2,516 matches
-
unei linii melodice subsidiare, ce dublează desenul ritmico-melodic al temei expuse concomitent în planul median al discursului (acordurile de cvintă mărită). Scara pentatonică a secțiunii secunde salvează piesa de imaginea sterilă difuzată de configurația hexatonală, asociindu-se deopotrivă cu precipitarea tempo-ului (En animant - animând) și dinamizarea discursului prin expresia arpeggiato-urilor sale rapide (cvasi-glissando), adevărate metafore sonore ale unor țâșniri eliberatoare spre văzduh. Secțiunea de Aur coincide cu atingerea climax-ului dinamic al preludiului (cresc. molto mf - f ), al cărui efect
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
istorisirii în care respirația îți este adesea întretăiată de izbucniri bruște și zgomotoase, prevestind violența Vântului de Vest. Sunetele își dizolvă „identitatea” într-un efect sonor indisolubil determinat de recurența aceluiași element ostinato, a cărui insistentă mișcare palindromică percepută în tempo-ul rapid al discursului (Animé, aussi légèrement que possible - animat, cât de lejer posibil ) degajă o remarcabilă energie cinetică. Astfel, printr-o corespondență asociativă deloc arbitrară cu viziunea conceptuală generatoare, mișcarea liberă a curenților de aer își află echivalența sonoră
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
possible - animat, cât de lejer posibil ) degajă o remarcabilă energie cinetică. Astfel, printr-o corespondență asociativă deloc arbitrară cu viziunea conceptuală generatoare, mișcarea liberă a curenților de aer își află echivalența sonoră în flexibilitatea agogică, ale cărei frecvente indicații de tempo, inserate pe parcursul avansării, îndeplinesc în același timp o funcție esențială în procesul delimitării formale (A - măsurile 1 - 21; B - măsurile 22 - 43; Av - măsurile 44 - 59). În plan conceptual, explorarea repetitivă a motivului ostinato, aflată într-o consecventă utilizare a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
abandona unei stări de toropeală, de fuziune a senzațiilor. De altfel, semnificația versului Sunetele și parfumurile plutesc în aerul înserării face aluzie la o stare psihică cunoscută sub numele de sinestezie, ce desemnează contopirea simțurilor într-o senzație unică. Mobilitatea tempo-ului, ambiguitatea structurii metrice și senzualitatea armoniilor reprezintă opțiuni de limbaj ce imprimă acea mișcare în spirală sau de amețire a simțurilor, sens aferent cuvântului tournent. În pofida tonalității de la major, aspectul armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
armonic al acestei incantații tulburătoare oferă o remarcabilă bogăție de agregate armonice asociată unei „alchimii” melodice rafinate, ce rezultă din combinațiile ulterioare ale seriei melodice inițiale . La nivelul ansamblului se remarcă abundența evidentă a indicațiilor agogice (21 de indicații de tempo pe parcursul a 54 de măsuri), corespondențe intime ale unor subtile stări senzitive ce se doresc resimțite la nivelul trăirilor psihice ale auditorului. O analiză atentă îndreptată asupra evoluției în sine a aspectului agogic va evidenția deopotrivă existența unei curbe de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
simțurilor. De altfel, frecventa reiterare a cvartei perfecte descendente, pe parcursul întregului preludiu, conduce la investirea acesteia cu semnificații profunde la nivelul viziunii conceptuale. Cel de-al doilea material tematic al preludiului poartă aluzia „valsului melancolic” al lui Baudelaire datorită animării tempo-ului, precum și cantabilității vocii superioare asupra căreia Debussy atrage atenția, în mod suplimentar, prin noutatea plasării scriiturii în tonuri. Episodul ulterior expune un caz semnificativ al preschimbării funcției inițial deținute de către anumite entități și survenite pe parcursul avansării sonore. În acest
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sunetului re#, tratat ca apogiatură superioară a terței tonului de bază. Coda conduce spre o risipire a senzațiilor și o dispersare în tăcere a concentrării sinestezice, sugerate prin diluarea finalului întrun efect prelungit de ecou (pp), asociat reținerii progresive a tempoului. Atmosfera intimă a unei stări interioare ce atinge irealul prin subtilitatea trăirilor invocate, aparținând prin excelență lumii senzitive a subconștientului, apelează la o cvasi-permanentă evoluție în dinamica redusă de p și pp (cu solicitarea folosirii permanente a pedalei de surdină
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Această opțiune de limbaj este resimțită cu atât mai pregnant, cu cât acestea fuseseră practic neexplorate pe parcursul desfășurării premergătoare. Același „eveniment” tematic atrage atenția asupra coerenței de concepție ce rezultă din adaptarea parametrului agogic (oscilația liberă a acestuia - Cédez, a tempo) la caracterul folcloric al sursei de inspirație. Pedala de rezonanță va însoți traseul înlănțuirii de octave, secondată fiind de efectul surdinei care vine astfel să estompeze imaginea unei viziuni ce se dorește un cântec sentimental fredonat cu discreție. Același motiv
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
