4,234 matches
-
prin care moartea părea că-l respinge pe cel căruia nu-i sunase încă ceasul... Marelst, cu siguranță, îi observă privirea sau poate ghici că originea lui displăcuse. Seara, așezat lângă focul din campament, vorbi cu vocea aceea egală și surdă cu care disciplinarii, șușotind, sondau trecutul vieților lor, care păreau, de la o zi de răgaz la alta, tot mai străine, trăite parcă de altcineva. În toiul povestirii, temându-se desigur de tonul ce aducea prea mult a spovedanie, avea să
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a lungul împrejmuirii, prizonierii legați observau, muți, fluxul și refluxul de soldați care se lăsau uciși, fără a putea răspunde. La al cincilea sau al șaselea val, când nu mai rămânea decât un sfert din cele trei companii, Pavel, deja surd, deja simțind un gust de sânge ars în fundul gâtului, se retrase în mijlocul unei duzini de soldați, spre un șanț mare, din spatele taberei. Unul din ei se aplecă să bea, dar se ridică imediat: mâinile scoaseră un terci vâscos, gălbui la
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
nici eu.“ Cufundat încă în amorțeala vidului, mă simțeam mai aproape de trupul chircit decât de omul acela care-mi vorbea cu asprime, mai aproape de sinuciderea aceea închipuită decât de mine însumi. Se întoarse reluându-și mersul și spuse cu voce surdă: „Am numele și adresa celui care a denunțat-o.“ Moartea cuiva apropiat afectează nu viitorul, ci trecutul recent, pe care ne dăm seama că l-am trăit în derizoria meschinărie a cotidianului. Instalându-mă alături de Șah, am zărit pe bancheta
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
schimb, în negocierile cu guvernamentalii, n-a mai avut curajul s-o arate. Era după o săptămână de violuri și de torturi. Nu mai avea chip. Au preferat s-o ucidă. — Nu știam asta... A spus-o pe un ton surd și spart, de care glasul lui nu mi se părea a fi în stare. — Ba da, știai foarte bine. În cursul săptămânii ăleia, tocmai ascultai interogatoriile înregistrate de americani. Interogatoriile luate ei... — Nu știam asta... — Ceea ce mă interesează e ceea ce
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și pleacă iarăși cu viteză foarte mare. Totul se petrece atât de repede, încât nu-mi dau seama în ce ordine vin aceste zgomote. „Cineva destupă o sticlă de șampanie“, sugerează un gând amorțit de soare. Dar înainte de pocnetul ăsta surd, căruia îi răspunde subit o durere ce-mi arde umărul, înainte de durerea asta, e saltul: doi adolescenți coboară în goană de pe dună, precedați de zmeul care, dus de vânt, se zbate pe pantă, țâșnește, se repede spre mine. Mă înclin
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
lent al ploii lovind pe acoperișuri. Deodată, N. Iorga devenea mânios. Vindicativ, oratorul supunea publicul unui rechizitoriu sgomotos. Sala se umplea de grindină, de ceață și de tunete. Străpunși de degetul răzbunător al lui N. Iorga, dușmanii invizibili se prăbușeau surd pe dușamele, în timp ce cuvintele cădeau ca trăznetele într-un copac noduros. Apoi, furtuna se potolea. Profesorul căuta printre ascultători un chip prietenos, un zâmbet de speranță, un elogiu consolant. Uneori cei doi ochi umezi cădeau asupra unui biet ascultător terorizat
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
intense născute de spaimă și oroare. Situându-se în sfera de influență a romanticii germane (Bürger, Uhland), dezvoltă, în plăsmuiri demonice și macabre, un cortegiu baroc al morții (Herol, Dochia, O noapte pe morminte). Reușitele țin de atmosfera lunatecă propice surdelor prevestiri ale dezlănțuirii forțelor malefice și de viziunea cvasionirică a cavalcadelor. Capodopera genului rămâne Mihnea și baba, în care ritmul și sonoritățile sugerează tonalități sumbru-halucinante: „Sună pădurile, fâșie frunzele, / Geme pământul; / Fug legioanele, zbor cu cavalele, / Luna dispare; / Cerul se
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
odată cu volumul Carusel, printr-o acalmie ceva mai înseninată, mai împăcată cu lipsa de șanse a luptei cu timpul. O ciudată voluptate a înfrângerii neagă înfrângerea însăși (Artă, Placa, Am întors capul, Am refuzat sărăcia), aducând poezia la tensiunea unei surde lupte de gherilă: „În intimitatea odăii, cu televizor / așa, pe neașteptate, intră șacalii. / Vin, se-așază roată / pe fundul lor slab, jigărit, / și ne latră / în intimitatea cu televizor, a odăii.” Cu Noiembrie inocentul (1981) poezia se instalează parcă în
BANUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285613_a_286942]
-
