7,943 matches
-
ale acestora, concomitent cu modificări ale geometriei suprafețelor (rugozitatea), permite definirea ei conceptuală ca procedeu de tratament mecanic superficial al materialelor. 1.1.2. Noțiuni privind deformarea plastică prin micropecuție Tehnologia de marcare prin micropercuție, micro impact sau prin deformare superficială constă în indentarea de serii de puncte în materiale, cu scopul formării de identificatori alfanumerici lizibili, logo-uri sau matrici de date 2D, pentru satisfacerea necesităților și impunerilor de calitate, respectiv trasabilitate. Indentarea se referă la procesul de realizare a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
o succesiune de puncte (impacturi), la distanță variabilă între ele (se pot realiza linii aparent drepte, printr-o succesiune de puncte cu distanțare redusă din punct de vedere vizual) realizate pe piesa ce trebuie marcată și care nu creează tensiuni superficiale, cel puțin din punct de vedere teoretic. Marcarea prin micropercuție, asistată de tehnologiile computerizate aferente, conferă procesului următoarele avantaje directe: flexibilitate, atât în codare cât și din punct de vedere al mobilității, economie (un singur stylus în loc de un set vast
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
unice, ce pot fi controlate cu mare precizie: pot fi focalizate într-un singur punct de dimensiuni reduse, conferind o sursă de energie intensă, ideală pentru penetrarea materialelor, sau pot fi descompuse într-un model difuz de încălzire, pentru tratamente superficiale. Pe lângă prelucrarea materialelor prin metode termice, interacțiunea dintre fotonii fasciculului laser și atomii constitutivi ai materialelor fac posibile aplicațiile atermice: legăturile pot fi create și/sau distruse. Fasciculul poate fi controlat prin intermediul componentelor optice ale echipamentului, pentru a fi compatibil
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
poate conferi un contrast suficient pentru formarea marcării. Dacă temperatura este ușor mărită, bulele pot penetra suprafața, îmbunătățind contrastul. Intensitatea laser este scăzută, având în vedere că nu este necesară degradarea termică sau ablația, fiind modificată strict doar microstructura stratului superficial. Microfisurarea este determinată de topirea superficială a suprafeței (până la aproximativ 20 µm). Materialul resolidificat conține multe microfisuri care dispersează lumina și conferă contrast cu substratul. Prin această metodă se marchează sticla, folosindu-se un laser CO2. Sticla din carbonat de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
formarea marcării. Dacă temperatura este ușor mărită, bulele pot penetra suprafața, îmbunătățind contrastul. Intensitatea laser este scăzută, având în vedere că nu este necesară degradarea termică sau ablația, fiind modificată strict doar microstructura stratului superficial. Microfisurarea este determinată de topirea superficială a suprafeței (până la aproximativ 20 µm). Materialul resolidificat conține multe microfisuri care dispersează lumina și conferă contrast cu substratul. Prin această metodă se marchează sticla, folosindu-se un laser CO2. Sticla din carbonat de sodiu/sodă calcinată este marcată mai
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
ce conduce la obținerea de caractere negre. Durabilitatea marcajului este însă redusă, având în vedere că materialul carbonizat se va uza, afectând lizibilitatea. Ablația Această tehnică [31] reprezintă în realitate o metodă de vaporizare controlată (Fig. 1.12). Un strat superficial subțire (plastic, film, hârtie, cerneală sau vopsea) este vaporizat pentru a expune stratul inferior de cromatică diferită. Prin modificarea căldurii induse, poate fi controlată adâncimea marcării, odată cu minimizarea deteriorării stratului inferior. Fig. 1.12. Marcarea prin eliminare de strat (ablație
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
acestea, luând în considerare natura fragilă a ceramicilor, apar limitări în ceea ce privește mecanismele de marcare ce pot fi utilizate [37]. Microplăcile de siliciu pot fi marcate cu laseri Nd:YAG, la începutul procesului de fabricare a semiconductorilor, prin topirea unui strat superficial subțire, fără afectarea termică a substratului. Caracteristicile fasciculului Laserul pulsativ TEA CO2 reprezintă cea mai răspândită sursă pentru marcarea produselor consumabile nemetalice. Un set tipic de parametri de prelucrare ar fi: puterea medie de 50 - 100 W, durata pulsului de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
lungi și ultrascurte cu solidele. Radiația laser se poate propaga în plasmă doar dacă numărul aferent densității electronice ne este mai mic decât valoarea critică nc [39] Pentru acest regim de timp, energia de puls este absorbită într-un strat superficial subțire, a cărui grosime corespunde adâncimii de penetrare optică (~10 nm). Efectele de difuzie termică în matricea materialului în stare solidă sunt aproape irelevante. În plus, teoria clasică asupra conductivității termice, bazată pe presupunerea că un material poate fi caracterizat