plasată în debutul episodului prezintă o circumstanță elocventă a contribuției planului agogic în structurarea formei de ansamblu, operând în același timp și o modificare semnificativă receptată la nivelul atmosferei. Printr-o evoluție centrată pe același spațiu tonal de si major, tempo-ul lent, asociat unui ritm languros de habaneră va difuza un farmec spaniol inedit decorului napolitan deja familiar. Acest aer andaluz misterios îl recunoaștem în frecvența notelor repetate și apogiaturile ornamentale ale acestora, în configurația predominant acordică cu armonizarea pe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
indicată - portato. Toate aceste aspecte relevă vădite corespondențe cu tehnica de chitară și spiritul inconfundabil al muzicii spaniole. Urmând o anumită regie prestabilită a „evenimentelor”, noul material tematic apare supus unei diminuări dinamice gradate, asociată tendinței generale de încetinire a tempo-ului (Plus modéré, Rubato, Retenu, Presque lent). La nivel conceptual, efectul sonor astfel creat îndeamnă la traducerea acestei imagini, ca metaforă a unei posibile îndepărtări a îndrăgostitului. În plan interpretativ, apogiaturile necesită o redare expresivă, adecvată caracterului languros al melodiei
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
nivel morfologic, se observă o remarcabilă corelare între tipologia discursului și dimensiunea cadrului agogic Animé et tumultueux (animat și tumultuos), indicat a fi redat la nivel interpretativ în limitele valorii metronomice de . Astfel, alături de aportul esențial al pedalei de rezonanță, tempo-ul rapid asigură condiția optimă în obținerea intenției de verticalizare a orizontalului, de amplă fuzionare sonoră a discursului. Pe de altă parte, atributul recurenței în cazul formulelor ostinato, al figurațiilor ritmico-melodice sau al acordurilor arpegiate la care se face apel
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
pregnanței tematice, de omogenizare a discursului. Acest aspect va genera la rândul său o structură formală liberă, ale cărei secțiuni (A1 - măsurile 1 - 18; A2 - măsurile 19 - 27; A3 măsurile 28 - 39) prezintă la nivel morfologic evidente afinități ritmico melodice. Tempo-ul Très calme et doucement expressif () - foarte calm și expresiv în mod blând asociat indicației sans rigueur (fără rigoare) necesită o ușoară flexibilitate în redarea interpretativă, alături de fluiditatea mișcării ce o presupune în mod implicit natura specifică a discursului în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
măsurii (măsurile 22 și 23). Parafonia acordurilor de cvinto-cvartă desfășoară o ipostază originală a afirmației pentatonice introductive, recurgând la transformarea semnificativă a configurației ritmice inițiale. Indicația Mouvt sans lourdeur (mișcare fără greutate) previne asupra unei eventuale tendințe de trenare a tempo-ului, fapt ce ar denatura imaginea sonoră concepută într-o atitudine interpretativă ce vizează menținerea nealterată a fluidității de discurs. Secțiunea finală a preludiului proiectează expresia pentatonică a introducerii pe o armonie prelungită a acordului de subdominantă a tonalității de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
agogice (17 indicații agogice pe parcursul a 137 de măsuri) pune în valoare natura improvizatorică a viziunii sonore și, în același timp, contribuie semnificativ la procesul de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar liniile melodice evocând recitativul sau inflexiunile vocale ale cantei jondo apar însoțite de termeni agogici precum Librement sau rubato. Dacă în ceea ce privește tempo-ul inițial, Marguerite Long atrăgea atenția asupra unei frecvente tendințe de supraevaluare a nivelului său
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de „personalizare” a ideilor tematice. Astfel, „comentariile” chitarei le asociem în mod frecvent indicației a tempo (Modérément animé), iar liniile melodice evocând recitativul sau inflexiunile vocale ale cantei jondo apar însoțite de termeni agogici precum Librement sau rubato. Dacă în ceea ce privește tempo-ul inițial, Marguerite Long atrăgea atenția asupra unei frecvente tendințe de supraevaluare a nivelului său (recomandat în limitele unor valori metronomice de ), indicațiile vizând abordarea liberă presupun o serie de implicații cu mult mai complexe în planul înțelegerii și ulterior
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
primului climax al lucrării ( f - più f ). În mod suplimentar, aceasta se va realiza prin dinamizarea gradată a liniei melodice interioare (tenor) și sublinierea sopranului din vârful acordurilor (prim-planul discursului), evitându-se, în același timp, tendința de accelerare a tempo-ului (sans presser). Expusă în configurația unei ample înlănțuiri de acorduri perfecte (13 măsuri) ce afirmă un mixolidian pe do (apariția ulterioară a sunetului începând cu măsura 33), tema catedralei captează atenția prin rezonanțele grandioase ale țesăturii acordice suprapuse și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
evidențiată de frecventele sale reapariții din contextul discursului, numeroase dintre acestea afirmându-se imprevizibil și generând discontinuități în planul avansării sonore. Numeroase opțiuni de limbaj, precum apogiaturile multiple, figurează drept adevărate sugestii onomatopeice, care, în asociere cu nivelul rapid al tempo-ului și un efect amplu de rezonanță, vin să sugereze mișcarea imponderabilă a personajului evocat. Cel de-al doilea episod (măsura 18), cu o evidentă funcție tranzitivă, echivalentă punții din contextul unei forme clasice de sonata, aduce în prim-plan
