61,456 matches
-
nu aud foșnetul mătăsos al bancnotei furișate pe sub hârtia pe care-o are de completat. Ce mă revoltă e strategia adoptată în ultimii ani de mai-marii Poliției și Serviciilor secrete: nesimțirea de a face spectacole pe scenarii precare, când marile teme (a se citit: marii hoți) rămân la adăpost, râzându-și cinic de prostia de care dăm dovadă. Victime sigure ale manipulărilor, reacționăm cu aplauze furtunoase la mascarada atent elaborată în laboratoarele specializate în diversiuni spre uzul galeriei obosite. Dacă arestările
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
onoare și principalul organizator era<footnote Vezi și Tudor Nedelcea. Un Congres al speranței: Congresul Românilor de Pretutindeni, în Tudor Nedelcea. Interferențe spirituale. Craiova, Fundația Scrisul Românesc, 2002, p. 364-371. footnote>. A fost încântat de revedere, dar mai ales de tema susținută de mine la Congresul organizat sub deviza „românii de pretutindeni, un cuget și un spirit”: „Eminescu și cugetarea sacră”. După atâția ani de când nu ne-am văzut față la față, l-am așteptat, cu emoție firește, la intrarea în
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
atâta importanță. Axiologia lui este puternic influențată de criterii extraliterare, cărțile fiind evaluate după afinitățile și repulsiile sale. Un cronicar umoral e, desigur, o contradicție în termeni. Dar, din nou, mi-e greu să înțeleg vehemența lui C. Rogozanu pe tema "grupurilor de influență". Nu justifica el subîmpărțirea culturii în asemenea câmpuri și nu era încântat de pragmatismul autorilor și criticilor ce reușesc să formeze curentul de opinie literară? Ratarea lui C. Rogozanu mi se pare simptomatică, și cu atât mai
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
și-a meritat în mod clar distincția obținută și sper că va fi distribuit, cît mai curînd, și în circuitul normal, nu numai în cadrul retrospectivei. Ceea ce mi s-a părut impresionant la pelicula lui Jafar Panahi nu a fost atît tema (pentru că s-au mai făcut filme despre condiția femeii în țara ayatollahilor), cît abordarea ei care evită capcanele unei lamentări puțin interesante estetic sau ideatic. în plus, femeile din Offside, cărora, din motive moraliste, li se refuză accesul pe stadionul
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
de marketing și de sterilitatea obișnuită a meselor rotunde. Desfășurat în perioada 15-19 septembrie " cu un program-maraton aproape continuu " nici simplele enumerări " nici concluziile nuanțate (și nici spațiul " din păcate) nu ne ajută să rezumăm exact momentele decisive ale Festivalului. Tema colocviului: Șansa literaturilor Ťmiciť/ Ce și cum se traduce?/ Ce și cum se promovează în domeniul literaturii? Cu accentul bine mutat pe atomismul problemelor teoretice către sprijinirea instituțională a exportului de literatură română. Pornind de aici " mai toate întrebările se
Festivalul "Zile și Nopți de Literatură" - 2006 () [Corola-journal/Journalistic/10266_a_11591]
-
călătoria la Moscova, jurnalul ei, ce înseamnă Bulgakov pentru fiecare dintre autori, la care se adaugă vocea lui Ion Vartic și cea a lui Ovidiu Pecican, alți doi bulgakovieni care au abandonat plecarea la Moscova din varii motive, eseuri pe tema amintită, intervențiile la colocviul desfășurat la Ambasada noastră de la Moscova, gazda primitoare a călătorilor noștri, peripețiile lor, descoperirile, precum și cele lăuntrice, vibrațiile din apartamentul lui Mihail Afanasievici de pe strada Sadovaia 10, unde acesta a locuit la începutul anilor 1920, ulița
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
foarte probabil că telefonul dat de Stalin i-a salvat viața (scăpându-l de deportare și lichidare), dar asta nu l-a scutit, totuși, de multele chinuri și tracasări ulterioare". Apare astfel explicabilă atracția caracteristică a lui Mihail Bulgakov față de tema puterii. Ca și alți scriitori care au trăit sub o cârmuire opresivă, el se arată indignat la culme de manifestările discontinue, contradictorii, ilogice, ale acesteia, ținând mai mult de-o zonă stihială decât de una organizatoare a unei conștiințe fie
Bulgakov, magie, absurd by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10254_a_11579]
-
România, când au apărut aceste preocupări? Au apărut încă în anii '80, se pare că chimiștii au fost primii care s-au sesizat. Eu le-am aflat de la acad. Balaban. Spre sfârșitul anilor '80 am publicat un serial pe această temă în revista "Viața studențească", iar în cartea mea "Controverse în știință și inginerie" (Ed.Tehnică, 1990) am consacrat un întreg capitol acestei probleme. Revin cu un capitol în "Paradigme universale II". Ați înregistrat vreun efect? Nu. Ulterior, s-a scris
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