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
absorbția se realizează în principal datorită accelerării electronilor de către potențialul ponderomotiv și procesele de absorbție prin rezonanță. Având în vedere că lungimea scalei gradientului densităților este mai mică decât lungimea de undă a laserului, câmpul electric ridicat penetrează în stratul superficial al materialului solid, determinând procese de încălzire colizională. Frontul de căldură penetrează apoi în regiunile de înaltă densitate ale plasmei. La intensități ridicate (I > 1015 W cm-2), temperatura plasmei crește atât de rapid încât coliziunile nu mai sunt eficiente pe parcursul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de comprimările locale ce au loc în jurul amprentelor care au rezultat. La majoritatea aliajelor, apare o durificare microzonală, iar în acest caz, sub bila penetratorului, nu se dislocă material ci apare o sucțiune de material deformat, ce tinde să acopere superficial prin așchii zona ce a fost amprentată [94]. 85 3.2. Indentarea asociată mecanismului de deformare plastică și fisurare la nivel de microstructură La modul general, metodele de amprentare mecanică se bazează pe acțiunea de pătrundere a unui penetrator în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
înțelegându-se abaterile geometrice ale piesei reale, în raport cu ceea ce se poate defini în mod geometric (conf. Fig. 4.2). Prin starea fizico-chimică a suprafeței aflate în studiu, se va înțelege acea descriere dată de caracteristicile fizico-mecanice și chimice ale stratului superficial, strat care a fost supus unor operații de procesare [117]. Ca urmare, vom considera că rugozitatea care apare pe suprafața piesei în zona inscripționată poate fi evidențiată prin reprezentarea geometrică a formei microneregularităților ce s-au format ca urmare a
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
au loc la topirea în fascicul laser [136] 132 În prima etapă a expunerii, are loc transmiterea energiei fasciculului către electronii materialului metalic; ca urmare a acumulării de energie, are loc cea de-a doua etapă, care constă în topirea superficială a primelor straturi atomice și difuzarea în continuare a căldurii către straturile următoare. În continuare, are loc cea de-a treia fază ce constă într-o topire masivă urmată de vaporizare de componente de aliere și evacuarea prin excavare de
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de inscripționare crește la circa 90 95µm. Parametrii de rugozitate față de situația precedentă au tendința de a crește de peste 10 ori. La depășirea valorii de 800W și la suprapunerea traseelor de inscripționare, apar importante depuneri de oxizi, rezultați din topirea superficială a exteriorului paletei. Contururile de inscripționare nu se mai mențin și calitatea inscripționării scade (conform Fig. 5.20). Fig. 5.23 conține analiza EDX cu punerea în evidență a distribuției elementelor din straturile expuse la radiația laser. Analiza a fost
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
a paletei. În Fig. 5.24 este prezentat buletinul de analiză cantitativă EDX. Analiza pune în evidență distribuția elementelor în zona expusă la radiația laser. În zona inscripționată se observă o ușoară pierdere prin evaporare a elementelor constitutive din stratul superficial al paletei și formarea cu precădere a unor oxizi de Al-Fe-Ti. Fig. 5.21. Zona expusă fasciculului laser și analizată EDX calitativ și cantitativ. Imagine SEI (de electroni secundari).Mărire X 2000 Fig. 5.22. Analiza EDX asociată imaginii SEI
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de suprapunere a volumelor de aliaj topit în fasciculul laser, cu solidificarea rapidă a picăturilor formate și în curs de desprindere. Continuând majorarea magnificării, în Fig. 5.39 se prezintă un detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare, cu topirea superficială a suprafeței și direcționarea picăturilor pe sensul de deplasare al fasciculului. Fig. 5.37. Imagine SEM ce redă inscripționarea cu fascicule suprapuse, cu puteri peste valoarea de 800W. Mărire X 2.000 148 Fig. 5.38. Modul de suprapunere și
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
secundari). Mărire X 2.400 Fig. 5.42. Buletin de analiză cantitativă EDX. Analiza pune în evidență distribuția elementelor în zona expusă la radiația laser. În zona inscripționată se observă o ușoară pierdere prin evaporare a elementelor constitutive din stratul superficial al paletei și existența unei contaminări cu oxizi de sulf și aluminiu, probabil rezultați în urma operației de secționare a paletelor S-a realizat, de asemenea, o secțiune prin marcajul laser, în care se poate vizualiza partea inferioară a urmei laser
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprapuneri parțiale ale materialului topit. Fig. 5.49 evidențiază un detaliu al morfologiei de material topit și ulterior solidificat după expunerea la fasciculul laser. Fig. 5.50 conține imaginea SEM de detaliu ce surprinde morfologia suprafeței de inscripționare, cu topirea superficială a suprafeței și direcționarea picăturilor pe sensul de deplasare al fasciculului. Fig. 5.51 pune în evidență faptul că, în zona de trecere a fasciculului laser, apare după inscripționare o ușoară oxidare a suprafeței expuse radiației. Fig. 5.50. Imagine
