3,029 matches
-
și toate soiurile de legume, viilor nepriindule „așa de bine ca în părțile de jos". La obținerea locurilor de cultură prin curățarea locurilor de păduri și spinișuri, oamenii le-au folosit puținele unelte cunoscute atunci, mai ales târnăcoapele, sapele și topoarele. Totuși, lipsa brațelor de muncă, comerțul cu produse întinzându-se numai înăuntrul țării, lipsa banilor care le-au îngreunat procurarea unor unelte mai lesnicioase și mai productive au ținut în loc dezvoltarea agriculturii. Dezvoltarea comerțului și a exporturilor produselor agricole, influența
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
căruia îi este destinată adresarea: „Să trăiți la mulți ani, dobitocia voastră” (Lupul moralist). Falsul raționament poate fi simplu identificat de către elevi și înțeles în contradicția sa: „Și caii lui Ahil, care proorocea,/ Negreșit că au fost, de vreme ce-l trăgea” (Toporul și pădurea). Elevul descoperă că în fabulă faptele și atitudinile omenești sunt înlocuite cu fapte și atitudini ale animalelor (sau obiectelor neînsuflețite). Descoperă că pentru a arăta cât de urât este să te lauzi, fabulistul poate să imagineze o întâmplare
Caleidoscop by Elena Amuhaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93509]
-
tot prostește”, visătorul, al cărui „statut revizuit” îi transformă existența în minune și lumea în paradis. Trandafirul sălbatic (1978) reconfigurează tema eroului anonim care supraviețuiește tocmai prin modestia sa încrâncenată, condiție evidențiată de o alegorie în care arborilor prăbușiți de topoare li se opune „trandafirul sălbatic” ce „neclintit rămâne” și „se apără cu spinii”. Ajuns aici, R. își alcătuiește prima retrospectivă lirică, Nordul obiectelor (1979). Pasul următor este Accente (1981), o culegere totuși eterogenă, în care autoportretul se estompează, tonul e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
l-a uitat pe câine tot restul vieții sale. Nici fapta eroică a câinelui „HEKY” nu poate fi uitată ușor, fiindcă În condiții dramatice a prins pe autorul spargerii unei case de bani, În timp ce fugea plin de sânge, cu un topor În mână, după ce l-a ucis cu sânge rece pe paznicul unei bănci. În cele din urmă, nici câinele n-a scăpat cu viață, după ce s-a luptat cu criminalul și spărgătorul, care l-a lovit cu toporul În cap
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
cu un topor În mână, după ce l-a ucis cu sânge rece pe paznicul unei bănci. În cele din urmă, nici câinele n-a scăpat cu viață, după ce s-a luptat cu criminalul și spărgătorul, care l-a lovit cu toporul În cap. Credem că, cazuistica privind faptele de duioșie, de eroism și de prindere a hoților și spărgătorilor prin intermediul acestor capodopere ale naturii, șlefuite de priceperea și mâna omului, din toată țara, ar umple nenumărate pagini din cărțile care s-
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lamelor de piatră și a apărut o nouă „memă”, care a început să se reproducă în mintea oamenilor și să aibă urmași - adică unelte noi, ce nu existau înainte - din ce în ce mai diferiți de părinții lor. „Mema” unui raclor sau a unui topor din silex aparține domeniului tehnologic, ce include toate produsele artificiale pe care le folosesc oamenii pentru a reuși să stăpânească mediul material. Printre primele domenii se numără limbajul, arta, muzica, religia - fiecare incluzând un set de „meme” legate între ele
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cu 8-9 luni mai mică decât mine. Casele părinților noștri erau pe aceiași uliță a satului. într-o vară, noi copiii rămași singuri acasă, ne-am apucat să tăiem lemne pentru foc. Steluța ținea o creangă, iar eu dam cu toporul ca s-o scurtăm. Am ridicat toporul sus ca să lovesc cu putere, dar în loc de a lovi creanga, am lovit-o pe Steluța în cap și a țâșnit sângele. Ne am speriat. Eu eram vinovat. A intervenit mama Ileana, a legat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Casele părinților noștri erau pe aceiași uliță a satului. într-o vară, noi copiii rămași singuri acasă, ne-am apucat să tăiem lemne pentru foc. Steluța ținea o creangă, iar eu dam cu toporul ca s-o scurtăm. Am ridicat toporul sus ca să lovesc cu putere, dar în loc de a lovi creanga, am lovit-o pe Steluța în cap și a țâșnit sângele. Ne am speriat. Eu eram vinovat. A intervenit mama Ileana, a legat-o la cap pe Steluța, iar pe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
