3,583 matches
-
Armată și Securitate” (p. 10). Sinuciderea (reală sau falsă) a generalului Vasile Milea, ministrul Apărării Naționale, ar fi fost de altfel speculată de către moscoviți ca diversiune aptă să producă schisma între Armată și Securitate, complotiștii pro-sovietici confecționând apoi diversiunea cu „teroriștii” presupuși a fi securiști pentru a adânci această ruptură; cel care a coordonat diversiunea „teroriști=securiști” a fost generalul Nicolae Militaru, care a și subordonat Securitatea față de Armată (p. 11), o complicitate specială având-o și generalul Victor Athanasie Stănculescu
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Naționale, ar fi fost de altfel speculată de către moscoviți ca diversiune aptă să producă schisma între Armată și Securitate, complotiștii pro-sovietici confecționând apoi diversiunea cu „teroriștii” presupuși a fi securiști pentru a adânci această ruptură; cel care a coordonat diversiunea „teroriști=securiști” a fost generalul Nicolae Militaru, care a și subordonat Securitatea față de Armată (p. 11), o complicitate specială având-o și generalul Victor Athanasie Stănculescu. Conducătorii pro-sovietici ai acestei diversiuni (Iliescu, Militaru, Stănculescu) și-au confecționat o aură de salvatori
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost în mod cert dirijate și concretizate de DIA. Rostul morților de după 22 decembrie 1989 a fost, desigur, compromiterea clanului Ceaușescu (pentru a li se cere pedeapsa cu moartea) și a Securității, considerată loială lui Ceaușescu; dar tot în cadrul diversiunii „teroriști=securiști” au fost contrapuse în mod intenționat, în anumite situații, forțe ale MApN cu forțe ale MI, mizându-se pe victime care să întrețină psihoza (p. 43). De aceea, Raiha consideră că cei catalogați teroriști-diversioniști au existat într-adevăr și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
p. 43). De aceea, Raiha consideră că cei catalogați teroriști-diversioniști au existat într-adevăr și au făcut parte din DIA; cadavrele lor au fost ridicate și avizate doar de ofițeri MApN, neștiindu-se ce s-a întâmplat cu ele; presupușii teroriști aveau arme și îmbrăcăminte specială, erau dotați cu medicamente care stimulau capacitatea de rezistență; cadavrele lor nu au fost fotografiate, ca în cazurile tuturor celorlalți morți din decembrie 1989 (pp. 55-56). Pe lângă militari din DIA, tot ca „teroriști-securiști” au fost
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
care s-a opus invaziei sovietice a fost generalul Ștefan Gușe, drept care mai târziu el a fost demis și chiar iradiat, murind în chinuri (p. 21). De aceea, evenimentele din decembrie 1989 au constituit o lovitură de stat în care „teroriștii” și-au avut rolul lor în manipularea opiniei publice. Teza susținută de cei trei autori este expediată și neargumentată (deși oferă interpretări noi față de alți cercetători în același sens ai evenimentelor din decembrie 1989); asemenea altor analiști ai fenomenului, cei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nu aveau cunoștință. A doua carte a lui Teodor Filip (Secretele USLA, 1999) acuză implicarea în decembrie 1989 a unor forțe oculte și străine care au avut un interes special să sacrifice militari și ofițeri USLA, proiectând în aceștia niște teroriști (întrucât respectivii reprezentau partida națională). Invazia străină programată, cum o numește Filip, a fost sprijinită intern de agenți și spioni (Nicolae Militaru, Silviu Brucan, al doilea fiind considerat eminența cenușie a evenimentelor din decembrie 1989) care au creat o diversiune
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vor să invadeze Ardealul, iar rușii, Moldova (Domenico, 1999, p. 74). În urma micilor dialoguri avute cu Ceaușescu, Kemenici susține că dictatorul se considera trădat de Armată (prin generalul Vasile Milea), dar și de Securitate (atunci când i se vorbește despre acțiunea „teroriștilor”, întrucât psihoza legată de aceștia fusese declanșată, Ceaușescu îi consideră automat a fi securiști). În general, Ceaușescu se considera trădat de toată lumea, cu excepția „clasei muncitoare” - de aceea insista să i se dea voie să le vorbească muncitorilor, probabil pentru a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
treptat, Ceaușescu începe să nuanțeze acuzația de lovitură de stat: aceasta este pusă în contul unei „bande de trădători de țară”, dar „în strânsă legătură cu străinătatea” și cu „agenturile străine”. Cum una dintre acuzațiile de la proces este legată de „teroriștii” care i-ar fi fideli dictatorului, Elena Ceaușescu declară că a auzit că aceștia sunt securiști, dar evită să fie tranșantă. Cuplul Ceaușescu era interesat ca victimele din și de după 22 decembrie să nu fie puse pe seama lor - de aceea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
