30,883 matches
-
ar fi fost primar, dar a avut ideea proastă să se încătărămeze cu centură și diagonală, crezând că, astfel, îi va impresiona pe ruși. Nu a fost așa: a fost înșfăcat într-o clipită de doi calmuci, care i-au tăiat curelele și au vrut să-l împuște, acolo, la marginea satului, crezând că este legionar. Maria Tălparu i-a implorat cu lacrimi în ochi, le-a sărutat și cizmele, să-l ierte, spunândule că-i prostul satului, că-i nebun
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
în pat, să mă încălzesc sub plapumă. Am mers toată noaptea, sunt frântă, mă întreb cum de mai rezistă Ghiță. Elena adormi imediat. Nu simți când mama soacră făcu focul și nu auzi când strigă la un vecin să-i taie o găină. Dormea liniștită, cu o mulțumire copilărească pe chip. Poate visa ceva frumos sau poate chiar era fericită că se întorsese în acel cătun, chiar așa ciopârțit, de ani și de oameni. Capitolul 2 În tot cursul nopții de
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Tălparu vru să se ridice, dar Zidaru nu-i permise. Stai jos, Gheorghe, vorbește-mi de tine, de Elena sau despre ce vrei tu, nu mă lăsa singur! * * * Oamenii din comuna noastră și-au văzut frumos de sărbători, și-au tăiat porcii, desigur, cei ce au avut ce tăia, a petrecut fiecare cum a putut, au primit urători, au mâncat și băut bine. La ei n-au fost revoluționari și poate nici revoluție nu ar fi fost, dacă nu l-ar
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
-i permise. Stai jos, Gheorghe, vorbește-mi de tine, de Elena sau despre ce vrei tu, nu mă lăsa singur! * * * Oamenii din comuna noastră și-au văzut frumos de sărbători, și-au tăiat porcii, desigur, cei ce au avut ce tăia, a petrecut fiecare cum a putut, au primit urători, au mâncat și băut bine. La ei n-au fost revoluționari și poate nici revoluție nu ar fi fost, dacă nu l-ar fi schimbat pe primar, adică pe Dumbrăveanu. Au
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
un ,,Kent”, se plimbă puțin prin încăpere, după care se așeză, ca din greșeală, pe scaunul lăsat liber de Drăgulescu. Deschise mapa și, dintr-o singură privire, sesiză că numele primilor doi, atât de la Cameră, cât și de la Senat, erau tăiate cu un pix roșu. Apoi, tot cu același pix, câteva semne de întrebare erau puse la cei care nu aveau funcție sau ocupație. Dintr-o dată, se îngălbeni: un semn roșu fusese făcut și în dreptul numelui Tălparu Petrache și, parcă, mai
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
afară, geamul de la ușă era spart, iar de calorifer, nici vorbă. Băiatul aprinse o lanternă, justificându-se puțin rușinat: Bine că stăm la doi, liftul nu mai merge de astă-vară, sunt datorii mari, a spus mama, au vrut să ne taie și căldura... Ușa era descuiată. Intrară încet, atenți să nu facă gălăgie. Bărbatul lăsă valizele într-un colț al holului, se dezbracă de palton, își scoase ghetele, tocite la tocuri, apoi intră în sufragerie, tușind ușor, poate emoționat ori doar
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
am văzut apoi la o trecere de pietoni, în centru, în zona în care stăteam înainte, de-i duceam întreținerea neveste-sii. El era pe partea cealaltă, eu eram pe bicicletă. Mi s-a făcut rău fizic, instant, și am tăiat-o de-acolo. După două luni jumate, într-o sâmbătă leneșă, m-am trezit cu un apel ratat și-un SMS, ambele de la el. Mesajul zicea: Îmi cer scuze, am fost un măgar. Neluțu. Roxana Oroian Eva Azi-dimineață aveam o
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
minte. Așez florile pe pământul bătătorit și, după ce șterg cu mâna praful de pe poza alb-negru ce-mi zâmbește a copilărie, mă așez pe bordură și îi întreb printre două lacrimi de ciudă: — Nu mai știu cum era cu vița-de-vie. Se tăia, se lega, se săpa? Sau invers? Zâmbetele din spatele sticlei îngălbenite de vreme nu-mi răspund, dar îmi șterg lacrimile de pe față la fel ca atunci când eram mică și veneam înaintea lor cu genunchii zdreliți și obrajii plânși și prăfuiți. Mi
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