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
unei pedale ostinate de secundă mare (). Ultima secțiune readuce expresia tarantella-ei în registrul acut, contrapunctată de o linie melodică intermediară în , pedala sonoră () plasată în registrul grav și ostinato-ul unui tremolo la interval de terță mică. Coda marchează revenirea tempo-ului inițial, operând progresiv la temperarea atmosferei, precum și juxtapunerea insistentă a unor elemente melodice, ce aparțin principalelor entități tematice ale piesei. Astfel, apar expuse succesiv fragmente din expresia tarantella-ei, „semnalul de corn” și formula ritmicomelodică ostinato a secțiunii mediane. Traiectoria
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
umor imaginii proiectate. Un aspect structural de mare subtilitate, care vine să pună în evidență capacitățile componistice remarcabile ale lui Claude Debussy, se distinge în viziunea de concepere a parametrului agogic, proiectat într-o evoluție variabilă a diferitelor valori de tempo, fapt care profilează cu fidelitate acele atitudini instabile emoțional ale personajelor de circ sau music-hall supuse evocării. Indicația introductivă Modéré, nerveux et avec humour (Moderat, nervos și cu umor, cu o recomandare metronomică de ) va contrabalansa tendința de rubato, difuzată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu En cédant (Cedând) și moqueur (zeflemist), se suprapune unor rezonanțe purtând sugestia pizzicato-ului de contrabas. Analizând versiunile interpretative ale Menestrelilor, Richard Langham Smith amintea despre o interpretare de referință a lui Poulenc, care executa acest preludiu într-un tempo moderat de cakewalk și cu respectarea foarte strictă a configurației sale ritmice. În același plan interpretativ, sunetele plasate în sopranul acordurilor necesită o subliniere pregnantă, în scopul de a contura cu distincție desenul cromatic descendent al liniei melodice. Dar, totul se
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
apăsătoare, o stare de amorțire a simțurilor, departe de acea plăcută abandonare a Sunetelor și parfumurilor lui Baudelaire. Deloc întâmplătoare este alegerea unei figuri motivice cu sens descendent, care să asigure fundalul sonor al apatiei, permanent dominate de obsesia „căderii”. Tempo-ul Modéré - extrêmement égal et léger ar trebui să se încadreze între limitele indicației metronomice de , în scopul realizării unei interpretări adecvate caracterului muzicii, în spiritul imaginilor supuse evocării. La același nivel interpretativ, planul inferior al discursului ce desfășoară ideea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
episod va fi demarcată în mod suplimentar de subtilități ale limbajului ce atrag atenția prin noutate: indicația melodică Cédez (în acest caz este interesant de observat aportul evident al agogicii în decuparea formei macrostructurale). În plan interpretativ, această relaxare a tempo-ului trebuie să evite exagerarea efectului sonor indicat, care apare de altfel implicit prin augmentarea valorilor ritmice ale evoluției ( ); indicația dinamică più pp asociată nuanței decresc. conduce la reducerea sonorităților până la rezonanțe abia perceptibile ce se „evaporă” în sunetele arpegiate
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
creat prin mișcarea circulară a arpegiilor repetate cu insistență (măsurile 32 37). În mod adițional, delimitarea structurii formale este determinată de numeroase modificări de scriitură, ce survin la nivelul parametrilor de limbaj: indicația agogică Un peu retenu ce semnalează trenarea tempoului; pe fondul unei abstractizări tot mai pronunțate a bitonalismului agregatelor armonice, linia melodică a planului inferior evoluează cu predominanță prin intervalul de secundă mărită și cel enarmonic acestuia (3m), difuzând rezonanțe inedite limbajului armonic utilizat anterior; diminuarea ritmică în diviziuni
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
major) cu septimă mică și nonă mică, la care se adaugă sexta mare conținută în planul inferior al discursului. Aspectul subtil care elimină posibilitatea conturării evidente a efectului sonor este tocmai acea îndrăzneață plasare a nonei la baza dispunerii acordice. Tempo-ul Lent et mélancolique ce adaugă o nouă indicație sugestivă celei tradiționale, evocă acea stare interioară de liniște, efect al tristeții înăbușite sau al unei resemnate împăcări. Relativ corespondentă celei anterioare (în scopul de a realiza acel transfer de stare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
realiza acel transfer de stare), mișcarea de avansare a discursului ar trebui să nu depășească limitele indicației metronomice de , luând în considerare și modificarea agogică (un peu plus allant - puțin mai cursiv) ce survine în contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării ar trebui să permită menținerea atmosferei grave, de solemnă austeritate propusă de viziunea conceptuală. Frecventele schimbări metrice, care succed într-o alternanță neregulată măsurile binare cu cele ternare, constituie un aspect subtil al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]