6,328 matches
-
Superioară, I-II, Viena, 1851-1852; Viața, operele și ideile lui Georgiu Șincai din Șinca, București, 1869; Istoria românilor din Dacia Superioară. Schița tomului III, îngr. și introd. Ștefan Pascu, Sibiu, 1943; Antologie, îngr. și pref. Corneliu Albu, București, 1981. Ediții: Tezaur de monumente istorice pentru România, I-III, București, 1862-1864; Operele principelui Demetriu Cantemir, I-II, pref. edit., București, 1872. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 125-128; Pop, Conspect, II, 175-178; Ioan Rațiu, Alesandru Papiu Ilarian, UR, 1902, 43-52, 1903, 1-6, 38-52; Vasile
PAPIU-ILARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288680_a_290009]
-
și postpașoptistă, Iași, 1999; Calendarul după Caragiale (în colaborare cu Călin Andrei Mihăilescu și Rodica Zafiu), București, 2002. Repere bibliografice: George Muntean, „În livada de cremene”, RL, 1982, 34; Rotaru, O ist., III, 936-937; Țeposu, Istoria, 149; Z. Ornea, Colecția „Tezaur” de la Humanitas, RL, 1996, 30; George Ardeleanu, „Comediile lui I. L. Caragiale”, LL, 1997, 2; Andreea Ciotec, Contra „junk-food”-ului intelectual, „Litere nouă”, 1997, 5; Florentina Costache, Caragialia non sunt turpia, RL, 1999, 16; Ioana Pârvulescu, HoroSCOP critic, „Vineri”, 1999, 19
PAPADIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288669_a_289998]
-
trecut, si note despre legendă Meșterului Manole. C. Dissescu vorbește despre influență Franței asupra intelectualilor români, Maria Ionescu despre mânăstirile din România, Victor Dâmbovița despre pictură și sculptură românească. Se mai publică note despre arhitectură românească (Camille Trubert) și despre Tezaurul de la Pietroasa. M.Pp.
LA ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287731_a_289060]
-
V. Alecsandri, A.I. Odobescu, Al. Vlahuță, G. Coșbuc, O. Goga, I.A. Bassarabescu, V. Voiculescu, Al. Mateevici, D. Iov, Ion Minulescu, G. Topîrceanu, St. O. Iosif, Emil Gârleanu, I. Pillat ș.a. Încursiunile în arta populară tind să creioneze imaginea frumuseților tezaurului folcloric strămoșesc, iar evocările aduc în prim-plan figuri reprezentative ale istoriei și culturii naționale. Mai puțin prezentă în primele numere, literatura originală a diasporei ocupă cu timpul un loc din ce în ce mai însemnat. Alături de versurile și proza Elisabetei Păunescu, se întâlnesc
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
Literatură al Academiei de Științe a Republicii Moldova. A fost distins cu Premiul „Dacia” (1990) și cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române (1995) pentru lucrarea Cât îi Maramureșul (1993), realizată în colaborare cu alți cercetători. Culegător, cercetător și editor al tezaurului etnofolcloric românesc, M. a efectuat îndelungate cercetări de teren în Moldova, Transilvania, Bucovina, Maramureșul de Nord, în localitățile românești de la est de Bug ș.a. A publicat studiile monografice Poetica liricii populare moldovenești (1978), Lumea ghicitorilor (1981), La izvoarele gândirii. Motive
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
Gh. Cristescu, monahul Stratonic- ca un simplu obiect lingvistic care, printr-un uz recurent, îi asigură oricărui retor ortodox o anumită credibilitate eclezială. Astfel utilizată, tradiția decade în tradiționalism și își falsifică misiunea. Fără să se limiteze la transmiterea unui „tezaur de credință” - rezumat în formula Crezului, în deciziile sinodale, tipicul liturgic sau tratatele exegetice și dogmatice ale Părinților -, Tradiția predă comunității Bisericii nu atât o metodă de lucru, cât mai ales o așezare sau, altfel spus, un cadru existențial pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ideea că prin operațiile silogistice ale unui intelect perfectibil (dacă nu infailibil) se poate obține o imagine acurată a lumii, obiectivă și fără idei preconcepute. În lumea formelor, cel puțin, modernitatea nu se putea angaja univoc în acest dispreț față de tezaurul impresionant al tradiției. Romantismul sau „modernitatea estetică” (Matei Călinescu) a înțeles să răspundă idealurilor iluministe, stabilind un set de opoziții în „teritoriul definit de adversar” (Paul Ricœur): origine/prezent, mit/rațiune, vis/realitate, etos boem/etos burghez etc. Nici gambitul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