situația cu totul precară a domeniului socio-uman, cu o foarte slabă prezență internațională. Nici acest articol nu a înregistrat reacții? Nu le-am observat. Între timp, prof. Petre Frangopol a scris mereu, în suplimentul "Aldine" al "României libere", pe această temă, dar nu am impresia că a avut vreun efect semnificativ. Cum se explică atunci explozia de interes din 2005-2006? Cred că a contat faptul că, pentru prima oară, criteriile scientometrice urmau să fie introduse drept condiție pentru acordarea gradului de
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
toți aceștia. Din păcate, memoria matematicii românești este încă deficitară, nu dispunem încă de o Istorie profesionistă a matematicii în România. Ați format discipoli? A fost o mare plăcere să mă ocup de studenții foarte buni, să-i provoc cu teme de cercetare. Uneori a fost suficient să pun în mâna unui tânăr, la momentul potrivit, o carte sau un articol anume, să le semnalez o idee, o revistă, un autor, pentru ca gestul respectiv să le marcheze existența pentru o lungă
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
potrivit, o carte sau un articol anume, să le semnalez o idee, o revistă, un autor, pentru ca gestul respectiv să le marcheze existența pentru o lungă perioadă, dacă nu pentru întreaga viață. Aș putea scrie o carte numai pe această temă. Am condus vreo 50 de doctorate. Unii dintre acești tineri au ajuns pe culmile succesului. De la ei am învățat nu mai puțin decât am învățat de la profesorii mei. Acum mă simt discipol al unora cărora mai ieri am încercat să
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
este una a persuasiunii prin omisiune: ocolesc biologia și o înlocuiesc cu politica studiilor de gen. Cartea Cristinei Ștefan este o lucrare tipică pentru domeniul feminismului modern, și spun asta ocolind simpatia oportunistă sau antipatia spiritului de frondă. Și cu toate că tema cărții este una punctuală - discriminarea pe care o au de îndurat femeile care își asumă rolul de unic părinte al copiilor lor, discriminare impusă de tiparul patriarhal al unei societăți tradiționale cum este cea românească -, cu toate acestea Familia monoparentală
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
zile foarte aglomerate, În biroul secretarei mele, discutând despre una și despre alta iar apoi aducând vorba și despre Înmormântarea (Funerals) tatălui său, petrecute cu ceva timp mai În urmă. De la această discuție trece, pe neobservate, la o discuție pe teme medicale; se plânge de o cefalee cronică și amintește că obișnuiește să ia Fiorinal (combinație de aspirină și codeină) ca să-și aline durerea. Cum pentru mine Funerals și Fiorinal sunau la fel, eu continuam să-l consolez În legătură cu decesul tatălui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
știam Nici clipa cand Începuse Să alunece În realitate. Rătăcesc dar prin lumea oglinzilor căutand ieșirea În spirala amintirilor. Doar ruga, Stă la graniță Zidind speranța Ultima din Cutia Pandorei. Scoateți o foaie albă de hârtie! Astăzi dăm extemporal Cu tema: „Cine știe De unde vine vara Și Încotro se duce...” (sau unde e a anotimpurilor răscruce...) Unii zic că vara vine din adânc de suflet de copii Ce visează la flori, fluturi, Soare, iarbă verde și jucării. Alții spun că e
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a venit și ea din soare. Și de aceea soarele e așa de luminos Și cald cu fiecare. Iar alții, mai agasați De această dilemă (Care-au uitat, probabil să mai fie copii) Ne spun că sunt plictisiți De această temă. Nu vor să se mai gândească la această Întrebare Și transpirați sub bila de foc (adică sub soare) Își șterg chipul Înroșit cu o bucată moale, catifelată de apă curată Și zic: ˝Hai s-o lăsăm pe altădată˝ INEDIT: Cezar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
moldoveni. Nu suntem toți același neam?” Întrebări fundamentale, adevărate, menite să ne aducă aminte că o mamă trebuie să-și iubească toți copiii la fel. Și frații Între ei. La un moment dat, am Încercat să-l chestionez și pe teme poetice. „Eh, doar sunt din Țara lui Eminescu. Și-apoi, tot romanul e poet. „Câte volume s-au adunat până acum?” “Vreo nouă”.” “Reîntorcându-ne la Eminescu...” El avea multă dreptate cu privire la nația noastră. Dar primele versuri sorbite În românește
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
apăreau atunci În revista Tomis pe care o colecționa și o citea cu regularitate din copertă În copertă. Pe scurt era un om cultivat visător și ...sensibil. Cele mai multe poezii ale sale le scrisese când fusese repartizat aici și aveau ca temă natura, iubirea și mai ales marea... Din reverie mă trezesc niște țipete și altercații ce veneau de afara: copiii reușiseră În joaca lor să spargă un geam și acum erau alergați de păgubaș...În câteva clipe derdelușul improvizat devenise pustiu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
