hurmuzachi, notițele istorice despre Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș, precum și multe din articolele apărute în rubrica „Sfaturi practice pentru oamenii
SEZATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289655_a_290984]
-
-lea (1927) și al XVIII-lea (1936), răspund în primul rând intenției de a oferi studenților materiale de ținută. Impresionează bibliografia bogată și adusă la zi, structurată prin raportarea fenomenelor literare la ansamblul istoriei culturale a epocii, analizele de texte, succinte, clare, prezentările făcute marilor scriitori cu o mână de istoric literar de nivel european. Studiul Racine en Roumanie (1940) debutează cu o panoramă a relațiilor culturale franco-române, documentată impecabil, continuând cu o analiză filologică riguroasă a traducerilor românești din opera
SERBAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289632_a_290961]
-
într-o „epocă nouă”, cea a societății postmoderne. Cele mai importante practici și teorii medico-psihologice și medico-sociale intrate astăzi în practica curentă care privesc în mod direct igiena mintală sunt următoarele: eugenia, eutanasia, geriatria, bioetica și clonarea. Le vom descrie succint în continuare, întrucât ele au mai fost analizate, în parte, în capitolele anterioare ale lucrării de față. a) Eugenia este concepția teoretică și practică medico-socială de îmbunătățire genetică a populației printr-un act de „selecție medicală” care urmărește stimularea persoanelor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și ale aparatului administrativ de la nivelul cel mai Înalt. Criza financiară de atunci a avut În primul rând cauze naturale - o secetă devastatoare - dar și cauze legate de o politică financiară nu chiar greșită, dar prea puțin prevăzătoare . O analiză succintă a acestor „imprudențe financiare” o aflăm la Titu Maiorescu. Acesta a făcut mențiuni la modul În care În timpul guvernării liberale a lui D. A. Sturdza (1895-1899) s-a Încălcat făgăduiala „Înfrânării cheltuielilor”, când s-a adus „finanțelor statului o primejdioasă zdruncinare
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
81 - 2,675), întreprinderea se află într-o situație dificilă, care implică ample analize și măsuri pentru înlăturarea falimentului; Z > 2,675 / firma este solvabilă și nu prezintă dificultăți financiare. Studiu de caz În cele ce urmează, ne propunem o succintă analiză economică la două firme specializate, respectiv SC Alfa SA și SC Beta SA. Capitolul 3 Studii de caz 3.1. Studiu de caz : Analiza performanțelor pe baza Bilanțului Contabil și a Contului de Profit și Pierdere la SC Alfa
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
este grăbită de temperatura ridicată, de încorporarea rapidă a pulberii sau de o cantitate prea mare a acesteia. Preparate comerciale: FERMIN, CIMPAT Pink. Obturația coronară definitivă se realizează cu materiale de durată care pot fi fizionomice și nefizionomice. Vom prezenta succint unele materiale de obturație coronară definitivă, forma de prezentare comercială și instrumentarul necesar preparării materialelor și inserării lor în cavitate pentru realizarea obturației coronare definitive. Dintre materialele fizionomice cele mai utilizate la ora actuală sunt materialele compozite și glasionomerii. Glasionomerii
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
română. Dicționar de opere (2003). Principala lucrare a lui T., Mihail Dragomirescu, teoretician al literaturii, apărută în 1981, la origine teză de doctorat, pleacă de la prezentarea unor concepte estetice de bază, spre a întocmi apoi, într-o primă secțiune, o succintă „biografie” a operei lui Mihail Dragomirescu, jalonată de lucrări ce prefigurează sistemul teoretico-literar cristalizat în Teoria poeziei, Știința literaturii și în Integralismul. Voința de sistem - se specifică în monografie - exprimă opțiunea pentru rigoare, oroarea de superficial și improvizație, refuzul de
TUDORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290291_a_291620]
-
6 decembrie 1884 și 11 iulie 1885. A fost înființată cu scopul de a milita pentru realizarea unei depline unități naționale între românii din Regat și cei transilvăneni, scop evident atât în subtitlul „Organ al intereselor românești”, cât și în succinta explicație redacțională din primul număr, echivalentă cu un articol-program: „Dușmanii românilor de peste Carpați trebuie să fie și ai noștri, căci cine lovește într-înșii lovește și în noi. Lupta de rezistență, lupta de emancipare trebuie să ne vadă pe toți
UNITATEA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290353_a_291682]
-
anecdote, istorioare, pilde lasă să se întrevadă darul de memorialist. E, într-adevăr, postura care îi vine „regizautorului” - Jurnal (de) ludic (2000), Proze trăite... proze auzite (2002), File dintr-un jurnal teatral (2003). Ochi acut și ureche așijderea, U. glosează succint, cu maliție și de multe ori cu miez, ghiduș sau amărui, pe marginea unor întâmplări comicoase (cărora le imprimă o tușă de caricatural), a unor fapte de senzație decupate de prin ziare și a fel de fel de pătăranii despre
ULMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
situată dincolo de partizanatele generaționiste, o dezbatere privitoare la perspectivele pe termen mediu ale literaturii române actuale. Astfel, Optzecismul și promisiunile postmodernismului se impune nu atât prin disocierea celor două concepte, cât prin discutarea cauzelor și a consecințelor acestora. După o succintă radiografiere a teoriilor românești și străine asupra postmodernismului, U. punctează cele două antinomii din cadrul optzecismului: cea dintre dominanta textualistă (de sorginte franceză) și cea propriu-zis postmodernă (venită pe filieră americană), dar și cea dintre estetica preponderent postmodernă a generației și
URSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290383_a_291712]
-
se adaugă „Filme”, semnată Don José (Mihail Mora), și „Note”, în care Mihail Negru urmărește atent meandrele vieții sociale și politice. Între 1927 și 1929 Camil Petrescu va fi autorul unor „tablete”. Le urmează Sanda I. Matei, autoare a unor succinte și acide notații cu caracter social, mai ales feminist, intitulate „Crâmpeie” (1929-1931), Adrian Maniu, care în 1932 preia rubrica „În fiecare zi” a lui Cecropide, transformând-o în punct de atracție al ziarului, și Keops (pseudonim care îl ascunde pe
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
întemeiere (1359) până la anul 1594, când se întrerupe brusc. În primele capitole este demonstrată cu argumente istorice și lingvistice originea latină a populației maramureșene din care s-a desprins grupul condus de Dragoș Vodă, întemeietorul legendar al Moldovei. Urmează enumerarea succintă a domniilor până la Ștefan cel Mare, a cărui personalitate ocupă un spațiu mai extins, dar numai prin relatarea principalelor bătălii, puse pe seama temperamentului războinic al voievodului. Însă în cazurile în care este evidentă necesitatea apărării țării de tendințele expansioniste ale
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]