12,674 matches
-
Euharistii - Temelie a Bisericii, a unității ei și a mântuirii omului în Iisus Hristos...» 07 Iulie 2014, am participat la Mănăstirea « Sf. Dimitrie » din municipiul Sighișoara, județul Mureș, la Sesiunea de Comunicări Științifice, organizată de către Școala Doctorală a Facultății de Teologie din cadrul Universității « 1 Decembrie » din municipiul Alba Iulia, județul Alba, unde am susținut referatul cu tema: « Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Euharistic - ieri, azi și în veci Același. Temeiuri scripturistice și dogmatice ale prezenței Domnului în cadrul Sfintei Liturghii... » 18 - 20 Iulie
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
Pitești - Reeducarea prin tortură », unde am susținut studiul cu tema: « Recenzie - Nicolae Purcărea, “Urlă haita”, Editura Fundația “Sfinții Închisorilor”, București, 2012, 287 pagini... » 09 Octombrie 2014, am participat la Simpozionul Internațioanal, organizat de către Arhiepiscopia Craiovei - Mitropolia Olteniei și Facultatea de Teologie din Craiova, la Mănăstirea Tismana - Gorj, în cinstea Sfinților Martiri Brâncoveni, cu referatul intitualt: « Despre drepturile omului și provocările globalizării contemporane... » 26 - 27 Februarie 2015, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XIX - a a Simpozionului Internațional
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
Mitropolia Ortodoxă Română a Basarabiei - trecut, prezent și perspective... » 04 - 06 Mai 2015, am participat la Arhiepiscopia Alba Iuliei, la Simpozion Internațional "Ethosul misionar al Bisericii", organizat în perioada 04 - 06 mai, în municipiul Alba-Iulia, județul Alba, de către Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității “1 Decembrie 1918”, unde am prezentat referatul cu tema: « Despre Evlavia Euharistică în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur... » 28 - 29 Mai 2015, am participat la Oradea, județul Bihor, la Simpozionul dedicat Misiunii Creștine, intitulat: « Pastorația și
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
Despre Evlavia Euharistică în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur... » 28 - 29 Mai 2015, am participat la Oradea, județul Bihor, la Simpozionul dedicat Misiunii Creștine, intitulat: « Pastorația și Misiunea Bisericii într-o lume desacralizată. Pesrspective actuale. », organizat de către Facultatea de Teologie Ortodoxă « Episcop Dr. Vasile Coman », din cadrul Universității Oradea, unde am susținut referatul cu tema: « Despre datoria, implicarea și misiunea Bisericii Ortodoxe în postmodernitate... » 04 Iunie 2015, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre omul de astăzi și raportarea sa la implicațiile economice, sociale și culturale, în contextul revoluției informatizării... » 05 Iunie 2015, am participat în municipiul Târgoviște, județul Dâmbovița, la Simpozionul Internațional de Teologie și Istorie, organizat de către Universitatea « Valahia » din municipiul Târgoviște și Arhiepiscopia Târgoviștei, unde am susținut referatul cu tema: « Despre datoria, implicarea și misiunea Bisericii Ortodoxe în postmodernitate... ». 15 - 16 Iunie 2015, am participat în municipiul Galați la Simpozionul Internațional dedicat
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
iubire și sexualitate în celibat și căsătorie”, unde am susținut referatul cu tema: «Despre familia creștină între tradiția autentică a valorilor perene și modernitatea consumistă a gândirii trecătoare - Provocări și perspective... » 03 - 04 Noiembrie 2015, am participat la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Craiova, la Conferința Internațională cu tema: “Educația religioasă - valori, exigențe, finalități” sub egida: “Paradigma creștină a unei Europe unite”, unde am susținut referatul cu titlul: « Problema existenței orei de religie în școală - o abordare teologică și
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
am susținut referatul cu titlul: « Problema existenței orei de religie în școală - o abordare teologică și apologetică... » Activitatea publicistică: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
Aura, precizând ce ar fi vrut frate-său: să-i ceară mâna Marietei, învățătoarea cea tânără, nou venită la școala din sat. Artemie ieșise cu ea la o plimbare de duminică în ultimul an, ori de câte ori revenise acasă. Acum, el terminase Teologia și era musai să se însoare ca să fie hirotonisit, să primească o parohie. Îi plăcea fata, părea potrivită ca viitoare preoteasă. Era fiica unor învățători dintr-o comună apropiată, oameni modești, respectați pentru rezultatele muncii lor didactice și nu numai
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