despre aspectele psihice ale durerii, distinge două dimensiuni ale acesteia: 1Ă Durerea ca senzație, definită prin următoarele aspecte: aă intensitatea durerii; bă durata acesteia; că localizarea și extensia sa În corp; dă calitatea senzației dureroase (Înțepătură, arsură, presiune, apăsare, durere surdă, intermitentă etcă. 2Ă Reacția persoanei la durere, resimțită ca tonalitate afectivă. Durerea nu este numai o senzație, ci și un sentiment, fiind resimțită ca atare sub forma unei stări de impotență și amenințare funcțională, dar și vitală. F.J. Buytendijk susține
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
față de casa părintească, de viața rurală. În volumele Prăpădul Solobodei (1943; Premiul Societatății Scriitorilor Români), Avizuha (1945), Turmele (1946), Valea hoților (1948) este prezentată în diferite situații o lume primitivă, dominată de obiceiuri ancestrale, superstiții și instincte, văzută în lupta, surdă și grea, pentru supraviețuire. Este o lume mereu tulburată de orice o abate de la obișnuințele sale, amenințată parcă permanent de nenorocire, dar și amenințătoare, trăind într-o întunecime tragică. O greutate telurică apasă această existență rudimentară. Mase de oameni se
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
amprentă a efemerului, a aparențelor în culori stridente sub care se ascunde adevărul adevărat - o jucărie stricată, marionete țepene, peste care se revarsă amărăciunea lumii: pavilionul în care cântă orchestra este din carton, tobele-s „înfundate”, viorile „plângăcioase”, trompetele-s „surde”; publicu-i „muced, cenușiu, resemnat” și chelnerii-s „murdari”,o sirenă urlă cu spaimă pe mare și parcă din ea izbucnește „întreaga tristețe a lumii” (Balada ploilor marine). În poeziile lui C. se repetă imaginile iarmarocului și carnavalului vieții, ce se
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
Dacă imaginația e săracă, iar limba incoloră și fără miez, spiritul critic nu-i lipsește. El e oricând gata să ia poziție, fie satirizând cu îndrăzneală, fie făcându-și, solemn sau exaltat, datoria de bun patriot, de fervent unionist („canțoneta” Surdul, comedia Moș Trifoi sau Cum ți-i așterne așa-i dormi). Inspirate din actualitate, „canțonetele” nu depășesc o anume ocazionalitate, după cum nu ajung să creeze un tip, deși intenția e vădită (Jelbaru, Clencea advocatu ș.a.). În Chelnerul de la otelul Patriii
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
Moartea lui Tudor Vladimirescu se inspiră din istoria națională. A făcut și traduceri, preferând lucrări facile, dar oprindu-se și la o scenă din piesa Burgravii a lui Victor Hugo. SCRIERI: Cometul sau Astronomul voiajor, București, 1857; Jelbaru, București, 1857; Surdul, București, 1857; Cântecul românilor la primirea în București a prințului lor Alexandru-Ioan I, București, 1859; Moș Trifoi sau Cum ți-i așterne așa-i dormi, București, 1859, reed. parțial în TTR, 1966, 1; Degerații de la Bobotează sau Sfâșierea plăpomii, București
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
de sciatică sunt periodice, intermitente, cu o durată de 2-6 săptămâni, fiind urmate de o perioadă de câteva luni, când durerea dispare. Sub raportul intensității, durerea poate fi atroce, fiind influențată de poziția corpului și de natura efortului fizic, sau surdă, cu accentuarea ei la schimbarea poziției corpului. Tratamentul este orientat spre repaus pe un pat tare, cu un sul sub genunchi, pentru a descărca presiunea discului și a nu întinde nervul sciatic. Repausul la pat este favorabil pentru a începe
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Nu ! Nu a procedat bine. Noi nu ne jucăm cu mingea pe stradă și mai ales atunci când traversăm strada. ( iritat de atitudinea lui Gigel ) Auzi, Gigele ?! ( Gigel își continuă joaca ) Gigel, te joci cu viața ta. Dar tu ești și surd ? Gigel ( se oprește din joacă): Aud ! Vocea sălii: Deci nu ești surd, ești neglijent și obraznic. Ia-ți mingea și pleacă din mijlocul străzii, nu vezi că ai oprit circulația ? Gigel ( cu aroganță ): Tipule, dacă ești așa de curajos, ca să
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
stradă și mai ales atunci când traversăm strada. ( iritat de atitudinea lui Gigel ) Auzi, Gigele ?! ( Gigel își continuă joaca ) Gigel, te joci cu viața ta. Dar tu ești și surd ? Gigel ( se oprește din joacă): Aud ! Vocea sălii: Deci nu ești surd, ești neglijent și obraznic. Ia-ți mingea și pleacă din mijlocul străzii, nu vezi că ai oprit circulația ? Gigel ( cu aroganță ): Tipule, dacă ești așa de curajos, ca să nu spun haios, vino aici să încingem o miuță. Vocea sălii: Auzi
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