creștinismului de mâine. Conservatorismul trebuie să asimileze profund sensul eșecurilor istorice din secolul XX: ruina mesianismelor secularizate, vidul colectivismelor ideologice și dezastrele oricărui Führerprinzip (de la „duce”, „mareșal” sau „căpitan” până la „cârmaciul poporului”). Iadul urbanistic comunist n-a ezitat să folosească „tezaurul folcloric” în scop propagandistic. În același fel, alternativa la alienarea subiectului din marile orașe ale capitalului nu este poza idilică a unui sat de munte. Direcția care trebuie căutată este punctată de complementarități. Urbanitatea credinței rămâne un proiect deschis. Cei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
totul se reduce la „starea lăuntrică”? Deși Marcu Ascetul din Filocalie arată pericolul încrederii în simțirile inimii încă necurățite... Este ca și cum „simțirea mea” este organul central al credinței. Este ca și cum între mine și Hristos nu există intermediari (tradiția, Biserica, Scripturile). Tezaurul teologiei, dogmele, canoanele, scrierile Părinților, disputele doctrinare, cultul sfinților sau poate chiar lungile slujbe bizantine sunt oare simple excrescențe, când nu deviații de la „credința pură și simplă”? De ce să intelectualizăm arid misterul credinței vorbind, împreună cu Grigorie Teologul, despre înțelegerea ortodoxă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
intersubiectivității. Cine dintre noi va putea spune, alături de Sf. Pavel, „mor în fiecare zi”? Ca orice alt fapt de cultură, cunoașterea istorică poate deveni un pelerinaj care ne oferă șansa ascuțirii minții și a lărgirii inimii. Istoria umanității este un tezaur imens de fabule din care ucenicii lui Hristos ar trebui să fie gata să învețe orice. Dacă tâlharul de pe cruce, femeia desfrânată, Zaheu vameșul sau bunul samaritean s-au făcut pilde ale virtuții, de ce n-am crede că „tot omul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
tradiție (e.g., elenismul platonizant) elementele de adevăr desăvârșit (e.g., critica idolatriei) și neadevăr viciat care, la întâlnirea cu revelația creștină, se limpezesc definitiv. Atributul nuanțelortc "Atributul nuanțelor" Prioritatea teologiei ne reamintește însă faptul că recuperarea strict istorică și culturală a tezaurelor tradiției creștine nu poate reprezenta un scop în sine. Paradoxul apologeticii creștine ține de faptul că, fără să disprețuiască biblioteca modernă, nu acceptă reducerea creștinismului la un simplu element cultural dintr-o ecuație a civilizației europene sau nord-atlantice. Evanghelia face
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a reacționat prompt antrenând numeroși oameni de afaceri, oameni politici și diferite organisme naționale, regionale sau internaționale, pentru a stabili de comun acord toate măsurile urgente care se impun pentru conservarea biodiversității, considerată acum, pe drept cuvânt, ca fiind un tezaur universal din multe puncte de vedere. Delimitarea domeniilor propuse, precum și a claselor de indicatori ai diversității menționați mai sus reprezintă o problemă permanent deschisă studiului riguros și completării. Astfel, ca urmare a hotărârilor Convenției asupra Diversității Biologice (CBD=Convention on
