5,048 matches
-
înfățișează ca un corp de reguli constituit în decursul unei îndelungate perioade istorice și verificat de o practică milenară. Dreptul internațional nu dispune de aceleași mecanisme de constrângere pe care le are dreptul intern; el este creat prin consensul statelor suverane și exprimă convergența voințelor acestora 5. În dreptul internațional exisă două categorii de norme: norme supletive, unde voința părților este decisivă, și normele imperative, care impun respectul cu strictețe al unor prevederi de la care nu sunt admise derogări norme de jus
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sunt admise derogări norme de jus cogens. După cum s-a arătat într-o monografie consacrată acestui subiect, "Sunt considerate norme imperative, în primul rând, principiile fundamentale al dreptului internațional, cum sunt nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, egalitatea suverană, neintervenția în afacerile interne, dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, pacta sunt servanda. Statele nu pot deroga de la aceste principii în acordurile dintre ele, în crearea și formularea normelor dreptului internațional, în relațiile bilaterale sau locale"6. În
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
semnificativ că și astăzi prestigioși autori moderni de drept internațional aderă la acest punct de vedere. Așa, de pildă, profesorul Pierre-Marie Dupuy (Universitatea Paris II), deși remarcă "o indiscutabilă diversificare a actorilor relațiilor internaționale", constată că, în pofida acestui fapt, "statele suverane rămân astăzi subiectele originare sau fundamentale ale dreptului internațional"8. Profesorii Jean Combacau și Serge Sur (de la aceeași universitate) apreciază și ei că "dreptul, care este calificat în prezent ca superetatic (sau supraetatic), este un ansamblu spațial de aplicație limitată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în primul rând, cele mari, nu sunt dispuse să se supună unei autorități mondiale, decât în condițiile în care ar putea eventual să o monitorizeze. Pe de altă parte, ideea unui cod constituțional internațional încalcă, în mod direct, principiul egalității suverane a statelor principiu care postulează o egalitate deplină între toate țările, indiferent de opțiunile lor politice, sociale sau de formele de guvernământ. Există, desigur, și nu se poate contesta de nimeni, o anumită influență crescândă a principiilor democratice ale dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
precum și propria sa capacitate de reprezentare pe plan internațional, și mai ales puteri reale provenind tocmai dintr-o limitare a suveranității țărilor membre sau din transferul de puteri de la țările membre către Comunitate, statele membre și-au limitat drepturile lor suverane și au creat astfel un <corp de legi care unește, atât statele membre, cât și cetățenii lor>". În decizia menționată, Curtea a mai subliniat că "obligația unei țări membre, potrivit Tratatului CE, care nu este supusă nici unor condiții, și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se arată că statele părți la Convenție "sunt conștiente de principiile de drept internațional încorporate în Carta Națiunilor Unite, cum ar fi principiile privind egalitatea în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele, egalitatea suverană și independența tuturor statelor, neamestecul în afacerile interne ale statelor, interzicerea amenințării cu forța sau a folosirii forței și respectarea universală și efectivă a drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți". În textul "Declarației asupra principiilor dreptului internațional", din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în mod expres că nici una din dispozițiile Convenției nu va fi interpretată ca implicând dreptul de a se angaja într-o activitate sau de a comite un act contrar principiilor fundamentale ale dreptului internațional, mai ales a celor privind egalitatea suverană, integritatea teritorială și independența politică a statelor; sunt vizate relațiile dintre persoane, între care trebuie promovat spiritul de înțelegere și toleranță, relațiile dintre state, precum și raporturile dintre fiecare persoană sau minoritate și statul respectiv, în sensul că nu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statelor; sunt vizate relațiile dintre persoane, între care trebuie promovat spiritul de înțelegere și toleranță, relațiile dintre state, precum și raporturile dintre fiecare persoană sau minoritate și statul respectiv, în sensul că nu trebuie să se angajeze în activități contrare egalității suverane, integrității teritoriale și independenței politice a statelor; Principiul auto-identificării, în baza căruia orice persoană va avea dreptul să aleagă în mod liber să fie tratată sau nu ca membru al unei minorități naționale și nici un dezavantaj nu va decurge din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Convenție-cadru, sunt desigur vizate și de clauza conform căreia nici o prevedere a Convenției nu va fi interpretată ca implicând dreptul de a se angaja în activități sau de a comite acte contrare principiilor fundamentale ale dreptului internațional, mai ales egalității suverane, integrității teritoriale și independenței politice a statelor Secțiunea a 2-aProblema noilor minorități Prezentare generală In legătură cu aplicarea acestei Convenții, ca și în general în legătură cu protecția drepturilor persoanelor care fac parte din minorități, s-a ridicat problema dacă aceasta vizează