ca pentru a se consulta pe ascuns. Apoi privirile lor reveniră asupra lui. — Nimeni, messer Durante, răspunse Antonio. Nimeni nu ne-a convocat. Papa Încurajează apariția universităților, pentru ca prin ele să se răspândească gândirea favorabilă cauzei sale În disputa cu teologii imperiali. Dar asta nu ne-a influențat cu nimic discernământul. Fiecare din noi a venit la Florența pe drumul lui. Abia aici ne-am cunoscut și abia aici am resimțit golul pe care absența unui Studium Îl constituie pentru răspândirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de Gioacchino da Fiore, călugărul exaltat care, cu mai bine de un secol În urmă, Încercase să Înnoiască Biserica prin profețiile lui. Bruno continua, cu Însuflețire, să Își presară cuvântarea cu imagini ale mântuirii. Cum putea un rafinat maestru de teologie să se piardă Îndărătul acestor viziuni grosolane, pentru mințile simple? Oare niște prostii asemănătoare Îl făcuseră curios pe Veniero? Dante Începuse să se Înstrăineze, urmându-și șirul propriilor gânduri. Asculta din ce În ce mai distras cuvintele omului. Apoi ceva, o schimbare În ritmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
necesare. Mai ales necesare. Nu mă simțeam În stare să combat spusele doctorului Wagner. Nu neapărat fiindcă ar fi fost imbatabile; eu eram incapabil de reacție, drept pentru care am schimbat firul discuției: - Doctore, cum se Împacă toate astea cu teologia creștină? - Nu se Împacă. Între perspectiva de ordin științific și cea teologică nu există nici un fel de raporturi. Este vorba despre două fenomene care, fundamental, nu au aceeași natură. Evoluționismul biologic sau teoria Big Bang-ului din fizică n-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nu există nici un fel de raporturi. Este vorba despre două fenomene care, fundamental, nu au aceeași natură. Evoluționismul biologic sau teoria Big Bang-ului din fizică n-au nici relevanță, nici importanță pentru teologi, așa că nu-i interesează. Cosmologia și teologia creației sunt absolut paralele, iar această situare În sfere radical diferite se prelungește, dincolo de Vechiul Testament, și În modul de abordare a existenței lui Hristos, de pildă. Teologii creștini consideră că lumea a fost creată en Christo, ceea ce conduce la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lor, musulmanii. Marii Maeștri ai Ordinului au practicat adeseori o diplomație ingenioasă și flexibilă, Înmulțind dovezile de afinitate și negociind consecvent cu sultanii, unii dintre aceștia fiind invitați chiar la masa lor, unde conversează Îndelung și cu deplină libertate despre teologie, ajungând la concluzia că cele trei religii născute din Cuvânt converg În credința față de un Dumnezeu unic. Dar lucrurile nu se opresc aici, ele merg mai departe. Mult mai departe, dobândind treptat substanță și contur. Este posibil, ba chiar foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
bea, pretinzând că cititul vindecă de alcoolism și chiar de fumat, amândouă viciile neputând să transgreseze banalitatea cotidiană cum o făceau cu suplețe, firesc, cuvintele, adică vocile din limba scrisă. Frații puseseră stăpânire pe anticariat de când Natanael începuse să studieze teologia. În scurt timp reușise să-și ia doctoratul și scrisul cărților devenise preocuparea principală a vieții sale. Dar reușita a tot ce făcea erau fructele unei intense activități de care nu se bucura niciodată. Chiar și iubirea pentru Tua, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
ale literaturii. Dacă un cuvînt ca divan nu ar pretinde nuanțe mai luminoase și tonuri mai limpezi, această culegere ar putea avea subtitlul Divanul occidentalo-răsăritean, În varii contexte ironice și parodice. Simon Magul este varianta unei legende gnostice. În Dicționarul teologiei catolice Jacques Laccardière va defini Borborit - cuvînt ce apare În această povestire - „eretic“, „nelegiuit“; Tertulian Îi va atribui tot soiul de fapte nerușinate. Clement Alexandrinul va spune despre acei nelegiuiți că se lăfăiau În desfrîu precum satirii, tăvălindu-și sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
NECUNOSCUTULUI ....................................................... 86 POVESTEA CU MAESTRUL ȘI DISCIPOLUL ....................................... 97 SLAVĂ CELUI MORT PENTRU PATRIE ............................................. 105 CARTEA REGILOR ȘI A NEBUNILOR ............................................. 110 TIMBRE ROȘII CU CHIPUL LUI LENIN ............................................ 146 POST-SCRIPTUM ........................................................................ 157 Coperta: Redactor: . Simon Magul este varianta unei legende gnostice. În Dicționarul teologiei catolice, Jacques Laccardière va defini cuvîntul borborit - eretic, nelegiuit: „Tertulian Îi va atribui tot soiul de fapte nerușinate. Clement Alexandrinul va spune despre acești nelegiuiți că se lăfăiau În desfrîu precum satirii, tăvălindu-și sufletul În noroi”. Din pricina deprinderilor lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu România, la 28 noiembrie 1918. În Bucovina, preoții erau funcționari ai statului, aveau venituri mai mari, iar pregătirea lor era superioară: școala primară, gimnaziul cu 8 clase de la Cernăuți, în limba germană, apoi Institutul Teologic; din 1875, facultatea de teologie de la Universitatea germană din Cernăuți. Comparativ cu pregătirea preoților din Bucovina, preoții din Moldova și țara Românească aveau o pregătire modestă, mare lucru dacă aveau seminarul terminat. Când au venit bejenarii din Bucovina, primele însemnări despre ei nu le datorăm preoților