la puțin timp roata s-a dezumflat. îar a demontat, iar a căuta și iar a găsit o altă înțepătură în camera roții și iar a lipit-o, dar iar s-a dezumflat. Foarte nervos, a scos camera, a lua toporul și a tocat camera ca pe varză, pe butucul pe care se tăiau lemne, a lăsat totul baltă și a plecat în sat. A venit seara târziu, nu s-a mai dus la bicicletă iar a doua zi de dimineață
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
bine cunoscut de autovalidare a credinței care leagă și permite o relectură a evenimentelor, reinterpretate astfel în funcție de conținut și de formă. O parabolă chinezească din secolul al III-lea î.H. exprimă perfect acest proces: "Un om nu-și găsea toporul. Îl bănui atunci pe fiul vecinului că l-a furat și începu să îl pîndească. Avea figura tipică a hoților de topoare. Cuvintele pe care le spunea nu puteau fi decît cuvinte de hoț de topoare. Toate atitudinile sale și
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
parabolă chinezească din secolul al III-lea î.H. exprimă perfect acest proces: "Un om nu-și găsea toporul. Îl bănui atunci pe fiul vecinului că l-a furat și începu să îl pîndească. Avea figura tipică a hoților de topoare. Cuvintele pe care le spunea nu puteau fi decît cuvinte de hoț de topoare. Toate atitudinile sale și felurile de a se comporta îl trădau pe hoțul de topoare. Dar, pe neașteptate, lucrînd la pămînt, omul dădu peste topor. Cînd
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
om nu-și găsea toporul. Îl bănui atunci pe fiul vecinului că l-a furat și începu să îl pîndească. Avea figura tipică a hoților de topoare. Cuvintele pe care le spunea nu puteau fi decît cuvinte de hoț de topoare. Toate atitudinile sale și felurile de a se comporta îl trădau pe hoțul de topoare. Dar, pe neașteptate, lucrînd la pămînt, omul dădu peste topor. Cînd, a doua zi, îl privi din nou pe fiul vecinului său, acesta nu mai
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și începu să îl pîndească. Avea figura tipică a hoților de topoare. Cuvintele pe care le spunea nu puteau fi decît cuvinte de hoț de topoare. Toate atitudinile sale și felurile de a se comporta îl trădau pe hoțul de topoare. Dar, pe neașteptate, lucrînd la pămînt, omul dădu peste topor. Cînd, a doua zi, îl privi din nou pe fiul vecinului său, acesta nu mai avea nimic, nici în figură, nici în comportament, care să amintească de un hoț de
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de topoare. Cuvintele pe care le spunea nu puteau fi decît cuvinte de hoț de topoare. Toate atitudinile sale și felurile de a se comporta îl trădau pe hoțul de topoare. Dar, pe neașteptate, lucrînd la pămînt, omul dădu peste topor. Cînd, a doua zi, îl privi din nou pe fiul vecinului său, acesta nu mai avea nimic, nici în figură, nici în comportament, care să amintească de un hoț de topoare"" (ibid., pp. 94-95). Zvonul permite, în sfîrșit, furnizarea unei
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Dar, pe neașteptate, lucrînd la pămînt, omul dădu peste topor. Cînd, a doua zi, îl privi din nou pe fiul vecinului său, acesta nu mai avea nimic, nici în figură, nici în comportament, care să amintească de un hoț de topoare"" (ibid., pp. 94-95). Zvonul permite, în sfîrșit, furnizarea unei explicații alambicate și complexe pentru un eveniment. Ceea ce îi sporește puterea, căci formele complicate de justificare și de înțelegere a lumii sînt deseori preferate, în opinia generală, în detrimentul simplității științifice. După
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate gospodăriile existau scule pentru tăiat și prelucrat lemnul: toporul, barda, securea, ferăstrăul sau rindeaua. Pentru obținerea scândurilor, buștenii se tăiau cu ajutorul unei instalații primitive, numită trașcă. Lemnul fasonat, cel puțin pe una din părți, se așeza pe o platformă situată la înălțimea de circa doi metri și, cu ajutorul unui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aducea o găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre urmașii făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile Ciofu. Meșteșugurile prelucrării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și tingiri, reperatori de pingele și opinci, meșteri lăcătuși care dregeau lacăte și diferite încuietori, cei care reparau și făceau lighene și cazane din tablă, lemnari care făceau cozi pentru coase, topoare, sape și alte unelte și împletitori de nuiele. Țiganii spoitori atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