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ireversibile în Europa și în lume, de democratizare și afirmare a libertății, a independenței statelor noi, concepute ca state de drept, și de trecere la economia de piață; d) nou stat, care la 27 august 1991 a decis liber și suveran "să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un fel de amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului din spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale", este acum un membru respectat al O.N.U. și face
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
latin, din 31 august 1989, drapelul de stat, din 27 aprilie 1991 stema de stat, din 23 mai 1991; PORNIND de la Declarația suveranității Republicii Moldova, adoptată de Parlament, la 23 iunie 1990, și de faptul că populația Republicii Moldova, exercitând dreptul său suveran, nu a participat la 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de stat ale URSS, la referendumul asupra menținerii URSS; ȚINÂND SEAMA de procesele ireversibile ce au loc în Europa și în lume, de democratizare, de afirmare a libertății, independenței și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
al săvârșirii unui act de justiție, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional, PROCLAMĂ solemn, în virtutea dreptului popoarelor la autodeterminare, în numele întregii populații a Republicii Moldova și în fața întregii lumi: REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE În calitatea sa de STAT SUVERAN ȘI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE În calitatea sa de STAT SUVERAN ȘI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA: SOLICITĂ tuturor statelor și guvernelor lumii recunoașterea independenței sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber ales al Republicii și își exprimă dorința de a stabili relații politice, economice, culturale și în alte domenii de interes
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
client, și anume după ce criterii se determină dacă partea procurată de client este importantă (valoric, funcțional, cantitativ) și de la ce cotă sau nivel urmează a fi considerată "importantă". Câtă vreme Convenția tace în această privință, rămâne instanțelor sesizate deplină și suverană libertate de apreciere, fiind în prezența unei quaestio facti dacă partea revenind clientului va fi apreciată ca importantă, contractul va intra sub incidența Convenției, ca vânzare; dacă nu va fi apreciată ca importantă, contractul va scăpa incidenței Convenției, fiind o
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de drept comunitar și nu legea română, în caz de concurs de reglementări nearmonizate. Asemenea competențe arătate mai sus se află înscrise însă și în Constituția României. În art. 1 alin. (1) și (5), se prevede că România este stat suveran și independent; respectarea Constituției, a supremației ei este obligatorie; suveranitatea națională aparține poporului român care o exercită prin organele sale reprezentative și nici un grup nu poate exercita suveranitatea în nume propriu (art. 2); Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în privința angajamentelor internaționale, care, în caz de contrarietate cu regulile comunitare, trebuiau să înceteze. Nu se stabilește durata pentru care se încheie Tratatul. Caracterul de ireversibilitate care li s-a dat tratatelor comunitare (subliniindu-se caracterul definitiv al limitării drepturilor suverane ale statelor decizia Curții de Justiție, 15 iulie 1964, Costa c. E.N.E.L, cauza nr. 6/64, Rec. p. 1160) concordă (cu excepția Tratatului C.E.C.O. Paris), cu practica încheierii lor pentru o durată nedeterminată și cu aceea a omiterii procedurii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Dacă mai ținem seama și de faptul că principiului atribuirii de competențe i s-ar fi adus o serie de ajustări, care-i îngustează aplicația (principiul competențelor implicite clauza de flexibilitate etc.), avem o imagine despre dinamica transferului de atribute suverane ale statelor, care trec cu titlu de competențe la Uniunea Europeană 30. O serie de competențe rămân încă, pentru un timp nedefinit, în competența exclusivă a statelor membre. *** Legea nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