din viața mea. Trenul pornește. Imediat, un cerșetor pe care-l identific cu ușurință drept compatriot începe să-și recite într-o italiană aproximativă monologul menit să stoarcă bani de la turiștii creduli. Are o poveste exact ca în Filantropica. Îi tai scurt elanul și-l îndemn politicos în dulcele nostru grai să-și încerce norocul cu alți călători. El se conformează fără să protesteze, iar vecinul meu de drum devine curios. Îl lămuresc ce și cum și astfel conversația pornește. Nu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și să-l iau la întrebări pe barman, pentru că muzica era dată monstruos de tare. Pe lângă asta, mi-era de-ajuns faptul că trebuia să mă ridic puțin pe vârfuri ca să ajung la bar, iar presupusele mele ezitări ar fi tăiat nemilos din atitudine. S-ar fi prins că n-aveam optișpe ani. Așa că, pentru a evita un eșec, am tras de mânecă o prietenă cu experiență în ale hameiului. După un dialog standard în care am aflat amândouă că facem
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
trebuit să mă mut cu toate lucrurile în apartamentul ăsta, am renunțat la hainele lui unchi-tu, că nu mai aveam unde să le țin. Dar am păstrat nasturii. Toți. De la paltoane, de la cămăși, de la pijamale și sacouri. I-am tăiat și i-am cusut pe cearșaful ăsta, ca să nu se piardă. Uite, mi-a zis și a pus arătătorul pe niște nasturi mari, negri, ăștia sunt de la paltonul de stofă pe care i l-am făcut în ’64, după ce-
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
pipăindu-mi urmele lăsate de nasturi pe fund. Tanti Neli mi-a făcut cu ochiul. — De-asta nu mai am nevoie să-mi cumpăr nasturi, am aici destui. Doar că nu mai văd așa bine și, ultima dată când am tăiat unul, am ciupit nițel cearșaful. Mi-a arătat o găurică. Am zis că e păcat și m am oferit s-o cos. Și să-i tai eu nasturele care-i trebuie pentru bluză, am vederea bună, chiar dacă port ochelari. Tanti
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
aici destui. Doar că nu mai văd așa bine și, ultima dată când am tăiat unul, am ciupit nițel cearșaful. Mi-a arătat o găurică. Am zis că e păcat și m am oferit s-o cos. Și să-i tai eu nasturele care-i trebuie pentru bluză, am vederea bună, chiar dacă port ochelari. Tanti Neli mi-a zâmbit, m-a mângâiat și mi-a dat foarfeca. Apoi ac și ață. Și, în timp ce coseam cearșaful, m-am gândit că vinerea viitoare
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
când l-a auzit cerând din nou, chiar și în ajun de sărbători, doi bucate de pastramă. Și-a pierdut cumpătul și i-a spus că nu vorbește corect, că de la bun început a tot cerut greșit, explicându-i cum taie el o bucată de carne și apoi două bucăți, care se numără altfel decât trei și ca atare și când se cere, se cere altfel, nu cu unu și doi, ci cu una și două, kilograme sau bucăți. Și cei
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și mi se face greață. În toate oglinzile și vitrinele din casă văd re fle xia picioarelor lui. „Hai, mamaie, pupă mortul și pupă mâna părintelui.“ Mă aplec, îl pup, mă uit la preot și înapoi la mort. Mi se taie respirația: îmi sprijin mâna pe picioa rele lui de lemn, ca și cum m-aș sprijini de masă. „Duceți fata afară că o ia cu leșin“, „Hai, mămică, că nu mai stăm mult și plecăm la groapă“. Pe drum, mergem în spatele dricului
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
tare de păr și i-am ridicat capul de pe sânii mei care fierbeau de durere și plăcere în același timp. Mi-a pus cuțitul la gât. Mi-a spus rar și apăsat că, dacă mai fac o singură mișcare, mă taie. Mi-am desfăcut mâinile larg, am apucat câte-un un smoc de iarbă, l-am strâns tare în palme și m-am abandonat lui. Dintr-o smucitură, mi-a dat jos pantalonii scurți cu tot cu chiloți, apoi s-a ridicat in
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
încă run țească. Are o soacră care râde mult și nu prea mai are dinții din față. Pe terasa casei cu vedere la orașul vechi și câmpiile Mesopotamiei, crește porumbei pe care-i hră nește cu grăunțe, iar apoi îi taie să aibă familia ce mânca în zi de sărbătoare. Vara, pe zăduf, lenevește la umbra unui nuc din curte împreună cu vecinul de alături care îi este și cumnat. Are o grădină unde cultivă mentă și legume. Are un cățel, un