activitatea acestora. Dintr-un document din anul 1649, aflăm modul de stabilire a hotarului prisăcii: „un loc de prisacă în hotarul satului, unde îi va place să-și facă prisaca 1 și cât va putea un om să azvârle cu toporul din mijlocul prisăcii în toate părțile, ca să fie pe obiceiul prisăcii”. Din cele mai vechi timpuri, bogăția Moldovei stătea în grâne și în miere: „în miere care se poate zice că e pulsul cel mai solid al țării, pentru că din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aceea că persoanei respective i s-a făcut „de ursită”. Persoana astfel bolnavă trebuia descântată de strânsul frigărilor, astfel ea putea muri. La acest descântec se folosesc nouă fiare în miniatură, prinse pe o verigă, printre care o lopată, un topor, sfredel, suliță, hârleț, coasă și secere. Asemenea fiare de descântec erau confecționate de către cei mai pricepuți fierari: Ion Anton din Satu Nou, Jenică Chirilă și Costică Buingiu din Tarnița sau Cezar Ojog din Gloduri. Pentru descântat, se punea un castron
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ce- a lăsat’’. Descântecul „de bube dulci” îl știa și Ion Coca. Pentru descântec se folosea o cârpă țesută din cânepă care se ardea, iar cenușa se presăra pe bubă, zicând: „M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și mă duc la pădurea mare./ M-am întâlnit cu o iadă albă/ Și-am tăiat-o/ Și-am făcut pomană mare/ Și-am chemat toate bubele, toate zgârieturile./ Numai buba cea ră n-am chemat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
miere, pachetele cu nucă și altele, până când mai rămăseseră doar câteva burdufuri (ce conțineau piei de bou netăbăcite și Îmbibate cu seu) care nu putură fi urnite din loc din pricina greutății. Marinarii au fost obligați așadar să Îndepărteze seul cu ajutorul topoarelor și cuțitelor, aruncându-l apoi bucată cu bucată În mare - a fost o muncă istovitoare, Întrucât seul era Înghețat. În timpul operațiunii căpitanul grec (aveam și unul turc) Își frânse iataganul și, văzând că apa din cală era În creștere, Își
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
dor, înțelepciune, răsărit, unt, Daniel, Milano, Dunărea etc. b. - sintagmatice: sintagme constituite din termeni substantivali sau nesubstantivali precedați de „articolul” genitival al sau de „articolul” demonstrativ cel, care funcționează ca instrumente de substantivare: „Toți ai casei erau neliniștiți.”, „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni în munte.” (Sadoveanu, p. 516) c. - compuse: substantive constituite din doi sau mai mulți termeni lexicali (reprezentați de un număr corespunzător de morfeme-rădăcini), dar
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alb-murdar, gri-închis, româno-italian etc. c. locuțiuni adjectivale; grupuri de cuvinte care au sens lexical global (cel mai adesea metaforic) unitar și sens lexico-gramatical de adjectiv: de piatră (rece, insensibil), de geniu (genial), om cu scaun la cap (rațional), om din topor, dintr-o bucată, (somn) geamăn cu moartea (somn foarte adânc), fără pereche etc. Clase flexionare de adjectivetc "Clase flexionare de adjective" Din punctul de vedere al variabilității structurii morfematice în funcție de principiul acordului cu substantivul (pronumele) cu care intră în relații
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Al lui Gheorghe a plecat dis de dimineață. Ai casei l-au așteptat toți la aeroport. Articolul demonstrativ/adjectival substantivizează, prin elipsă: - adjective: (oamenii) cei leneși Cei leneși obosesc înainte de a începe lucrul. - sintagme: (oamenii) cei din stradă „Cei cu toporul dau jos brazii din pădure și-i duc la apa Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni.” (M. Sadoveanu) Unele sintagme substantivizate prin articol demonstrativ au devenit, prin întrebuințare, locuțiuni substantivale: cel de pe comoară, Cel de sus. Articolul nehotărât este folosit
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]