actuale. Națiunea a apărut pe calea luptei popoarelor pentru recunoașterea culturii, istoriei, limbii și identității lor specifice. Conceptul de națiune este preluat din teoriile referitoare la contractul social dezvoltat de revoluția franceză. Sieyes definește națiunea ca fiind o persoană juridică suverană care adună la un loc toți cetățenii statului fără nicio distincție de ordin etnic. Națiunea este considerată în acest sens ca o asociere de oameni liberi și raționali, determinată de o serie de raporturi de solidaritate și interese. Unii autori
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
O asemenea revenire ar putea fi stimulată, în opinia noastră, de schimbările radicale, de după anii 1990 care au dus la destrămarea sistemului socialist și, pe cale de consecință la desmembrarea, ori și disoluția unor state federale și apariția unor noi state suverane și independente. Multe dintre acestea au dobândit recunoașterea internațională, unele sunt însă în căutarea identității lor naționale, a deplinei lor statalități. Pe de altă parte, procesul de integrare europeană determină conturarea tot mai accentuată a unei identități europene, iar în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
unei recunoașteri de facto (care nu este definitivă și are efecte limitate) și îndeosebi a celei de jure (care este deplină și irevocabilă), statul ar rămâne izolat; ca atare, este important ca un stat nou apărut să participe ca stat suveran și independent, în mod efectiv și plenar la viața internațională, respectiv la tratate, ca membru în organizații internaționale, la crearea normelor de drept internațional etc. În plus, recunoașterea poate să fie supusă și unor condiții bine definite și angajante 58
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dependent sub controlul statului protector; nu este însă, vorba de o apropiere și cu atât mai puțin, de o aplicație mutatis mutandis, în acest caz, a regulilor de la protectorat Cazul unui protectorat nu poate fi asimilat, cu participarea de state suverane la o organizație internațională de tip integraționist când ele își păstrează acel ius tractum, în același timp cu Uniunea Europeană, deoarece statele membre ale Uniunii Europene rămân în continuare subiecte de drept internațional, chiar dacă au transferat unele competențe Uniunii Europene; rămânând
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comune și promovând cooperarea respectivă, inclusiv elaborarea de convenții care să fie recomandate adoptării de către state potrivit regulilor lor constituționale; dar aceste prevederi au în vedere convenții între statele membre și sunt departe de a include un transfer de atribute suverane dreptul de control, pentru că adoptarea de convenții în cadrul Uniunii Europene nu include și împuternicirea de a semna un tratat prin care să fie obligate într-un domeniu necomunitarizat. Comunitarizarea a avut loc în privința vizelor, în vreme ce o mare parte dintre dispoziții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de o gravitate deosebită, dar realizarea acestora nu presupune transferul unor noi atribute de suveranitate. Tratatul Constituțional cuprindea, într-adevăr, prevederi cu privire la cooperarea judiciară în materie penală și polițienească (art. III-270-278), dar cooperarea statelor membre nu presupunea delegarea de atribute suverane la nivel comunitar, iar acest gen de activitate nu figura nici printre competențele exclusive și credem nici printre cele partajate; în schimb, se prevedea că Uniunea respectă funcțiile esențiale ale statului și în special, cele care au ca obiect asigurarea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
El a continuat, spunând apoi că delegația trebuie să obțină acordul celorlalte delegații participante la convorbiri și pentru alte câteva prevederi. Astfel, să se consfințească faptul că reuniunea ce urma să înceapă la Helsinki avea loc între state independente și suverane, în afara alianțelor militare. În plus, orice acțiuni care se desfășurau în cadrul reuniunii trebuiau să fie deschise tuturor participanților, aceștia având dreptul neîngrădit de a fi prezenți sau de a absenta de la astfel de acțiuni. Să nu acceptăm, preciza Ceaușescu, constituirea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
făcea ambasadorul Mircea Bălănescu, către miezul nopții, în fața lui Ahti Karjalainen, ministrul de externe finlandez. Protestul, redactatat pe un ton ferm și în termeni tăioși, cerea guvernului finlandez să se conformeze normelor și practicii diplomatice internaționale, menite să asigure dreptul suveran al fiecărui stat de a participa pe picior de egalitate la dezbaterea problemelor care făceau obiectul unei reuniuni de importanța celei deschise la Helsinki. El cădea ca un trăsnet din cer senin în atmosfera călduță a politețurilor diplomatice instalată la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]