împrăștie. În casa lui, Gheorghe Pârâială avea mâna largă iar oamenii săreau cu dragă inimă să-i deie ajutor. La tăierea porcului bunăoară, înștiințat, cel dintâi se înființa cel care cunoștea toate mădulările animalului, cumătrul Gafton. Soseau apoi fina Gâscă, surdul lui Hoașcă cu tot cu Soltana, Areta și alte vecine. După înjunghiere, femeile se strângeau la vatră și, în ghearele lor ascuțite, mațele porcului își deșertau, aburind, necurățeniile. Hăcuite în coveți, mormane trandafirii de grăsimi miroseau dulce și grețos ; lângă cratițele clocotite
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bube cățălite pe spinare se strecura printre picioare, mirosind resturile azvârlite. O femeie cu fața aspră îl privi fără zâmbet : Mergi acasă, jigodie, mânca-te-ar húlera ! Cu buze largi, înmormântate, și un colț lung, stingher pe gingia de sus, Surdul lui Roșca căsca gura ca o capcană, râzând la cei ce-l întrebau : - Gheorghe, câți guzgani ai prins azi noapte ? - Ha, ha ! răspundea Surdul și dădea des din cap. Cu barba moale și înfocată, despărțită în două fuioare ascuțite, un
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-te-ar húlera ! Cu buze largi, înmormântate, și un colț lung, stingher pe gingia de sus, Surdul lui Roșca căsca gura ca o capcană, râzând la cei ce-l întrebau : - Gheorghe, câți guzgani ai prins azi noapte ? - Ha, ha ! răspundea Surdul și dădea des din cap. Cu barba moale și înfocată, despărțită în două fuioare ascuțite, un lipovan cu fața albă, lată, și ochii plini de o blândețe cerească, umbla prin mulțime, ridicând deasupra capului patru căpestre de cai. - Stai, Ivan
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
se zburleau. Sub căciula care albea posomorât, jumătate din obrazul celuilalt se arăta bărbos. - Mai dăm drumul la unul ! răcnea el. Puternice, apele bubuiră, acoperind din nou gemetele stihiei. La vale, pe argea, se înspumau creste de val. Cu clipiri surde, revărsarea gârlei aducea, în izbituri, o negură. - Vin copacii... urlă un glas. Privirile se încordau asupra umbrei ce se apropia greoi. Repeziți de vârtej, pe sticla felinarului se scurgeau picuri de apă. Fețele jăruite ale oamenilor se răsuceau de spaimă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Maicii Domnului, bătrâna aprinse o făclioară, puse în cutie un ban și se rugă, făcând cruci rare. Clipind apoi din ochii galbeni, se retrase în strană. Afară, pe aleea de nisip, se auzea rar un pas târșit. Era Băltoaia care, surdă de tot și tremurând din cap, abia se târa până la slujbă. - Mai poți, mai poți, liță ? o întrebă Aglaia. - Ei, răspunse tremurând Băltoaia, fără să înțeleagă. Ating aproape suta. - Apoi ești tare, nu te dai ! - Am venit oleacă la sfânta
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Am visat-o azi noapte pe mama, parcă ședea într-un nour și era luminată. De-acu a fi timpul și pentru mine. - Nu te potrigi. Iarba tânără e cosită, nu dudăul, spuse cu regret cealaltă. - Mă cheamă, se dezlănțuise surda fonfăit. De câte ori am visat-o, s-a dus câte unul de-ai noștri. Acuma eu am mai rămas și mi-a venit rândul și mie. Dar am orânduite toate și banii i-am pus demult în mâna părintelui
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Uite, draga babei, ia aminte : asta-i brâncariță sau gușteriță; îi zice și iarba porcului. Mușteriu vechi, femeia o întrebă cu glas plăcut : - Și cum s-o pun să-mi folosească ? - O legi aici la coastă, răspunse baba Păscărița în locul surdei care nu înțelesese, și dormi cu ea trei nopți. După asta bei aghiasmă mare și spui rugăciunea care te-a învățat ea. Nu uita să plătești din când în când părintelui o slujbă : tare bine și cu credință slujește. - Dumnezeu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Ajungând la capătul cărării care ieșea în hudiță, de acolo cârdul bătrânelor se risipi. Păscărița o lua la deal împreună cu Bocoaia, a treia casă mai încolo rămânea Aglaia, iar Burlăcița cu baba Băltoaia și femeia cea tânără coborau la vale. Surdă și ea, Burlăcița vorbea tare, ca s-audă. - Doamne, liță, strigă ea Băltoaiei, a cui era mașina roșă, ieri în poartă la ’neta ? Băltoaia se opri. - N-aud, zise privind în sus. Mașina, mașina cea roșă, îi tălmăci femeia care
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
valurile ei fără să se mai întâlnească vreodată cu prietena Maria, dar în inima lui într-un colțișor, amintirea fetei cu ochi negri și ghiduși a rămas nepătată. Dumnezeu să-ți ajute și să te ocroteasca Maria, oriunde ai fi! Surda Știam că dacă este joi, este zi de spălat rufe și pentru mine era o zi mai aparte, în primul rând pentru că trebuia să mă scol mai devreme, deoarece mama începea cu noaptea în cap treburile prin bucătărie, locul în
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]