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de a alerga printre ei pe șantiere, publicul s-a ales cu imagini clișee de tip: «Jiul-hidră antedeluviană» și muntele conceput ca o altă bestie enormă și informă. (Ă). Tendința destul de proeminentă În poezia noastră, de a reinventaria și degaja tezaurul popular din ceața miturilor, l-a captivat pe Dan Deșliu și din alt punct de vedere. El se hrănește cu o strașnică poftă din ritmurile populare: «plugurile cu gliile, zâmbetul cu mistriile, flăcările cu clocotul lacrămile cu hohotul». În același
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
căuta. Creatorii de artă și literatură, precum și marile mase ale publicului așteaptă de la critica literară Îndrumări prețioase, aprecieri principiale, care să lumineze diferitele probleme ale procesului de creație. Pentru a Îndeplini această misiune, critica are În clasa muncitoare, În marele tezaur de experiențe ale partidului, În Învățămintele pe care le oferă arta și literatura sovietică, un sprijin nelimitat. Urmând Învățătura partidului, Însușindu-și profund spiritul partinic, semnalând cu dragoste orice realizare prețioasă a artei și literaturii noastre, apropiindu-se de creatorii
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin articolele lui Geo Șerban, Al. Popovici, Mihail Raicu ș.a. sau România liberă 5 prin cele ale lui Mihail Cosma, G. Mărgărit, Catrinel Oproiu, M. Sadoveanu, L. Sărățeanu ș.a. Dar iată și sumarul numărului aniversar din Scânteia 6: Un măreț tezaur redat poporului (editorial). Ion Vitner - Câteva momente din viața lui Eminescu. Nestor Ignat - Cu privire la opera lui Mihai Eminescu. Petru Dumitriu - Vom lupta pentru ca nicăieri și niciodată să nu mai fie posibilă drama lui Eminescu. Lucia Demetrius - Un mare Îndrăgostit de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În dezvoltarea ei milenară, crezând că-și pot rezolva sarcinile versificând lozinci, exprimându-și abstract și superficial atașamentul față de noua noastră viață, lăsând În paragină expresia. (Ă). Literatura nescrisă a poporului stă la baza Însăși a literaturii noastre naționale. Studierea tezaurului poeziei naționale oferă poeților noștri - așa cum s-a remarcat adesea - cel mai sigur antidot Împotriva formalismului, precum și elementele necesare dezvoltării mai departe a formei naționale a poeziei noi. (Ă). Tot mai mulți dintre poeții noștri se străduiesc să adopte În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
afirmație a lui Lenin, vom Înțelege că În primul rând În moștenirea culturală ne interesează elementele pozitive. (Ă). Din opera fiecărui scriitor noi folosim cu dragoste numai ceea ce este Înaintat, progresist, numai ceea ce reprezintă În adevăr contribuția scriitorului respectiv la tezaurul culturii naționale. Tocmai Împotriva acestor elemente valoroase s-a dezlănțuit ura burgheziei, care a Încercat să le acopere cu vălul tăcerii, să le ascundă, să le minimalizeze. Din acest punct de vedere trebuie spus că nu Întotdeauna s-a mers
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
centrală a Întinsului poem La frasinii de la răscruce. Muncită cu migală, poezia aceasta Înregistrează poate cel mai mare succes al lui Baconsky. Folosind creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui Gribaciov), Însușindu-și și ceea ce e mai important din tezaurul poeziei noastre populare epice, (arhitectura basmului popular, tropii caracteristici acestuia, repetiții, refrene realizate În spirit popular), poetul clujean a dat prin La frasinii de la răscruce cea mai reușită expresie a orientării sale realiste. Poemă inegală totuși (asupra unora dintre aspectele
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
literaturii sovietice. Atunci când tendința proletcultistă a poetului clujean a fost Înfrântă, când a lucrat mai cu migală asupra manuscrisului, el ne-a dat poeme de reale valori artistice, cum este de pildă La frasinii de la răscruce. (Ă). (Ă). Utilizând creator tezaurul nostru popular, Baconsky va elimina din poezia sa și răbufnirile formaliste și aplicațiunea spre abstractizare și tendințele individualiste, realizând astfel un progres În orientarea poeziei spre un realism de bună și durabilă calitate”. Și pentru că am pomenit de câteva ori