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
tip femtolaser, poate asigura un mai mare grad de uniformitate a marcajului, în condițiile inducerii unei modificări minime a microstructurii paletei, adâncimea maximă de pătrundere putând fi de peste 20 μm. În principal, microstructura nu suferă modificări decât în direcția oxidării superficiale a unor elemente. În zona de realizare a topiturii nu mai apar mici zone de recristalizare ca în cazul expunerii la o radiație de tip nano-laser; apar doar mici fragmente amorfe de oxizi. Fig. 5.84. Marcaj cu un contur
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
zonele supuse unei singure treceri de marcare. Se remarcă o structură amorfă globulizată, însoțită de frecvente depuneri de oxizi. Sunt puse în evidență, pe suprafața dublu inscripționată, unele fragmente de oxizi ce s-au desprins din stratul de aliaj amorfizat superficial. Fig. 5.93. Imagine SEM ce redă zona inscripționată și superficial acoperită cu fragmente de oxizi. Mărire X 8.000 Pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate, situație vizibilă din secțiunea profilului și a zonei
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
amorfă globulizată, însoțită de frecvente depuneri de oxizi. Sunt puse în evidență, pe suprafața dublu inscripționată, unele fragmente de oxizi ce s-au desprins din stratul de aliaj amorfizat superficial. Fig. 5.93. Imagine SEM ce redă zona inscripționată și superficial acoperită cu fragmente de oxizi. Mărire X 8.000 Pe suprafața de inscripționare a paletei nu apar modificări importante de rugozitate, situație vizibilă din secțiunea profilului și a zonei de fund a marcajului; totodată, nu au fost evidențiate fisuri în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
pe „Drumul Damascului”. Să mai spunem că lipsa de cultură religioasă a unor intelectuali Îi poziționează defectuos sau discordant cu problemele Bisericii. Chiar dacă pentru un intelectual autentic această problemă nici nu s-ar pune, sunt destul de mulți cei care tratează superficial problemele religioase, care dau dovadă de ignoranță crasă sau se lasă ușor pradă unor „vârtejuri” fals spirituale, eventual ideologice, care Îi atrag spre zone confuze, suspecte din punct de vedere religios. O anumită stabilizare prin fidelizare ar fi un semn
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
idee dintr-o carte sau dintr-un studiu românești pare chiar rușinoasă. Trimiterile bibliografice sunt pline de „citări occidentale de prestigiu”, ușor detectabile. Sunt frecvente citările banale, plate, iar nu idei noi, interesante. Referirile românești, atunci când sunt, sunt adesea evident superficiale, de tip colegial. Comentarea ideilor este mult mai rară. Nu citarea studiilor românești este problema, ci nereferirea critică la ele. Cum se explică inflația publicistică? Cauza principală, cred eu, este procedura de evaluare pe care o practicăm. O voi analiza
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aduce date noi în ce privește schimbarea relațiilor sexuale și a comportamentelor sexuale: în medie, un spectator din SUA și țările europene asistă la TV la 10.000 de scene cu conotații sexuale; problema apare din cauză că televiziunea abordează sexualitatea la „nivel infantil, superficial, gregar; latura afectivă este ignorată/estompată în 90% dintre scenele cu conotații sexuale”; actele sexuale - în filme, seriale etc. sunt reprezentate ca acte fizice primare, nu ca expresii ale unor sentimente umane. Comisia juridică a Senatului American (1999) a constatat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
În Verde Aixa (1976), peisajul central al romanului este ocupat, după modelul lui Stanislaw Lem din Solaris, de o planetă vie care îi extermină pe rând pe membrii expediției colonizatoare, substituindu-i prin simulacre de natură vegetală ce păstrează aparența superficială a umanului. Romanul Țărmul interzis (1972) rescrie (pe urmele unui Robert Silverberg) tema de largă răspândire a hoților de trupuri care preiau controlul asupra carcaselor biologice ale altora, parazitându-le conștiința și emoțiile. Pe pretexte mai mult sau mai puțin
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
preambul, etapă preliminară În studiul unui teritoriu „de mare Întindere, cu nebănuite profunzimi”. Dar dandysmul e privit Îndeobște ca o realitate minoră, ca un fapt marginal și accidental, atras mai degrabă de suprafața lucrurilor decât de adâncimea lor. Un fenomen superficial și nesemnificativ pentru anvergura și complexitatea spiritului european, spun unii. Nu În cele din urmă, o introducere ar Încerca să reglementeze, să sistematizeze aria pe care o investighează. Or, nimic mai refractar ideii Înseși de ordine (tradițională), de normă și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]