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Tinerii, absolvenți de seminar în România, care voiau să-și desăvârșească studiile, mergeau înainte de 1918, la Universitatea din Cernăuți, iar după 1918, statul român i-a obligat pe preoții din fostul Regat (România Mică) săși continue studiile la facultatea de teologie. Preotul Păvăluță din Lunca și preotul Antohi din Fruntești și-au continuat studiile teologice în sistemul fără frecvență. Care au fost primii preoți care au slujit la biserica din Lunca? Biserica luat de la Filipeni trebuie să fi fost luată cu tot cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1955, ca urmare a creșterii numărului enoriașilor, cuprinși în mai multe sate, la distanță, vine ca preot Neculai Cadar, de loc din Bejghir - Bacău, care se născuse în familie de catolici și studiase în străinătate, la Strasburg și la Roma, teologia romanocatolică. Ca preot slujise în mai multe parohii catolice din Ardeal. Trecerea de la romanocatolici la ortodocși a preotului Cadar s-a făcut din motive sentimentale, după cum mi-a spusă tatăl meu. El a vrut să se căsătorească, ceea ce la catolici
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
letopiseșe (Grigore Ureche, Miron Costin), iar în timpul lui Vasile Lupu (16341653), când influența culturii grecești s-a întinsă în șările Române, s-au pusă bazele unei școli grecești, organizată după modelul școlii din Kiev, în care se preda retorica, dialectica, teologia, aritmetica, geometria, astronomia și muzica, în limbile greacă, slavonă și latină. Câțiva fii de boieri au învățat carte la școlile superioare din Polonia (Miron Costin), Dimitrie Cantemir a învățat la Patriarhul Ortodox din Constantinopol, iar Stolnicul Constantin Cantacuzino, la Padova
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oglinda minții lui Dumnezeu, care este unul. - Și dacă nu ar exista un Dumnezeu? Îi replică Arrigo calm. - Hulești, Arrigo! Îl amenință Dante cu degetul, pe un ton glumeț. Nu credea că un om care ținea catedra la Facultatea de Teologie putea nutri acea Îndoială. Dar celălalt nu se alătură veseliei sale. - Vreau să spun: dacă nu ar exista un singur Dumnezeu. Dacă, așa cum se Întâmplă cu lumina și cu Întunericul, principiul divin ar fi și el scindat Într-o Împărăție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
răzgândit. - Ce este „Împărăția Luminii”? Îl Întrebă poetul pe nepusă masă. Celălalt se răsuci spre el cu un aer uluit. - Un loc al triumfului spiritului, Îmi imaginez. Sau, printr-o metaforă, ceea ce voi numiți paradis. - Noi? - Vreau să spun voi, teologii, care Îi desenați aparența, esența și hotarele. Sau, de asemenea, voi poeții, care Încercați să Îl Înveșmântați În cuvinte. De ce mă Întrebi? - Se pare că multă lume umblă după locul acesta. Și dacă ar fi vorba de un loc fizic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
s-a ocupat de ea și În epocile următoare, și cu scopuri diferite? - Este ceea ce se povestește În scripturi: Dumnezeu a adăugat lucruri pe lume. Dar dumneata, Bernardo, ce părere ai? insistă Dante. Istoricul ridică din umeri. - Mă Înclin În fața teologiei dumitale, răspunse el sec, uitându-se spre Arrigo pe furiș. Părea stânjenit. Dante avea senzația că se afla acolo ca să stea de vorbă Între patru ochi cu filosoful și că el, venind acolo, Îi stricase planurile. Arrigo observase și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
observația. Ne gândim la evidența cifrelor și a numerelor, la formele arhetipale explicitate de Platon în Timaios, la zeu și la alți demiurgi, la cauzalitățile transcendente, la explicațiile abracadabrante departe de orice știință, încă impregnate de mitologie sau chiar de teologia moștenită de la cei mai vechi presocratici. Pentru Epicur, care n-o spune în acești termeni, Platon gândește ca un Anaximandru sau ca un Xenofon, mai apropiați de o poetică decăt de o dialectică a evenimentelor... Propunerea fizică epicuriană oferă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
lăsând să apară lizibil caracterele grecești cu care sunt scrise lucrările lui Philodemos: descoperim astfel tratate consacrate moralei concrete - viața, moartea, avuțiile, sănătatea, mânia, lingușeala, sinceritatea, stilurile de viață, politica -, esteticii - retorică, muzică, poezie -, logicii - despre semne și despre inducție -, teologiei - pioșenia, zeii, religiozitatea -, precum și istoriei ideilor și a filosofiei. Ansamblul ne oferă o variantă a epicurismului datată secolul I î.Hr. -2- Arhitectul, mecenatul și filosoful. Vila numită de atunci încolo „a Papirusurilor” se dovedește a fi plină de statui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]