inculpații sunt legați la mâini pentru a fi duși la locul de execuție, soldații care îi leagă le impută faptul că alți militari, colegi de-ai lor, mor în luptele de stradă din cauza lor (care, se presupunea, îi coordonau pe „teroriști” sau securiști) - și atunci Elena Ceaușescu lansează întrebarea: „Mai avem noi puterea? Întrebați-i pe cei care au puterea” (p.76), adică pe cei care au dat lovitura de stat, se subînțelege, și care pentru cuplul Ceaușescu erau complotiști și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fi o caricatură de justiție, mascând un asasinat politic (acest proces-asasinat ar fi fost primul care a decamuflat lovitura de stat). După Loupan, lovitura de stat din decembrie a fost făcută să pară revoluție, creându-se panică, fiind inventați „teroriștii”, înarmați civilii și manipulată armata. Tele-revoluția, la rândul ei, nu a fost altceva decât un montaj cinic. În ceea ce privește revolta de la Timișoara, cazul Tökes nu a fost confecționat de Securitate, dar a fost tolerat de respectiva instituție și lăsat să aibă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
spontană, „romantică”, ci o provocare intenționată, minciuna fiind „soclul fondator” al revoluției române (p. 10). Deși recunoaște actele de curaj ale tinerilor, Castex consideră că marele „personaj” al așa-zisei revoluții române a fost intoxicarea cu informații false (despre genocid, „teroriști”, gropile comune de la Timișoara și cadavrele mutilate etc.). Ziaristul este atât de dezamăgit de ceea ce s-a întâmplat în România, încât cifra indicată a victimelor (689) este condescendentă și falsă. El minimalizează evenimentele din decembrie 1989, considerând că Securitatea a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
carte nu există o demonstrație, ci doar un amplu insert narativ) -, este acela al celor treizeci și opt de cadeți uciși, din eroare, neglijență și incompetență, la Otopeni, în 23 decembrie 1989. De fapt, Elisabeth Spencer pune în discuție chestiunea „teroriștilor”, pe care o consideră ca făcând parte din planul complotului intern, cu scopul de a discredita Securitatea (în realitate, „teroriștii” erau soldați care jucau un rol prestabilit, pentru a-l discredita pe Ceaușescu, afirmă autoarea). Din acest punct de vedere
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
uciși, din eroare, neglijență și incompetență, la Otopeni, în 23 decembrie 1989. De fapt, Elisabeth Spencer pune în discuție chestiunea „teroriștilor”, pe care o consideră ca făcând parte din planul complotului intern, cu scopul de a discredita Securitatea (în realitate, „teroriștii” erau soldați care jucau un rol prestabilit, pentru a-l discredita pe Ceaușescu, afirmă autoarea). Din acest punct de vedere, soldații de la Unitatea de Securitate din Câmpina care au fost masacrați la Otopeni „au fost folosiți drept pioni în jocul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
vedere, soldații de la Unitatea de Securitate din Câmpina care au fost masacrați la Otopeni „au fost folosiți drept pioni în jocul politic” (p. 38). Astfel, cadeții uciși au făcut parte dintr-un scenariu intenționat în care trebuiau să joace rolul „teroriștilor”, așa explicându-se de ce au fost filmați supraviețuitorii masacrului, fiind prezentați la televiziune ca „teroriști”. Ulterior filmul a dispărut, întrucât autoritățile s-au temut că se va descoperi confecționarea respectivului incident de la Otopeni; interpelat de rudele celor uciși la Otopeni
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost folosiți drept pioni în jocul politic” (p. 38). Astfel, cadeții uciși au făcut parte dintr-un scenariu intenționat în care trebuiau să joace rolul „teroriștilor”, așa explicându-se de ce au fost filmați supraviețuitorii masacrului, fiind prezentați la televiziune ca „teroriști”. Ulterior filmul a dispărut, întrucât autoritățile s-au temut că se va descoperi confecționarea respectivului incident de la Otopeni; interpelat de rudele celor uciși la Otopeni, Ion Iliescu a recunoscut că aceștia nu au fost teroriști și că a fost vorba
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fiind prezentați la televiziune ca „teroriști”. Ulterior filmul a dispărut, întrucât autoritățile s-au temut că se va descoperi confecționarea respectivului incident de la Otopeni; interpelat de rudele celor uciși la Otopeni, Ion Iliescu a recunoscut că aceștia nu au fost teroriști și că a fost vorba de o regretabilă eroare. Cartea lui Elisabeth Spencer aduce în discuție un episod tragic din decembrie 1989, soldat cu multe victime. Autoarea are dreptate atunci când bănuiește că masacrarea soldaților aduși de la Câmpina la Otopeni ar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Spencer aduce în discuție un episod tragic din decembrie 1989, soldat cu multe victime. Autoarea are dreptate atunci când bănuiește că masacrarea soldaților aduși de la Câmpina la Otopeni ar fi putut face parte dintr-un scenariu legat de isteria și psihoza „teroriștilor” (fiind evident nu doar astăzi, la mulți ani după evenimente, ci și atunci, că respectivii soldați în termen nu puteau fi în nici un caz „teroriști” și că eticheta care li s-a pus a fost improvizată și confecționată). De fapt