puerile (Eminescu a fost impus de comuniști!); aparent subtile (este el oare relevant pentru modernitate?; este el poet „național'?), sau exclusiv politizate (Eminescu a fost antisemit; a fost reacționar, etc.). Dialogul nu s-a materializat de fapt În ceva coerent, temele de dezbatere au venit și au trecut, la „aniversară” s-au adus omagii șablonarde care au dat apă la moară celor care Îl consideră oricum pe Eminescu desuet. Temele negative plutesc Încă În aer, poate chiar În inconștientul colectiv al
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
etc.). Dialogul nu s-a materializat de fapt În ceva coerent, temele de dezbatere au venit și au trecut, la „aniversară” s-au adus omagii șablonarde care au dat apă la moară celor care Îl consideră oricum pe Eminescu desuet. Temele negative plutesc Încă În aer, poate chiar În inconștientul colectiv al românilor, ca aburii nevăzuți ai unei calomnii care persistă și după ce acuzațiile se dovedesc false. Văzute de peste ocean‚ „dezbaterile” au părut precum negativismul adolescenților ce nu se pot desprinde
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
pe criteriul cererii și ofertei de piață! Apare din nou Întrebarea dacă noi, romanii, nu ne dăm singuri În cap și ne tăiem craca de sub picior. Credeți că ar putea măcar exista o dezbatere serioasă În țările cu pricina pe tema dacă Lermontov, Heine, Schiller, Baudelaire, sau Poe sunt relevanți pentru alte culturi? Sau pentru modernitate? Implicat activ În promovarea lui Eminescu În SUA (unde trăiesc de 25 de ani), am avut prilejul să observ impactul direct pe care poezia lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
bine, el este reprezentativ pentru cultura noastră așa cum doina este identificabilă cu folclorul românesc, și nu cel francez, german sau englez! (Politica ICR-ului de promovare exclusivă a artei contemporane exclude de fapt și folclorul românesc cel promovabil și reprezentativ! Tema ar merita discutată mai pe larg; globalizarea Îmbină tot mai mult cultura și turismul, cultura Într-o definiție mai largă incluzând artiștii populari, artizanii, turismul cultural, agroturismul, etc.). Pentru promovarea lui Eminescu ca icoană recognoscibilă internațional nu există În prezent
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
comunică direct, prin muzică) sau Brâncuși (prin vizual) Eminescu nu poate fi promovat decât prin intermedierea traducerilor de calitate (credibile). Voi prezenta În continuare trista realitate a traducerilor eminesciene În engleză. Homo faber universalis Am argumentat În prima parte că temele la modă În țara legate de Eminescu (de la senzaționalismul presupusei asasinări până la chestionarea relevantei sale pentru modernitate) sunt diversiuni mioape de la tema centrală a importanței sale indiscutabile pentru cultura românească. Ca atare, este imperativ ca instituțiile culturale să-l promoveze
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În continuare trista realitate a traducerilor eminesciene În engleză. Homo faber universalis Am argumentat În prima parte că temele la modă În țara legate de Eminescu (de la senzaționalismul presupusei asasinări până la chestionarea relevantei sale pentru modernitate) sunt diversiuni mioape de la tema centrală a importanței sale indiscutabile pentru cultura românească. Ca atare, este imperativ ca instituțiile culturale să-l promoveze În străinătate (unde este În mare măsură necunoscut), ca icoană patrimonială identificabilă cu spiritul românesc. Promovarea sa nu se justifică doar prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
prin credibilitatea lor literară. E greu să impresionezi un auditoriu internațional nepărtinitor susținând că le prezinți o partitură 'mare', dacă interpretul cântă fals și forțat! (Am primit ades Întrebarea de duioasă naivitate: „De ce ați tradus Luceafărul, nu era tradus deja?'). Tema traducerilor din Eminescu se Întrepătrunde cu tema politicii culturale: În lipsa unei viziuni globale, promovarea internațională a lui Eminescu nu s-a făcut niciodată sistematic. Dincolo de exaltarea internă a poetului, inițiativa traducerilor din opera sa a fost Întotdeauna individuală - nu numai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
impresionezi un auditoriu internațional nepărtinitor susținând că le prezinți o partitură 'mare', dacă interpretul cântă fals și forțat! (Am primit ades Întrebarea de duioasă naivitate: „De ce ați tradus Luceafărul, nu era tradus deja?'). Tema traducerilor din Eminescu se Întrepătrunde cu tema politicii culturale: În lipsa unei viziuni globale, promovarea internațională a lui Eminescu nu s-a făcut niciodată sistematic. Dincolo de exaltarea internă a poetului, inițiativa traducerilor din opera sa a fost Întotdeauna individuală - nu numai În comunism, ci și Înainte, și după
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]