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
determinat și recurgerea la metafore dedicate. Exemplul reprezentativ prin excelență este metafora „organizației-creier”; aceasta redă esența unei organizații conștiente de sine, capabilă să-și asume scopuri și să le concretizeze în proiecte, să-și dezvolte și să-și utilizeze creativ tezaurul de cunoaștere, afirmând, astfel, primatul concepției asupra acțiunii. Indiferent de tehnologiile informaționale mai mult sau mai puțin sofisticate pe care le folosesc, organizațiile - ca sisteme socio-umane complexe - au fost și sunt întotdeauna condiționate de cunoaștere, cel puțin la nivelul comportamentelor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
fie, așa cum se întâmplă din ce în ce mai des, prin participarea la comunități virtuale, utilizând tehnologia informațională, care va trebui să fie disponibilă. Organizația trebuie să ofere structuri care să permită o navigare relativ ușoară a celei mai mari părți a salariaților prin tezaurul de cunoștințe pe care aceasta îl posedă. Este inutil să avem baze de date sofisticate, dacă nu avem și utilizatorii acestora sau nu există modalități ușoare de a le accesa. Leadership-ul bazat pe cunoștințe presupune existența unor granițe cât mai
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
lui S. Damian 23 și N. Moraru 24. A fost și o opinie din inima laboratorului de creație; aparținând, adică, unui scriitor, lui Petru Dumitriu 25: „La disputa în curs la noi, asupra problemelor tipicului în literatură, contribuția scriitorului cu tezaur de observații și constatări adunate de-a lungul experienței sale, poate fi deosebit de folositoare. În orice artă există așa numitele «secrete» ale meseriei (...). Un asemenea «secret» sau mai bine, o problemă care merită să fie analizată în dezbaterile literare, este
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vine dinspre Occident, contactului pe care grecii îl stabilesc în Europa în genere. Apusenii manifestă un interes din ce în ce mai mare pentru tradițiile Antichității, manifestă o curiozitate crescândă pentru izvoarele cunoașterii, pentru studiul limbii latine, al limbii și literaturii vechilor greci. Marile tezaure nu erau însă în Occident, ci în mănăstirile și bibliotecile orientului elenic, ceea ce îi va determina pe francezi și italieni să organizeze adevărate expediții, să creeze misiuni pentru cercetarea lor (Dimaras). În acest context se redeșteaptă spiritul elen „care va
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
din bogăția de carte mutată (în urma unui incendiu) de la Alba-Iulia la Aiud - raritățile nu erau puține și, spre deliciul intelectualilor, ele proveneau ex universar Europae libris, adevăr de care ne convingem răsfoind registrele-inventar ale fondului documentar din orașul transilvan. Compararea tezaurului cu acela al Corvinianei de la Buda, o face sub influența scrierii lui Wolfgang Bethlen; se prea poate ca, stimulat fiind de forma de organizare a colecției de la Aiud - sub ochii săi biblioteca slujește încă la pregătirea destinelor tineretului care frecventează
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
spirituală meritorie pe care, așa cum am văzut, cancelarul Teleki de la Târgu-Mureș o prețuia cum se cuvine, o apreciau și clericii, parte din nobilimea transilvană, dar mai ales intelectualii conștienți că în acest mod erau salvate și conservate părți însemnate din tezaurul de tradiții ale Transilvaniei. Nu este de prisos să spunem că în acest cadru istoriografia va cunoaște o oarecare dezvoltare; că științele auxiliare, numismatica, heraldica, diplomatica, genealogia vor dobândi valoare; că istoricii, mulți încurajați de Brukenthal, vor studia nu doar
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]