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
la Otopeni ar fi putut face parte dintr-un scenariu legat de isteria și psihoza „teroriștilor” (fiind evident nu doar astăzi, la mulți ani după evenimente, ci și atunci, că respectivii soldați în termen nu puteau fi în nici un caz „teroriști” și că eticheta care li s-a pus a fost improvizată și confecționată). De fapt, Spencer nu este interesată de revoluția română, ci doar de acest episod din cadrul evenimentelor din decembrie 1989, pe care îl speculează pripit, pentru a trage
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de cinci chestiuni principale: 1. dacă Ceaușescu știa că se pregătește o acțiune în vederea răsturnării lui de la putere; 2. care erau planurile și măsurile luate de Ceaușescu și de camarila sa pentru combaterea unor asemenea acțiuni; 3. cine au fost teroriștii; 4. dacă a existat un război electronic în decembrie 1989 în România; 5. dacă a fost revoluție sau lovitură de stat (p. 34). Pentru a răspunde acestor întrebări, au fost audiați membri ai Comitetului Central al PCR implicați în reprimarea
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Putere și reprezentanții manifestanților nu numai că nu a existat conlucrare, ci s-au iscat chiar tensiuni, se poate spune că gruparea Iliescu a fost «corpul străin» al revoluției” (p. 149). Un punct aparte în demonstrația autorului îl constituie chestiunea „teroriștilor”: psihoza a făcut parte dintr-un plan gândit cu minuțiozitate, concretizându-se într-o „agresiune împotriva poporului român” (p. 189), întrucât patronii „teroriștilor” au fost tocmai noii lideri ajunși la putere. Dacă „teroriștii” ar fi fost reali, ei nu ar
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a fost «corpul străin» al revoluției” (p. 149). Un punct aparte în demonstrația autorului îl constituie chestiunea „teroriștilor”: psihoza a făcut parte dintr-un plan gândit cu minuțiozitate, concretizându-se într-o „agresiune împotriva poporului român” (p. 189), întrucât patronii „teroriștilor” au fost tocmai noii lideri ajunși la putere. Dacă „teroriștii” ar fi fost reali, ei nu ar fi ucis civili anonimi, ci pe noii lideri care preluaseră puterea; de asemenea, dacă ar fi fost reali, capturarea lui Ceaușescu ar fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aparte în demonstrația autorului îl constituie chestiunea „teroriștilor”: psihoza a făcut parte dintr-un plan gândit cu minuțiozitate, concretizându-se într-o „agresiune împotriva poporului român” (p. 189), întrucât patronii „teroriștilor” au fost tocmai noii lideri ajunși la putere. Dacă „teroriștii” ar fi fost reali, ei nu ar fi ucis civili anonimi, ci pe noii lideri care preluaseră puterea; de asemenea, dacă ar fi fost reali, capturarea lui Ceaușescu ar fi fost anunțată imediat, iar execuția lui ar fi fost urgentată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anunțată imediat, iar execuția lui ar fi fost urgentată; poate chiar i s-ar fi pretins lui Ceaușescu să-i someze să depună armele - or, lui Ceaușescu nu i s-a pretins niciodată, în timpul procesului, dar nici înainte, să ordone „teroriștilor” să depună armele. Deși în decembrie 1989 s-a vehiculat ideea că teroriștii” au încercat să-l elibereze pe Ceaușescu din locul unde era deținut, în cazarma de la Târgoviște, aceste încercări au fost fabricate, nefiind reale. Așa încât varianta creditată de
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ar fi pretins lui Ceaușescu să-i someze să depună armele - or, lui Ceaușescu nu i s-a pretins niciodată, în timpul procesului, dar nici înainte, să ordone „teroriștilor” să depună armele. Deși în decembrie 1989 s-a vehiculat ideea că teroriștii” au încercat să-l elibereze pe Ceaușescu din locul unde era deținut, în cazarma de la Târgoviște, aceste încercări au fost fabricate, nefiind reale. Așa încât varianta creditată de Cernăianu este aceea că „teroriștii” au fost „confecționați” din cadre militare, securiști și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în decembrie 1989 s-a vehiculat ideea că teroriștii” au încercat să-l elibereze pe Ceaușescu din locul unde era deținut, în cazarma de la Târgoviște, aceste încercări au fost fabricate, nefiind reale. Așa încât varianta creditată de Cernăianu este aceea că „teroriștii” au fost „confecționați” din cadre militare, securiști și mai ales din membri DIA (Direcția de Informații a Armatei). Nu în zadar, autorul etapizează evenimentele din decembrie 1989 după cum urmează: 1) 15-22 decembrie (etapă în care nu au murit militari); și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]