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și-a internat mama la o clinică și a plătit 100.000 lei/zi pentru 4 ( patru ) zile În avans = 400.000 lei. După numai o zi investigațiile erau gata și femeia s-a putut externa. Fiului i s-a tăiat chitanța pentru 100.000/zi spitalizare și 300.000 sponsorizare și gata ! Dacă a fost Înterbat În legătură cu sponsorizarea ? Dumneavoastră ce credeți ?!? De ce să-l mai Întrebe, dacă i s-a dat chitanța oficială ? Și iar stau și mă Întreb : n-
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
va întoarce, așezându-l peste stratul rezultat la trecerea anterioară, continuînd procesul de afînare și mărunțire; pana γ va separa stratul de sol de peretele brazdei și îl va deplasa lateral. Ca urmare, în timpul deplasării penei tetraedrice, brazda va fi tăiată, dislocată, mărunțită șiafânată, apoi răsturnată și deplasată lateral. Considerând pana simplă α (fig.12), ce se deplasează sub acțiunea forței de tracțiune Fm în direcția și cu viteza v, din poziția ABC în poziția A’B’C’, rezultă că asupra
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
acelui ogor, care nu era al lor, era al nimănui. Se dezbrăcă, își făcu vânt cu palmele și, ridicându-se, își legă basmaua la spate, să nu-i cadă părul în ochi. Luă secera de la bătrână. Vezi să nu te tai! Ai grijă! Paiele țepoase erau gălbui, cu noduri negricioase, frunzele rare, răsucite de uscăciune. Aduna mănunchiuri mici, să nu se scuture ce mai rămăsese pe spic, tăia dintr-o zvâcnitură, potrivind vârful secerii în jos, și tot atât de repede, fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-i cadă părul în ochi. Luă secera de la bătrână. Vezi să nu te tai! Ai grijă! Paiele țepoase erau gălbui, cu noduri negricioase, frunzele rare, răsucite de uscăciune. Aduna mănunchiuri mici, să nu se scuture ce mai rămăsese pe spic, tăia dintr-o zvâcnitură, potrivind vârful secerii în jos, și tot atât de repede, fără să se uite, nevăzând decât țărâna zgrunțuroasă și grâul din față, arunca brațele pe spate și lăsa mănunchiul în miriște. În urmă. Totul rămâne în urmă. Ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cer, legau puterea nopții libere și proteice a câmpiei, pădurilor, apelor și munților de misterele și osteneala orașului, cu orizonturile lui închise între ziduri, cu speranțe strivite și vieți croite alandala, cu străzile, străduțele și bulevardele lui largi și drepte tăiate geometric. Se mângâia cu amăgirea că-n adâncul acela de junglă împietrită o aștepta cineva și avea cu cine se-ntîlni, către cine-și grăbi pașii. Cât vedea cu ochii, pământul era pustiu, toropit, și cufundat, biruit de arșița de peste zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-l smulgă din beznă. Simți ca o despuiere apăsarea rece pe față și piept. Fulgerător, se lăsă la pământ, ducându-și palma la gură, mușcându-și buzele până la sânge. Ochiul de foc clipi, strivindu-l de pământ. Fără trup, tăiat de lumină peste bărbie, fața lui Ghiță Todireanu se profilă în închipuirea lui sau aievea masivă, uriașă, cu buzele strânse și ochii mijiți într-o neînduplecată îndărătnicie. După un timp, lumina se stinse. Se ridică. Făcu un salt mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de efort dar vesel și zănatec, descoperea puterea aceea din el de-a face ce voia. Viteza se micșoră. După zăngănitul asurzitor produs de trecerea peste pod, trenul avea să frâneze, pilotând la curbă înainte de intrarea în pădure, după care, tăind-o drept, avea să-și recapete viteza inițială. Era momentul cel mai bun. Se agăță de-un tampon, sprijinit cu cealaltă mână în tija metalică. Așteptă în cumpănă, dezechilibrat, gata să cadă, la capătul scăriței înguste care urca la hulubăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de-a târâita adunând cu-amândouă labele spicele mari și aromate la gură, ca un om. Sau, cum ies la vânătoare bursucii, doi câte doi. Unul se culcă pe spate cu labele desfăcute-n sus, celălalt apleacă porumbul, rupe știuleții tăindu-i cu dinții de la cocean și, după ce-i umple brațele primului, îl rostogolește împingându-l până la vizuină. Așa fac aprovizionările de iarnă. Nu-s nostimi? Cum să-ți fie frică? Numai de oameni poate să-ți fie frică. De la oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]